7,836 matches
-
aceea Întrucât privim o atare prescripție ca fiind numai produsă de o forță naturală sau omenească, căreia trebuie să ne supunem spre a putea evita lezarea unor anumite interese și a realiza anumite scopuri, ea nu constituie o obligație. Orice afirmare juridică se reduce la asemenea afirmare a unor obligații. Atunci când, de exemplu, se Înfățișează Într-o instanță o poliță și când judecătorul se Întreabă dacă trebuie să condamne pe debitor, el nu-și pune numai problema de a ști ce
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ca fiind numai produsă de o forță naturală sau omenească, căreia trebuie să ne supunem spre a putea evita lezarea unor anumite interese și a realiza anumite scopuri, ea nu constituie o obligație. Orice afirmare juridică se reduce la asemenea afirmare a unor obligații. Atunci când, de exemplu, se Înfățișează Într-o instanță o poliță și când judecătorul se Întreabă dacă trebuie să condamne pe debitor, el nu-și pune numai problema de a ști ce procese psihologice sau sociale, mai mult
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
obligație, ci numai procesul prin care s-a produs În noi credința despre obligație. Când ne Întrebăm, după ce am constatat anume realități și necesitatea nexului lor cauzal (anume „fapt”), ce valoare etică au, sau - cu alte cuvinte - dacă e adevărată afirmarea făcută cu privire la existența unei obligațiuni ca atare, ne Întrebăm În realitate care e valoarea logică a obiectului astfel sugerat. A cerceta și a descoperi obligații nu e, prin urmare, În nici un fel totuna cu a descoperi procesul cauzal care a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
facă cu sacrificarea altora, nu facem o simplă constatare a realității intereselor În prezență, ci procedăm la o ierarhizare a lor, și anume după cu totul alt criteriu decât cel al existenței lor reale. Obiectul cugetării este fundamental altul. Orice afirmare a unui fapt natural (de exemplu că pământul are o anume serie de mișcări) poate fi Întocmit la fel cu produsul educației sub formă de sugestie socială, realizată de ex. prin școală, prin lecturi repetate În cărți etc. Ne Întrebăm
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
constata relația lor de determinare a unora dintre ele prin altele de același fel, ci argumentarea noastră nu poate să lege prin idei generale, prin logică, obligația propusă doar de alte obligații. Dacă această legătură poate ajunge la concluzia că afirmarea relativă la obligația propusă este adevărată și că, prin urmare, acea obligație există. Se va observa că adevărul despre existența unui fapt natural, cum sunt realitățile materiale psihologice sau sociale, se obține În același fel, tot printr-o legare Între
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
materie etică, cu aceeași legitimitate cu care-l putem afirma În cunoștința despre natură. Căci coerența cunoștințelor noastre sub formă de ordonare logică, constituie oriunde ceea ce numim adevărul obiectiv. Realitatea nu este altceva decât obiectul unei judecăți adevărate. Pretenția că afirmarea etică se reduce pur și simplu la o afirmație despre realitățile naturale, În special psihologice și sociale, nu e fundată, pentru că o obligație nu e, sub nici o formă, o realitate naturală și nici nu se poate lega În nici un fel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să fie (Sollen), Încât noțiunile de Drept și Nedrept, sunt interdependente sau complementare. „Oricât s-ar părea de ciudat - subliniază Del Vecchio - Dreptul este esențialmente violabil, și există datorită violabilității sale. Dacă ar lipsi posibilitatea nedreptății, nu ar avea sens afirmarea Dreptului. Deoarece nu s-ar putea stabili o distincție Între acțiunile juste și cele injuste, și nu ar putea să apară nici o normă de acțiune”. Filosoful neokantian consideră că noțiunea de Drept exprimă Întotdeauna adevăruri metafizice, adică „un adevăr superior
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ne-derogat (inderogabilă). Ar fi inutil de a ne opri aici la critica diverselor erori În care au căzut teoreticienii doctrinelor contractului atunci când ei s-au Îndepărtat de aceste concepte elementare”. a) Dreptul fundamental al libertății și autoritatea de Stat Afirmarea dreptului natural al persoanei umane Înțelege mai puțin să semnifice o apărare sau un dig contra autorității Statului, cât o concepție rațională a acestei autorități și cerința unei reforme radicale a acesteia ab intus, „dacă ea s-a abătut de la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un dig contra autorității Statului, cât o concepție rațională a acestei autorități și cerința unei reforme radicale a acesteia ab intus, „dacă ea s-a abătut de la fundamentul ei legitim”. „Fără Îndoială, subilniază filosoful italian neokantian, scopul imediat al acestei afirmări, repetat de atâtea ori și În diverse maniere, În decursul secolelor, a fost de a le reaminti organelor de Stat la observanța limitelor lor juridice și a puterilor lor. Mai ales În acest scop s-a tot vorbit, În just
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Dreptul la protecția proprietății legitim dobândite; Dreptul la libertatea de mișcare și de emigrare; Dreptul la admitere la funcții publice fără excludere și fără privilegii, după singurul criteriu al meritului personal. Datoriile corespunzătoare acestor drepturi, arată cu claritate că din afirmarea lor Însăși „decurge necesitatea unui respect reciproc (Ă) ele nu pot fi exercitate decât În conformitate cu Însăși rațiunea lor (În latinește: quatenus juris ratio patitur). Astfel, de exemplu, prohibiția actelor de emulație, adică a acelor acte care - În dreptul de proprietate - „nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să se afirme și să se conserve cu un dinamism permanent, sub sancțiunea de a fi nevoit să cedeze În fața acelor alți centri de iradiere de norme juridice, care sunt mereu posibili, și, cel puțin virtual, sunt prezenți În jurul lui”. Afirmarea autonomiei Statului - observă filosoful - nu trebuie să fie Înțeleasă Într-o modalitate mecanică, ca și cum ar fi vorba de un simplu exercițiu de forță, sau aidoma unei sufocări mecanice a celorlalte organisme juridice care mișună În jurul lui. Dimpotrivă, viața fiziologică a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Evul Mediu, Statul a avut sensul unui „mare institut de educație”, apoi de „Stat providență” sau chiar „Stat poliție” (Fichte Însuși, pe urmele lui Wolf). Odată cu Renașterea se deschide „În esență o răscoală a conștiinței individuale și prin urmare o afirmare a libertății, În primul rând a libertății religioase. Se Începe astfel a se cerceta limitele autorității Statului”. Acestui scop fundamental Îi răspund diverse teorii. Teoria Contractului Social - relevă acum istoricul Dreptului care este Giorgio del Vecchio - se manifestă cu tărie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
la femei (l-a jucat, printre alții, pe Avram Iancu, pe scena unui Național!)... Într-o zi Își lasă nevasta și copilul și fuge cu... bufetiera teatrului undeva, Într-un sătuc, unde deschid un magazin sătesc! Brrr!!! Complicate-s căile afirmării; și atît de la-ndemînă, vai!, cele ale ratării! CÎnd confundăm liniștea, cu tăcerea, Înseamnă că avem probleme de comunicare. Just! CÎt de greu reușesc să tacă pe scenă, anumiți actori! Și ce rar se ascultă unul, pe celălalt, În anumite
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
junelui de-a juca :”E imposibil de Închipuit rîsul homeric al asis tenței, ori de cîte ori Anton intra În scenă; Își juca magistral rolul!”spune un prieten al său, din copilărie. Dar de la aceste prime experiențe, diletante, pînă la afirmarea marelui dramaturg, va trece o jumătate de carte. Fiindcă, Cehov de Troyat mai are un merit : descrie viața nedrept de scurtă a scriitorului, ca pe existența unui Matusalem al artei, Întrebîndu-te, nu o dată, pe parcursul lecturii, cum de-au Încăput atîtea
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pe hârtie. Simțeam o relaxare profundă, atunci când compuneam poezii. Am constatat, pe parcursul timpului, că aveam multe înclinații și imaginație și nimic nou nu mi se părea dificil sau neabordabil. Eram destul de isteață și curajoasă, cu o dorință de dominare și afirmare. Visul meu de copil era să devin polițistă, tare mult mi am dorit acest lucru și până la 20 de ani visul meu s-a menținut viu, apoi a murit. Amintiri din copilărie! Ale mele sunt destul de triste și eclipsează cumva
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fi deosebit de complexe. Probabilitatea întrebuințării armelor C.B.R.N. în conflictele militare trebuie analizată într-un context complex, avansat luând în considerare actorii, interesele acestora, concepțiile de purtare a războiului, limitele până la care își permit să ajungă. La 90 de ani de afirmare a armei „Aparare C.B.R.N.” în Armata Română trebuie sa sperăm în raționalitatea liderilor în abordarea problematicii acestei arme pentru asigurarea locului cuvenit în simfonia armelor și specialităților militare. La mulți ani!
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93202]
-
români ce pot fi considerați mai mari și mai îndreptățiți, dar nici unul dintre scriitorii maghiari sau români mai prestigioși nu are încorporată în operă o valoare morală, politică și socială, comparabilă simbolic cu a celor doi. Amândoi au beneficiat de afirmarea în limba germană (condiție esențială în fața juriului Nobel pentru scriitorii proveniți din Europa Centrală sau de Est) ca primul spațiu lingvistic de lansare europeană. Limba engleză a venit după aceea. Amândoi au contat pe sprijinul internațional al mediului evreiesc, extrem de
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
din partea poeziei lui Tudor Arghezi și a lui Vasile Voiculescu, Anamneze (1984) putând fi considerat - în viziunea lui Bâgiu - cel mai bun volum volum de versuri al scriitorului. Din acest volum merită citat un poem cu pronunțată tonalitate argheziană, o afirmare a esteticii urâtului în maniera lui Valeriu Anania: "Voi înfrunta durerea și scârba de-a mă ști/ țărână'n risipire din zemuri verzi, fetide/ sorbit pe întuneric de lacome-anelide,/ redat ispitei albe și reci de-a nu mai fi.// Am
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
Daniel Cristea-Enache Încet, dar sigur, tânăra generație de critici face pașii necesari de la pragul afirmării la cel al confirmării. În urmă cu un deceniu, criza cronicii literare era un subiect intens dezbătut. În prezent, când autori tineri și foarte tineri fac critică de întâmpinare la absolut toate publicațiile culturale importante, "criza" cronicarilor e substituită cu
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
verdeață și răcoare (1997). Dacă nu mi-a scăpat ceva, Proorocii Ierusalimului e al cincilea roman. Cel mai recent, Radu Aldulescu a publicat un nou roman, Mirii nemuririi (Ed. Cartea Românească, 2006, spre finele anului). E o activitate impresionantă, o afirmare spectaculoasă, care a îndreptățit critica să-l considere pe Radu Aldulescu ca pe unul dintre cei mai puternici și originali prozatori din literatura română contemporană. M-am convins că nu e nici o exagerare în această apreciere, deși, recunosc, am amânat
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
le dovedește și în calitate de percuționist, având o slăbiciune pentru toba mică, toba mare, falțul din os, mistrie și dalta cu zimți. A debutat cu proza scurtă „Pătratul de sârmă“, în revista Vatra (1997), dar a colaborat și la Tribuna. Momentul afirmării sub semnul scrisului îl constituie însă obținerea Premiului pentru Proză la Concursul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România (2006) pentru romanul Conspirațiile imposibile (Ed. Cartea Românească, București, 2007). părinților mei, Laurențiu și Maria JOS DICTATORUL, scrie mîzgălit cu excremente
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
am trăit, am trăit a-ntâia! Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaahhhh!!!!! Poanta ASSA [spuse doctorul]. Si acum, cred că putem să-nțepem. Da? Postfața autorului la ediția aniversară Suc ori sos? Vârsta matură - înțelegând prin asta necunoscutul imprevizibil, irațional la care ajunge naivul proiect al afirmării propriei personalități, odată încheiate pregătirile de a intra într-o lume cunoscută, rațională și previzibilă -, vârsta matură a început pentru mine, așa cum a început pentru toți tinerii americani în acești ultimi patruzeci de ani, când m-am eliberat din armată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Săteanu s-a făcut foc, gata s-o bată. Și nici Doina nu voia să plece; era însă sub vîrsta la care copiii sînt întrebați cu cine preferă să rămînă putea s-o obțină prin lege. Maria, doctoriță în plină afirmare, voia și ea să se despartă, începuse deja să-și facă bagajul. Seara, Theo a venit la ea în cameră: Ascultă, Maria, i-a spus încet, pe nume, cum n-o făcuse decît o dată, în seara de intimitate, din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu un cadru social, cultural și economic menit să aducă prosperitate comună tuturor acestora. În acest sens, guvernul chinez promovează o politică națională de egalitate, unitate și solidaritate, care să asigure respectarea drepturilor minorităților naționale privind libertatea religioasă și de afirmare a propriilor obiceiuri și tradiții. Autonomia regiunilor naționale este un principiu politic de bază al Chinei, care conferă, sub conducerea guvernului central, autonomie etnică regională, unitățile autonome având libertatea să-și administreze independent afacerile interne privind naționalitățile și zonele respective
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
diferite regiuni. Grupurile de răsculați duceau lupte cu oștile imperiale și, totodată, se războiau unele împotriva altora, cu intenția de a acapara dominația Chinei, după răsturnarea dinastiei Yuan. Tânărul Luo Guanzhong, animat de năzuința de a găsi un câmp de afirmare pentru talentul său într-o perioadă zbuciumată, devine consilier al unui grup de răsculați. Ulterior, forțele unei alte răscoale țărănești, conduse de Zhu Yuanzhang, răstoarnă dinastia Yuan și întemeiază, în 1368, dinastia Ming. Văzând cum năzuințele sale politice se spulberă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]