3,174 matches
-
din cadrul Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră Cernăuți, Ucraina 25.06.2021 24 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră Suceava, România 22-24.09.2021 25 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României Botoșani, România 24-26.11.2021 27 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut si Siret si a afluenților în zona de frontieră în format virtual 16-17.11.2022 28 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună în format virtual 20.12.2022 Activitățile prevăzute a se desfășura în 2020 conform Programului de lucru
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
la numărul satelor ce formează comuna Tomești. Paharul împreună cu bastonul de sticlar și cleștele fac referire la fabrica de sticlărie din Tomești, care a funcționat timp de 200 de ani. Brâurile undate reprezintă rețeaua hidrografică, respectiv râul Bega și afluenții săi. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 1.650 din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292990]
-
Din Brătia și Cândești se urcă pe văile Brătiei și Brătioarei pe drumuri forestiere. Situl ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este localizat pe versantul sudic al Munților Făgăraș, în extremitatea sudică a Masivului Iezer, în lunca îngustă a râului Brătia (afluent al râului Târgului, în amonte de localitatea Cândești, Comuna Albeștii de Muscel), precum și pe afluentul Brătioara. Unitățile majore de relief sunt reprezentate de: munți - 51,3 %, dealuri/podișuri - 48,7%, iar procentul de ocupare al treptelor hipsometrice la nivelul ariei naturale protejate
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Văile Brătiei și Brătioarei este localizat pe versantul sudic al Munților Făgăraș, în extremitatea sudică a Masivului Iezer, în lunca îngustă a râului Brătia (afluent al râului Târgului, în amonte de localitatea Cândești, Comuna Albeștii de Muscel), precum și pe afluentul Brătioara. Unitățile majore de relief sunt reprezentate de: munți - 51,3 %, dealuri/podișuri - 48,7%, iar procentul de ocupare al treptelor hipsometrice la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, este 75,7% pentru treapta hipsometrică 500-800 m și 24,3% pentru 800-1150
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
solurilor în zonă. Specificul zonei este impus de frecvența mare a ravenărilor, care asociate prezenței rocilor argiloase determină frecvente alunecări de teren, superficiale sau de profunzime. Distribuția spațială a depozitelor de suprafață asociată regimului hidrologic al râului Brătia și al afluentului său Brătioara, precum și al solurilor cărora le asigură materialul parental, este favorabilă menținerii habitatului de interes comunitar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinoasa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). Procesele geomorfologice prezente în zona sitului Natura 2000
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Culmile dintre Râul Brătia și Râul Doamnei, precum și văile, se lărgesc brusc sub forma unor bazinete de eroziune. ... 2.2. Hidrografie Râul Brătia (cu o suprafață a bazinului hidrografic de 368 kmp și o lungime de 53 km), este un afluent de dreapta al râului Târgului. Râul Brătia își are izvoarele pe versantul sudic al Munților Iezer, sub vârful Cârligele, între culmile Papău, Obârșia, Cernatu și Colții Caprei, unde există o căldare glaciară, la altitudini de 2100 m și adună apele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Muntele Plăticăi și Slănicului iar la sud de Vlădești începe să traverseze Piemontul Getic cunoscut și ca Podișul Getic cu subgrupa acestuia Gruiurile Argeșului. Râurile Slănic, Râușor și Năvrap străbat subunitatea numită Munceii Plăticăi. În amonte de primirea primului său afluent mai important, Brătioara (cu suprafața a bazinului hidrografic de 33 kmp și lungimea de 12 km), la Cândești, părăsește regiunea montană constituită din șisturi cristaline și pătrunde în zona depozitelor neogene, în depresiune, unde primește din dreapta pârâurile Navrapul (își
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 91E0* 2. Statutul de prezență [spațial] Habitat dispus marginal, la limita între ecosistemele terestre și acvatice. Este larg răspândit în zona de luncă a râului Brătia și a afluentului acestuia - Brătioara. 3. Statutul de prezență [management] Naturală 4. Suprafața tipului de habitat Suprafața ocupată în sit de tipul de habitat: 72,87 ha. 5. Perioada de colectare a datelor din teren martie - octombrie 2021 6. Distribuția tipului de habitat [descriere
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
transversale distincte pe înotătoarele pelvine (ventrale) (Freyohof și colab., 2005). 5. Perioade critice Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. 6. Cerințe de habitat Preferă curenții reci și rapizi ai râului Argeș (Froese și Pauly, 2014), dar se regăsește și în afluenți (Râul Doamnei) (Mestecăneanu și colab., 2010). Ținând cont de faptul că sunt foarte puține date specifice despre cerințele de habitat ale speciei C. transsilvaniae, considerăm că cerințele speciei Cottus gobio sunt similare iar în continuare le vom prezenta ca cerințe
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
pe teritoriul administrativ al comunelor Albeștii de Muscel, Berevoiești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Situl reprezintă o zonă montană îngustă, situată în lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara. Aria naturală protejată ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este un sit Natura 2000 de dimensiuni relativ mici acoperind o suprafață de 219,70 ha. Cea mai mare parte din suprafața ariei naturale protejate este localizată pe raza comunei Albeștii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Zonele în care poate fi întâlnită această presiune sunt: canton Capra - MHC Brătia, Cândești, păstrăvăria Cândești, între Brătii, păstrăvăria Brătioara, Valea Măcelarului, Brătia, Gămăcești. Pentru presiunea L08: Această presiune actuală se manifestă pe tot sectorul văilor Brătiei și Brătioarei și afluenții acestora. E.5. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Scăzută (S), Medie (M) și Ridicată (R) Scăzută (S): presiunea B07. Scăzută (S): presiunea C01.01. Medie (M): presiunea D01.02. Ridicată (R): presiunea E01. Ridicată (R): presiunea E03.01. Medie
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
și distrugerea icrelor depuse. Efecte vizibile pe teren: am identificat tăieri, chiar și pe malul apelor curgătoare, drumuri avariate din cauza camioanelor și a utilajelor care lucrează în exploatarea forestieră, ape tulbure din cauza exploatărilor care intră în râuri din afluenții mai mici și un strat semnificativ de mâl depozitat în albia râurilor, rezultat indirect al exploatărilor cu efecte negative semnificative asupra speciilor prezente. În lipsa vegetației de pe mal, albia minoră a râului/pârâului nu este umbrită, apa râului/pârâului se încălzește
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
spălat, în aceste situații apa care iese din deznisipator este tulbure, cauzând tulburarea apei din sectorul aflat în avalul microhidrocentralei. Un exemplu din literatură: Uzunova și colab. (2017) au studiat populațiile de Cottus gobio în râul Iskar (Bulgaria) și 8 afluenți ai acestui râu. Colectările de date au fost făcute între 2011-2015. Schimbările artificiale în regimul hidrologic datorită creșterii sau scăderii periodice ale apei în aval de centralele hidroelectrice scade în mod dramatic numărul de pești 0+ (juvenili). Existența a două
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
ferme piscicole și o tradiție în păstrăvării, vidra (Lutra lutra) este considerată o specie dăunătoare ihtiofaunei și se vor lua măsuri mai intense în controlul acesteia. Pentru amenințarea H01.02: În cazul unor inundații puternice pe apele Brătiei și Brătioarei și afluenții acestora. Pentru amenințarea K01.03: Este un fenomen natural extrem ce poate apare în ROSCI0258 pe în albia minoră a apelor Brătia și Brătioara îndeosebi în perioada verii și toamnei. F.5. Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
spălat, în aceste situații apa care iese din deznisipator este tulbure, cauzând tulburarea apei din sectorul aflat în avalul microhidrocentralei. Un exemplu din literatură: Uzunova și colab. (2017) au studiat populațiile de Cottus gobio în râul Iskar (Bulgaria) și 8 afluenți ai acestui râu. Colectările de date au fost făcute între 2011-2015. Schimbările artificiale în regimul hidrologic datorită creșterii sau scăderii periodice ale apei în aval de centralele hidroelectrice scade în mod dramatic numărul de pești 0+ (juvenili). Literatura de specialitate
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
însă teritoriile masculilor se suprapun teritoriilor ocupate de femele, de aceea habitatul utilizat de vidre fiind de aproximativ 30 Km, acesta extinzându-se și în afara ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, pe râul Bratia cât și pe afluenții importanți ai acestuia. Juvenilii masculi mai mari de doi ani ce devin independenți își vor cauta propriul teritoriu, la început de dimensiuni reduse (3 - 4 Kmp). Numărul de 5-9 indivizi de vidră, reprezintă efectivul optim al speciei Lutra lutra, pentru
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
însă teritoriile masculilor se suprapun teritoriilor ocupate de femele, de aceea habitatul utilizat de vidre fiind de aproximativ 30 Km, acesta extinzându-se și în afara ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, pe râul Bratia cât și pe afluenții importanți ai acestuia. Juvenilii masculi mai mari de doi ani ce devin independenți își vor cauta propriul teritoriu, la început de dimensiuni reduse (3 - 4 Kmp). B.8 Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
constata creșterea intensității de acțiune a gândacilor defoliatori și producerea de afectări în ceea ce privește vitalitatea arborilor, se va analiza posibilitatea de intervenție prin măsuri active; întrucât tipul de habitat este amplasat de-a lungul cursului apelor (Brătia și afluentul sau Brătioara, care conduc în aval către bazinele Râului Târgului, apoi în cel al Râului Doamnei și ulterior în râul Argeș) nu este permisă utilizarea de metode chimice de combatere a dăunătorilor acestui tip de habitat. d) în urma producerii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
de inventariere și cartare a locurilor de odihnă și a vizuinelor utilizate de vidră Vizuinele de vidră, preponderent cele natale sunt foarte importante pentru asigurarea supraviețuirii speciei în sit. De cele mai multe ori aceste vizuini natale sunt localizate pe afluenții cursurilor de apă principale în zone greu accesibile și în care prezența umană este redusă. Măsură activă: În vederea realizării studiului de inventariere și cartare a locurilor de odihnă utilizate de vidră se vor parcurge la picior toate corpurile de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
47° 29' 36" latitudine nordică. Altitudinea minimă este de 254 m, cea medie de 271 m, iar cea maximă de 288 m. Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este amplasat în întregime pe Podișul Sucevei, pe valea Râului Șomuzul Mare care este afluent al Șiretului. Acest sit cuprinde 10 acumulări de apă și mai multe bazine piscicole de mici dimensiuni. Suprafața totală de apă - râuri și lacuri - ocupă 71.56% din suprafața sitului. Aceste acumulări sunt dispuse în cascadă, cele mai întinse fiind: Lacul
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
2017; martie-septembrie 2018 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Pădurile aluviale de Salix alba apar ca un brâu îngust ce însoțește cursul râului Șomuz de la sud de lacul Moara, până în dreptul localității Podeni, dar și pe un mic afluent al râului Șomuz din localitatea Tarna Mare. Speciile componente, atât cele lemnoase, cât și cele ierboase, sunt adaptate la condiții de umiditate în exces și suportă inundații sau băltirea apei o bună perioadă de timp, fapt ce s-a întâmplat
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, cuprinde 5 bazine hidrografice situate în partea de sud-est a României (Buzău, Călmățui, Ialomița, Mostiștea și Berza) și o parte din fluviul Dunărea. Râul Buzău este tributar Siretului, iar Călmățuiul, Ialomița, Mostiștea și Berza sunt afluenți direcți ai Dunării. Suprafața totală a spațiului hidrografic este de 26.470,64 kmp reprezentând o pondere de 11,11% din suprafața țării. Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița se învecinează în partea de nord-vest cu bazinul hidrografic Olt, în nord-est cu bazinul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
culege izvoarele glaciare situate pe versantul sudic al Masivului Bucegi, în jurul altitudinii de 2.390 m, de sub Piatra Obârșiei. Acesta are o lungime de 417 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 10.350 kmp. Râul Ialomița primește 142 afluenți, dintre care amintim: Ialomicioara Mică (S = 95 kmp; L = 24 km), Bizdidelul (S = 92 kmp; L = 26 km), Cricovul Dulce (S = 611 kmp; L = 71,7 km), Crivățul (S = 85 kmp; L = 32 km), Prahova (S = 3.735 kmp; L = 169 km
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
26 km), Cricovul Dulce (S = 611 kmp; L = 71,7 km), Crivățul (S = 85 kmp; L = 32 km), Prahova (S = 3.735 kmp; L = 169 km), Sărata (S = 1388 kmp; L = 75 km) ș.a. Râul Buzău (cod cadastral XII.2.82.) este unul dintre afluenții importanți ai Șiretului și se formează în zona de curbură a Carpaților. Acesta are o lungime de 308 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 5.264 kmp. Râul Buzău primește 102 afluenți codificați, dintre care amintim: Strâmbul (S = 25
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]