3,907 matches
-
când nu se putea vorbi de condițiile sociale favorabile înfăptuirii lor, „ideile liberale nu au avut un caracter democratic modern în faza precapitalistă: ele au luat caracterul liberal revoluționar numai după ce influența capitalismului a început a dizolva vechea noastră economie agrară, înlocuind-o cu o economie bănească, adică atunci când li s-au creat condițiile economice” (Zeletin, 1991, p. 73, subl. autorului). Altfel spus, Era burgheză în România nu ia ființă sub influența ideilor liberale aduse din Apus; pricina ei stă mult
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
structurii sociale a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, C. Stere stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a) caracterul social al populației majoritare - țărănimea și tendințele ei sociale; b) caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de W. Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe calea unei democrații rurale” specifice, necapitaliste (Stere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, V. Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste, potrivit căreia evoluția societăților cu mediu social pregnant agrar-țărănesc
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale. Conferința de la Hot-Springs, din 1943, propunea o clasificare a țărilor, după criterii economico-demografice, după cum urmează: - țări industriale bogate, cu un venit național ridicat pe locuitor, categorie în care erau incluse țări precum cele ale Europei occidentale și SUA; - țări agrare bogate, cu o densitate scăzută a populației și cu un venit național ridicat, precum Australia și Noua Zeenlandă; - țări agrare sărace, cu o densitate foarte ridicată a populației - la acea dată, din această categorie făcând parte țări din Asia, precum
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un venit național ridicat pe locuitor, categorie în care erau incluse țări precum cele ale Europei occidentale și SUA; - țări agrare bogate, cu o densitate scăzută a populației și cu un venit național ridicat, precum Australia și Noua Zeenlandă; - țări agrare sărace, cu o densitate foarte ridicată a populației - la acea dată, din această categorie făcând parte țări din Asia, precum China sau India, dar și din Europa, fiind citat exemplul Poloniei. Chiar dacă acest tip de abordare, fragmentară și oarecum vagă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Rostow, citat de Ilie Bădescu (1996) , propune un model în care colectivitățile, în dezvoltarea lor, trec prin șase etape: societatea tradițională, apariția precondițiilor creșterii, desprinderea, drumul spre maturitate, societatea de consum și societatea postconsumeristă. Dacă societățile tradiționale sunt cele predominant agrare fiind caracterizate de o eficiență scăzută a activității agricole, progresul tehnic și industrializarea sunt premisele „precondițiilor creșterii”. Un rol decisiv în desprinderea către modernitate îl are însă educația, care slăbește rezistența la schimbare a vechilor structuri. După cum remarcă Bogdan Voicu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
serie de scandaluri edilitare memorabile le-a construit totuși democrația creștină sunt o realizare pe care aceasta a fost silită să o facă de către cea mai normală și mai tradițională luptă de clasă. Același lucru este valabil și pentru politica agrară. Democrația creștină a adus ca notă personală, originală speculațiile și împușcăturile poliției. În timpul „fazei de dispariție a licuricilor” (anii ’60-’70) are loc o răsturnare totală de situație: este vorba, cu alte cuvinte, despre acea „soluție de continuitate” pe care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
folosită de Barrington Moore (1966) În istoria sa intitulată Social Origins of Dictatorship and Democracy. Cartea ilustrează la fel de bine construirea explicațiilor În studii pe cazuri multiple, deși cazurile sunt de fapt exemple istorice. Lucrarea lui Moore tratează evoluția de la societățile agrare la cele industriale În șase țări diferite - Anglia, Franța, Statele Unite, China, Japonia și India -, iar o temă fundamentală ce poate fi depistată este explicația generală privind rolul jucat de clasele sociale superioare și de țărănime. Explicația a constituit o contribuție
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
emigrează În America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat nu pornește din țară”. Așadar, emigrația din România de dinainte de 1918 nu includea și țărănimea, situație neschimbată după Încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei agrare. Cei ce luau totuși drumul Americii din această țară proveneau din alte categorii sociale și aveau o altă pregătire față de țăranul transcarpatic. Faptul acesta se va repercuta asupra comunității românești din America, iar influențele, deși nu vor fi Întotdeauna pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asalturi externe, presărată cu violențe. Dennis Deletant Încearcă să ofere explicații largi ale mediului În care s-a format și s-a manifestat partidul comunist: Într-un stat care se extinsese după Primul Război Mondial, cu semnificative minorități, o societate agrară, În care țărănimea reprezenta majoritatea zdrobitoare a populației, modernizare/occidentalizare de suprafață, clientelism, nepotism, altfel spus corupție generalizată. Probabil cele mai mari probleme ale României au fost acutizate de guvernele și administrația incapabile de a realiza și aplica strategii viabile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asupra pământului nu a fost niciodată interzisă În România, chiar după ce s-a anunțat Încheierea colectivizării agriculturii, În primăvara anului 1962, cîteva procente din suprafața agricolă a țării rămânînd În proprietate particulară. Impropriu este și să se scrie despre „reforma agrară din 2 martie 1949” (p. 106), cînd, după cum aminteam mai sus, atunci au fost confiscate ultimele proprietăți („moșierești”) de 50 de ha, ele trecînd În patrimoniul statului. Această exprimare nefericită se mai Întîlnește și În alte locuri din carte. Fuzionarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ceea ce nu le Împiedică să circule/se impună În istoriografie sau În opinia publică. Din păcate, unele s-au strecurat și În cartea pe care o avem În vedere. Amintind de conflictul din satul Roma, județul Botoșani, legate de politica agrară a PMR, autorul le situează În luna mai 1949, preluând informația dintr-o cronologie a colectivizării. În realitate, respectivul incident Între autorități și țărani s-a desfășurat pe 12 iunie 1949. CÎt despre răscoalele din județele Bihor și Arad, desfășurate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
reperele gândirii lui M.: încrederea în rațiune, în eficiența educației, în posibilitatea perfecționării omului prin instrucție și norme morale adecvate. Pentru a completa învățăturile, el traduce din maghiară și germană câteva cărți de popularizare a unor cunoștințe din domeniul economiei agrare, apărute între 1812 și 1816, urmărind și lărgirea capacității de exprimare a limbii române. Stăpânit de ideea obținerii de drepturi politice pentru români (în 1791 participase la elaborarea documentului Supplex libellus valachorum Transilvaniae), M. a lucrat cu febrilitate pentru fundamentarea
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
este vorba mai ales de o traducere a cărții lui Edward Bellamy, Looking Backward șPrivind Înapoiț). Modernismul extrem s-a dovedit polimorf din punct de vedere politic; putea apărea sub orice mască, chiar și sub una anarhistă. Lenin În Chestiunea agrară Pentru a Încheia această descriere a aspectului extrem-modernist al gândirii lui Lenin, nu mai trebuie să ne Îndreptăm atenția decât asupra scrierilor sale despre agricultură, domeniu În care părerile extrem-moderniste au fost intens contestate. Cele mai multe dintre dovezile noastre se pot
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al gândirii lui Lenin, nu mai trebuie să ne Îndreptăm atenția decât asupra scrierilor sale despre agricultură, domeniu În care părerile extrem-moderniste au fost intens contestate. Cele mai multe dintre dovezile noastre se pot găsi Într-o singură lucrare, și anume Chestiunea agrară, scrisă Între 1901 și 1907. Acest text era o condamnare fără drept de apel a micilor exploatări agricole familiale și un elogiu adus giganticelor ferme mecanizate ale agriculturii moderne. După părerea lui Lenin, nu era vorba de o chestiune estetică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
faptul că țăranul muncește excesiv și consumă insuficient, devenind lucrător permanent sau cu ziua al moșierului... Faptele dovedesc indiscutabil că, În cadrul sistemului capitalist, poziția pe care o ocupă micul țăran În agricultură este similară celei a meșteșugarului În industrie”. Chestiunea agrară ne permite să analizăm o altă fațetă a modernismului extrem ce caracterizează gândirea lui Lenin: elogiul adus tehnologiei celei mai moderne și, mai presus de toate, electricității. El era celebru pentru afirmația următoare: „Comunismul Înseamnă Puterea sovietică plus Electrificarea Întregii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aspecte ale acestor eforturi par, dacă nu universale, cel puțin foarte comune și ar putea fi definite ca „sedentarizare”, „concentrare” și „simplificare radicală” a așezărilor și culturilor. Ne vom ocupa aici mai În amănunt de două proiecte faimoase de simplificare agrară - colectivizarea din Uniunea Sovietică și satele ujamaa din Tanzania -, Încercând să punem În evidență atât logica politică mai generală care a stat la baza lor, cât și motivele care au determinat eșecurile proiectelor de producție În numeroase privințe. Înainte, Însă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a distruge mari porțiuni Împădurite și a face astfel pădurea lizibilă și sigură (pentru forțele guvernamentale, desigur). Conceptul de spații statale, modificat corespunzător pentru contextul unei economii de piață, ne poate ajuta să rezolvăm și un aparent paradox al politicii agrare coloniale din Asia de Sud-Est. Cum putem explica preferința colonială clară pentru plantațiile Întinse, În defavoarea producției micilor proprietari? Motivele nu pot fi, În mod sigur, legate de eficiență. Pentru aproape orice tip de recoltă, cu excepția, probabil, a trestiei de zahăr, micile exploatări
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi fost privit de țărănime ca o recucerire a zonelor rurale de către administrație, ca un semn al colonizării ce le amenința noudobândita autonomie. În contextul politic al Rusiei rurale, chiar și o guvernare care ar fi cunoscut Îndeaproape starea economiei agrare și care ar fi avut o bază de sprijin locală și tact diplomatic ar fi Întâmpinat mari dificultăți. Or, bolșevicilor le lipseau toate acestea. Un sistem de impozitare În funcție venituri sau avere ar fi fost posibil doar dacă ar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
eforturi, din parcele disparate Într-o fermă unitară. În plus, administratorul din capitală prefera, desigur, să supravegheze și să impoziteze unități de producție mari, și nu să aibă de-a face cu fermieri individuali... Cooperativa era convenabilă pentru adevărații reformatori agrari din două motive. Ea reprezenta un ideal social utilizabil În scopuri retorice și, În același timp, părea să simplifice problemele tehnice legate de reforma funciară și de controlul statului”. În vâltoarea anilor 1917-1921, nu erau posibile prea multe astfel de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
devenit obligatorie. Însă, după cum observă Henry Bernstein, date fiind colectivizarea incompletă a pământurilor și lipsa de voință de a recurge la măsuri cu adevărat draconice de punere În aplicare, aceste ferme comunale erau sortite eșecului. Ideea de la care pornea politica agrară a lui Nyerere, În ciuda artificiilor retorice folosite cu privire la cultura tradițională, nu diferea prea mult de cea colonială. Această premisă era aceea că practicile cultivatorilor și păstorilor africani sunt Înapoiate, neștiințifice, ineficiente și iresponsabile din punct de vedere ecologic. Numai supravegherea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În ceea ce privește diminuarea conservatorismului populației rurale care, după ce a fost organizată În cooperative, a reacționat pozitiv”, se susține și nevoia de măsuri de mai mare amploare. Astfel, În planul din 1964 se afirmă: „Depășirea conservatorismului distructiv al populației și inițierea reformelor agrare drastice de care este nevoie pentru a se asigura supraviețuirea țării constituie una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă liderii politici tanzanieni”. Nyerere Îi aproba pe funcționarii responsabili cu dezvoltarea, care credeau, majoritatea, că misiunea lor este
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Tanganika, devine necesar „să se reducă eforturile din anumite arii pentru a le intensifica În alte direcții precise, procedură ce a ajuns să fie cunoscută drept «abordarea punctelor focaleș”. În dorința lor de a izola acel mic grup din cadrul populației agrare care, credeau ei, ar fi reacționat pozitiv la agricultura științifică, agenții responsabili cu dezvoltarea neglijau de multe ori alte realități ce aveau legătură directă cu misiunea lor de bază - realități aflate În raza lor vizuală, dar nu și În cea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi fidele lumii pe care sunt menite să o descrie. Din motive care vor reieși mai târziu, agricultura extrem-modernistă finanțată de stat recurge la abstracțiuni de același gen. Modelul simplu de „producție și profit” din domeniul dezvoltării agricole și cercetării agrare a eșuat În multe privințe importante, În Încercarea sa de a reprezenta obiectivele complexe, suple și negociate ale agricultorilor reali și ale comunităților acestora. Acest model nu a reușit să reprezinte nici spațiul În care Își seamănă agricultorii culturile, cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
orașele extrem-moderniste miniaturizarea forma publică În revoluțiile culturale silvicultura științifică ruralizarea sistemele de transport codificarea vizuală Agricultură efectul electrificării asupra randamentul și competitivitatea gospodăriilor familiale agricultura extrem-modernistă logica centralizatoare a În Africa de Est eșecurile agricultura industrială ca În Chestiunea Agrară a lui Lenin monocultura privilegiată de formele tradiționale de producție agricolă condamnate de agricultura de pe plantații modelul de „producție și profit” ca simplificare radicală În procesul de ruralizare din Tanzania codificarea vizuală a vieții rurale de către optimismul internațional cu privire la vezi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]