839 matches
-
administrarea Blocanților Receptorilor Angiotensinei II (BRA) la următoarele categorii de pacienți: ● disfuncție asimptomatică a VS: BRA indicați în caz de intoleranță la inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA); ● ICC simptomatică (NYHA II): BRA indicați cu sau fără IECA; ● ICC agravată (NYHA III-IV): BRA indicați cu sau fără IECA; ● ICC în stadiu terminal (NYHA IV): BRA indicați cu sau fără IECA. În România, informațiile de prescriere ale BRA autorizați pentru tratamentul pacienților cu ICC prevăd administrarea la următoarele categorii: Candesartan cilexetil
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunz��toare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278678_a_280007]
-
anexa la ORDINUL nr. 1.463 din 16 decembrie 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.050 din 27 decembrie 2016. 4. Criterii de excludere: 1. pacienții cu leucoencefalopatie multifocală progresivă (LMP); 2. pacienții care prezintă dureri abdominale noi sau agravate (care pot fi sugestive pentru pancreatita acută); 3. pacienții care prezintă simptome pulmonare noi sau care se agravează (de exemplu tuse, dispnee); 4. pacienții care prezintă infecții grave și oportuniste; 5. pacienții cu sindrom de liză tumorală (SLT); 6. pacienții
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunz��toare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278678_a_280007]
-
grea: respirație îngreunată, respirație dificilă, sufocare, oboseală etc. Anexa 3 Diagnosticul ACOS (Asthma COPD Overlap Syndrome = astm asociat cu BPOC) (www.ginasthma.org, www.goldcopd.org) *Font 7* În favoarea astmului Caracterele simptomelor│Variabilitate în minute, ore, zile Persistente în ciuda tratamentului Agravate noaptea sau dimineața devreme│Zilnice (deși poate exista o mică variabilitate de la o zi la alta) Declanșate de efort, emoții (inclusiv Prezența a minim trei criterii pentru una din boli și absența criteriilor pentru cealaltă susține diagnosticul primei boli. Prezența
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunz��toare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278678_a_280007]
-
LUNI (cu excepția rănilor accidentale) 214 Boală (boli), inaptitudine(i) sau altă(e) problemă(e) de sănătate fizică sau psihică, cu excepția rănilor accidentale suferite de persoană pe parcursul ultimelor douăsprezece luni (în raport cu data anchetei) și care a (au) fost cauzată(e) sau agravată(e) de muncă (Col. 24 = 1, 2 sau Col. 84 = 1) 0 Niciuna 1 Una 2 Două sau mai multe 9 Fără obiect (Col. 24 = 3-9 sau Col. 84 1) spațiu liber Fără răspuns 215/216 Tipul problemei de sănătate
32006R0341-ro () [Corola-website/Law/295176_a_296505]
-
ultimelor douăsprezece luni din cauza problemei de sănătate celei mai grave cauzate sau agravate de muncă Col. 214 = 1-2 00 Persoana nu a lucrat pe parcursul ultimelor douăsprezece luni, dar din motive care nu au legătură cu problema de sănătate cauzată sau agravată de muncă (de exemplu, o persoană ieșită la pensie pentru limită de vârstă) 01 Se așteaptă să nu mai lucreze niciodată din cauza acestei boli 02 Mai puțin de o zi sau nicio întrerupere a muncii 03 Între o zi și
32006R0341-ro () [Corola-website/Law/295176_a_296505]
-
bugetului general al Comunităților Europene sau ale bugetelor gestionate de către sau în numele Comunităților Europene, - nedivulgarea informațiilor prin încălcarea unei obligații specifice, cu același efect, - utilizarea nejustificată a beneficiului obținut în mod legal, cu același efect. Se consideră fraudă în formă agravată frauda ce presupune o valoare minimă care nu este stabilită la o sumă ce depășește 50 000 de euro. * JO L 253, 7.10.2000, p. 42."" Articolul 2 Textele Directivei 2005/60/ CE în limbile islandeză și norvegiană, care
22006D0087-ro () [Corola-website/Law/294646_a_295975]
-
unei soluții de condamnare, și acesta se verifică în privința persoanei juridice, întrucât, în funcție de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, se va stabili pedeapsa pentru persoana juridică, respectiv pedeapsa principală a amenzii și pedeapsa complementară. Prin urmare, riscul unei pedepse agravate, dacă acesta este unicul criteriu de la lit. c) a art. 90 din Codul de procedură penală, este valabil și în privința persoanei juridice. În final, a susținut că argumentul principal, care nu poate fi combătut prin nicio altă abordare, este acela
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
acestei soluții derivă din însăși voința legiuitorului, în sensul că pluralitatea de subiecți pasivi nu determină o pluralitate de infracțiuni, ci o infracțiune unică de proxenetism, iar în alin. (3) al art. 213 din Codul penal este reglementată o variantă agravată a infracțiunii care absoarbe în conținutul său forma-tip. Astfel, formularea din art. 213 alin. (1) din Codul penal - de către una sau mai multe persoane conduce la concluzia că numărul subiecților pasivi, indiferent de modalitatea de săvârșire a infracțiunii, caracterizează
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
una sau mai multe persoane conduce la concluzia că numărul subiecților pasivi, indiferent de modalitatea de săvârșire a infracțiunii, caracterizează doar pericolul social al faptelor săvârșite, constituie element de circumstanțiere și nu conduce la reținerea mai multor infracțiuni. Totodată, varianta agravată a unei infracțiuni presupune mai întâi condițiile conținutului variantei-tip, la care se adaugă anumite elemente circumstanțiale, care pot să se refere la aspectul material sau moral al faptei, la obiectul sau subiecții acesteia, ori la locul și timpul săvârșirii
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
asigurarea protecției persoanelor vulnerabile față de faptele de exploatare a acestora prin practicarea prostituției - au impus însă legiuitorului să incrimineze, în continuare, proxenetismul, atât în modalitățile normative simple de la art. 213 alin. (1) din noul Cod penal, cât și în modalitățile agravate reglementate la alin. (2) și (3) ale aceluiași articol, valoarea socială ocrotită fiind diferită față de cea avută în vedere de Codul penal anterior. De altfel, Codul penal din 1969 prevedea infracțiunea de proxenetism în titlul IX - Infracțiuni care aduc atingere
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal în modalitatea înlesnirii practicării prostituției, dacă faptele sunt săvârșite față de o persoană majoră și una minoră, sunt întrunite elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de proxenetism, în varianta agravată prevăzută de art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal. S-a apreciat că, din conținutul normei de incriminare, pluralitatea subiecților pasivi nu determină o pluralitate de infracțiuni. În continuare, s-a arătat că alta ar fi fost situația
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
În continuare, s-a arătat că alta ar fi fost situația în cazul în care legiuitorul ar fi folosit în alin. (1) al art. 213 din Codul penal sintagma "de către o persoană", iar ulterior, într-un alt alineat, o formă agravată dată de numărul subiecților pasivi. În cea de-a doua opinie s-a arătat că, în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal, în modalitatea înlesnirii practicării prostituției, săvârșirea faptelor față de o persoană majoră și de
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
întrunirea elementelor constitutive ale unei singure infracțiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal. În alin. (3) al art. 213 din Codul penal este reglementată o variantă agravată a infracțiunii, care absoarbe în conținutul său forma-tip. Astfel, formularea din art. 213 alin. (1) din Codul penal "de către una sau mai multe persoane" conduce la concluzia că numărul subiecților pasivi, indiferent de modalitatea de săvârșire a infracțiunii, caracterizează
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
care s-a dispus, printre altele, condamnarea inculpaților I.F.C., în temeiul art. 213 alin. (1) din Codul penal, și a inculpatului I.C.A., în temeiul art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă agravată. Ca urmare a comunicării opiniei majoritare a judecătorilor din cadrul Curții de Apel București și instanțelor arondate (Tribunalul București, Tribunalul Ialomița și Judecătoria Alexandria), au fost înaintate următoarele hotărârii: Decizia penală nr. 617/A din 22 aprilie 2015 a Curții de
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
pentru care, prin voința exprimată în norma de incriminare, legiuitorul construiește o unitate de infracțiune în ipoteza pluralității de subiecți pasivi. Deopotrivă, s-a susținut că în dispozițiile art. 213 alin. (3) din Codul penal legiuitorul a reglementat o variantă agravată a infracțiunii de proxenetism, stabilind că, dacă faptele sunt săvârșite față de un minor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate. Dispozițiile art. 213 alin. (3) din Codul penal, referindu-se la "fapte", încorporează fapta descrisă în art. 213 alin
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
3) din Codul penal, referindu-se la "fapte", încorporează fapta descrisă în art. 213 alin. (1) din Codul penal (forma tipică sau de bază a infracțiunii) și fapta descrisă în art. 213 alin. (2) din Codul penal (o primă variantă agravată). Prin urmare, o acțiune de înlesnire a practicării prostituției de către o persoană majoră și de către un minor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii unice de proxenetism prevăzute în art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal. Astfel, ori de câte ori acțiunile de
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în Dosarul nr. 196/36/2015, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea și aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuții de serviciu constatarea ori sancționarea contravențiilor indiferent
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuții de serviciu constatarea ori sancționarea contravențiilor indiferent dacă infracțiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuțiile de serviciu privind constatarea sau sancționarea contravențiilor sau reținerea formei agravate este condiționată de săvârșirea infracțiunii de luare de mită în legătură cu atribuțiile de serviciu privind constatarea sau sancționarea contravențiilor". Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
infracțiuni de corupție are ca cerință esențială realizarea acțiunii/inacțiunii interzise în legătură cu îndatoririle de serviciu ale funcționarului public, respectiv în raport cu atribuțiile de constatare sau de sancționare a contravențiilor. Această concluzie rezultă și din interpretarea scopului normei, întrucât prin incriminarea variantei agravate legiuitorul a intenționat să sancționeze mai sever persoanele care, având îndatoriri de serviciu care presupun un nivel ridicat de încredere din partea destinatarilor acestora, deturnează atribuțiile ce le sunt conferite într-un sens contrar, acela de a obține foloase necuvenite. Eventuala
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
2015, în baza art. 475 alin. (1) din Codul de procedură penală, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea și aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuții de serviciu constatarea ori sancționarea contravențiilor indiferent
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuții de serviciu constatarea ori sancționarea contravențiilor indiferent dacă infracțiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuțiile de serviciu privind constatarea sau sancționarea contravențiilor sau reținerea formei agravate este condiționată de săvârșirea infracțiunii de luare de mită în legătură cu atribuțiile de serviciu privind constatarea sau sancționarea contravențiilor." II. Dispozițiile legale incidente - art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța și inculpații P. M. și S.C. K. - S.R.L. Constanța. Expunerea pe scurt a chestiunii de drept Problema de drept ridicată în cauză decurge din necesitatea de a se stabili: Dacă în interpretarea și aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuții de serviciu constatarea ori sancționarea contravențiilor indiferent
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondate Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în această materie, au fost conturate două opinii, după cum urmează: În opinie majoritară, s-a apreciat că pentru reținerea formei agravate a infracțiunii de luare de mită prevăzute de art. 254 din Codul penal anterior, cu aplicarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014) este
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014), reprezintă o normă de trimitere care se completează, sub aspectul elementelor constitutive, cu prevederile art. 254 alin. (1) din Codul penal anterior. Reținerea formei agravate este condiționată de săvârșirea infracțiunii de luare de mită în legătură cu atribuțiile de serviciu privind constatarea și sancționarea contravențiilor. Dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
din 25 septembrie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 3.240/90/2013, Sentința penală nr. 136 din 16 octombrie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 9.271/90/2013); Judecătoria Luduș; Judecătoria Miercurea-Ciuc. În opinie minoritară, s-a reținut că forma agravată nu este condiționată de săvârșirea infracțiunii de luare de mită în legătură cu atribuțiile de serviciu ale subiectului activ/subiectului pasiv adiacent, fiind suficient ca făptuitorul să aibă atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor. În esență, s-a reținut că, dacă
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]