1,472 matches
-
în care s-au născut reprezentările mitice (spații ce conservă armonia dintre ființă și cosmos) și valorile tradiționale unice sunt amenințate acum de expansiunea civilizației citadine. Poetul blamează exodul silit al țăranilor la oraș și consecințele dezastruoase ale „civilizației”, care agresează și distrug natura și, implicit, echilibrul ființă-cosmos. Un moment important al carierei poetului îl reprezintă apariția volumului Cavalerul trac (1969). Regresiunea spre lumile dintâi, spre o Dacie mitică se asociază evocării „hegemonului tânăr”, „cavalerul întemeietor” Manimazos. Acesta este, bineînțeles, eroul
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
fost unul dintre cele mai mari și mai radicale experimente sociale care au avut loc în România. Pentru societatea românească, un asemenea experiment nu era neapărat ceva cu totul nou. De câteva secole bune, socialul românesc era „învățat” să fie agresat, de la nivel politic, de tentative dintre cele mai bizare sau mai utopice ale clasei politice naționale. Așa cum, de asemenea, căpătase o bogată experiență în construirea de mecanisme care să se opună inițiativelor și reformelor tranziției. De la Mihai Viteazul, care consacrase
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
apărută în 1962, anunță o coordonată stabilă în creația sa, așa-numita lirică militantă, nutrită de ceea ce Matei Călinescu numește în prefața volumului „adeziunea la ideile sublime ale comunismului”. Se regăsește aici un motiv din poezia lui N. Labiș, copilăria agresată de război (Amintiri din război), dar, dincolo de clișee și în opoziție cu acestea, se remarcă puternica expresivitate imagistică, susținută de un discurs liric dinamic. În Continentele ascunse (1965), confesiunea patetică este dublată de un egotism liric insistent, uneori excesiv. În
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
o simplă adaptare la un sistem, ci chestiunea mai generală de a împăca cerințele relativismului cultural (multiculturalismul) cu drepturile omului sau cu ceea ce R. Boudon numește „ireversibilitate axiologică” (vezi, pe larg, Iluț, 2004). În contextul domestic, nu numai femeile sunt agresate. De fapt, luate împreună, în cazul actelor de violență normală și al celor grav abuzive, balanța agresională înclină doar cu puțin de partea bărbaților. Problema este, așa cum s-a sugerat deja, că bărbații sunt agresați de soțiile lor mai mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
domestic, nu numai femeile sunt agresate. De fapt, luate împreună, în cazul actelor de violență normală și al celor grav abuzive, balanța agresională înclină doar cu puțin de partea bărbaților. Problema este, așa cum s-a sugerat deja, că bărbații sunt agresați de soțiile lor mai mult verbal, iar când e vorba de forță fizică, numai cu acte minore. În plus, cel mai important lucru este că soțiile, în marea majoritate, răspund la violență, se apără și nu o inițiază. Dar nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
marea majoritate, răspund la violență, se apără și nu o inițiază. Dar nu doar ca tip de reacție și ca secvență temporală diferă violența femeilor de cea a bărbaților, ci și ca motivație de adâncime (Hamberger et al., 1997): soții agresează pentru a domina și a menține controlul, în timp ce femeile se apără pe ele și pe copii. Aceastăasimetrie are multe rațiuni, una fundamentală fiind aceea că bărbații sunt mai puternici fizic. Nu întâmplător cazurile în care sunt bătuți de partenera lor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Nu întâmplător cazurile în care sunt bătuți de partenera lor conjugală sau de iubire, răniți sau omorâți se petrec când aceștia dorm sau sunt foarte beți. Este un fenomen ce a fost încă puțin explorat prin investigații sistematice. Soții se agresează reciproc, cu intensități și frecvențe diferite, unii cu totul circumstanțial - o palmă, după care regretă și își cer iertare în genunchi -, alții cu sadism, și repetat. În societățile tradiționale, de dragul copiilor și de gura lumii, multe femei rabdă supliciile la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bărbatul este cel care administrează corecții corporale copiilor. În literatura din domeniu se enumeră următoarele caracteristici mai importante ale părinților ce își abuzează propriii copii: a) Provin dintr-un mediu de familie unde s-a practicat violența: părinții lor se agresau reciproc și ei erau pedepsiți corporal în copilărie. b) Concepția că cea mai eficientă educație se face prin pedepse corporale. c) În familie se practică violența între soți, în special din partea bărbatului, considerându-se că are dreptul „natural” de a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deja constatabile și anumite efecte perverse. Într-o gospodărie în care bărbatul se credea și era dominator,principalul actor economic, acum când câștigă mai puțin decât soția sau este șomer, el nu se va supune cu pioșenie, ci își va agresa soția și, eventual, copiii (Oropesa, 1997). În țările foarte sărace, faptul că agricultura tradițională, unde femeile aveau un rol central, va determina înrăutățirea condiției acestora. 8.2. Controlul social prin familietc " 8.2. Controlul social prin familie" Studiile de etnografie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
radicală. Orașul nu mai este privit ca un spațiu ideal pentru împlinirea visurilor (inclusiv a celor erotice), ci, dimpotrivă, ca unul devastator, care anulează identitatea insului, condamnându-l la solitudine. Imaginea supertehnicizată, la nivel planetar, a megapolisului sfârșitului de veac agresează individul până la anihilare. Sensibilitatea poetului („simt totul distinct, excitant, dureros”) - „ultrarealistă” (Marian Papahagi) - înregistrează tensiuni paroxistice, notația expresionistă atinge apogeul: „Se învârtesc rotative, mii de ziare, cuvinte / Cad în rigole, ca grindina, ca fructele putrede / Mari reflectoare, tobe, acrobați, saltimbanci
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
crede că, în fața cuiva care este în necaz și suferință, două modele atitudinal-emotive contradictorii funcționează: preocuparea empatică, altfel spus centrarea pe înțelegerea și suferințele celuilalt; preocuparea față de propriile stări psihice cauzate de o situație încărcată emoțional (în care cineva este agresat sau i se întâmplă ceva neplăcut). Prima reacție duce la ajutorarea celui cu probleme, a doua (centrarea pe sine) putând conduce la asistență prosocială, dar din motive egoiste, pentru a-și rezolva propriul disconfort emoțional. De regulă însă, oamenii încearcă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe seama instinctului morții propriu oricărei ființe umane. Dorința morții (thanatos) ca o forță motivațională foarte pregnantă conduce, logic, la autodistrugere, numai că, dacă acțiunile de distrugere sunt îndreptate spre alții, consumându-se energia acumulată, ne salvăm pe noi înșine. Îi agresăm pe alții pentru a nu ne distruge pe noi înșine. Pentru S. Freud deci, agresivitatea - deși nu direct înnăscută biologic - are tot o bază instinctuală. Cu deosebire după apariția lucrării de sinteză a lui Konrad Lorenz cu privire la agresivitate (On Aggression
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportamente -, fie mai ales prin observarea conduitelor și a consecințelor lor la alții. Experimentele lui A. Bandura și ale colaboratorilor săi (1963) au demonstrat rolul adultului ca model în însușirea comportamentului agresiv la copii. După ce au văzut cum un adult agresează o păpușă sau se joacă liniștit cu ea, copiii au fost puși în situația de a avea ei înșiși de-a face cu o serie de jucării, printre care și păpușa respectivă. Cei ce au asistat la un comportament agresiv
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sub formă de știri sau documentare au, potențial, o forță de sugestie agresională mult mai mare. De data aceasta, telespectatorii văd scene violente reale, și nu ficționale. Elevii adolescenți pot urmări în detaliu, bunăoară, cum egali de-ai lor își agresează sau chiar omoară colegii și profesorii, uneori părinții. Actanții și scenariile sunt vii și concrete, se întâmplă în locurile unde își petrec și ei viața (familie și școală), o fac din motive ușor de întâlnit la aproape oricare dintre elevi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persoane și o mare dragoste de sine, văd în orice feedback realist o amenințare la stima de sine. Persoanele cu o stimă de sine înaltă, dar echilibrată, au porniri violente în mai mică măsură (Bushman și Baumeister, 1998). Cel ce agresează ține seama, într-o anume măsură, de reacțiile celui agresat. Dacă acesta din urmă arată îngrijorare, frică, durere, probabilitatea ca acțiunea agresivă să înceteze este mai mare. Aceasta pentru că agresorul și-a văzut cumva atins scopul, producându-i victimei suficient
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
parizian, intitulată „Teze și antiteze la Paris”. Paradoxal, cea mai semnificativă recunoaștere a impactului cultural, moral și civic major al emisiunilor sale rămâne încercarea de asasinat politic din 18 noiembrie 1977, când este transportată în comă la spital, după ce fusese agresată de un terorist palestinian în solda lui Nicolae Ceaușescu. Activitatea publicistică începută la București își află un făgaș nou la Paris. Studiile și articolele sale consacrate literaturii române apar în limba franceză în periodicele „Preuve”, „L’Alternative”, „Les Cahiers de
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
Este suficient să deschidem televizorul În timpul buletinelor de știri pentru a avea o imagine asupra a ceea ce Înseamnă agresivitatea În școală: elevi care Își bat, mutilează, umilesc colegii, elevi care agresează profesorii, ba mai mult, din țări precum S.U.A., șocantele imagini din școlile publice americane În care copiii ucid alți copii și pe dascălii lor. Este un comportament care ia amploare tot mai mult și În școlile din România. Situațiile de
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
alți copii de aceeași vârstă. Părinții au un rol extrem de important În „rezolvarea” acestor tulburări de comportament, dar În foarte multe cazuri, părinții și educatorii, izbindu-se de Încăpățânarea copilului foarte des, la un moment dat Își pierd răbdarea, Îl agresează la rândul lor pe copil, iar copilul răspunde din ce În ce mai agresiv. Este foarte important ca părinții să colaboreze cu educatorii și să apeleze la ajutor specializat. Nu toți copiii hiperactivi și Încăpățânați În copilărie devin adolescenți agresivi și nu toți adolescenții
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
de sănătate mintală și de măsurile de psihoprofilaxie prevăzute de acesta. 5. Psihoigiena situațiilor de violență și răpire Actele de violență și răpire au consecințe psihice și morale extrem de importante asupra victimelor. Orice act de violență presupune un violator care agresează și o victimă care este agresată. Orice act de violență sau de răpire reprezintă o situație severă de stres pentru victimă, care o trăiește ca pe o experiență catastrofică. În grupa factorilor care produc tulburări psihice consecutive actelor de violență
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de psihoprofilaxie prevăzute de acesta. 5. Psihoigiena situațiilor de violență și răpire Actele de violență și răpire au consecințe psihice și morale extrem de importante asupra victimelor. Orice act de violență presupune un violator care agresează și o victimă care este agresată. Orice act de violență sau de răpire reprezintă o situație severă de stres pentru victimă, care o trăiește ca pe o experiență catastrofică. În grupa factorilor care produc tulburări psihice consecutive actelor de violență se înscriu următoarele: - orice experiență de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societate, în general. Cunosc situații când datorită izolării unui copil, acesta a început să manifeste agresivitate față de mediu ( scrijelirea băncilor, ruperea lucrărilor de la expoziția clasei ), față de colegi ( se răzbuna pe colegii pe care îi considera favorizați de cadrul didactic, își agresa colegii în pauze sau la plecare de la școală ), față de cadrul didactic ( refuza să execute ce i se dădea spre rezolvare ). Manifestările verbale au fost dintre cele mai violente, gesturile au devenit reprobabile. Toate aceste minusuri din comportamentul dezinteresat al cadrului
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
literari, abia după vârsta de patruzeci de ani, anunță și pregătesc în aparență un roman, dar devin prin ele însele pagini de roman. E vorba de formarea unui tânăr intelectual capabil să trăiască scrisul ca pe un act vital, dar agresat de o lume - aceea mizeră și absurdă a anilor 1947-1953 - pe care scriitorul o captează dispunând de un fin instrument senzorial (vizual, auditiv, olfactiv) și cu o sensibilitate acută de psiholog și moralist. Studentul Teofil A., protagonistul din Încercarea scriitorului
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
când nu sunt în situațiile menționate în Biblie. Nu-ți judeca aproapele: Să arunce primul piatra, cel fără de păcat: Ce se întâmplă când mustrăm pe cineva? Dacă certăm într-un moment nepotrivit și într-o formă inadecvată, cel mustrat este agresat profund. Sufletul și spiritul i se închid și poate rămâne cu o rană în suflet. Noi toți, simțim așa pentru că : mustrarea nu se face la nivel spiritual, motivația nu e justă, momentul și forma sunt nepotrivite. 1. Mustrarea nu se
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
va avea tendința de a evita acești stimuli. Pedeapsa tinde să stimuleze comportamentul agresiv. Experimentele pe animale arată că stimulii dureroși le face să atace alte animale, chiar dacă acestea nu au nici o legătură cu durerea simțită (De ce unii copii sunt agresați de necunoscuți, fără ca aceștia să fi fost provocați?). Prin urmare, comportamentul violent al copilului se accentuează dacă este pedepsit des. Copilul care este pedepsit frecvent va învăța de frica pedepsei, nu din convingere proprie. Acest tip de învățare („dresaj”) este
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
terapeutice și profilactice. Agresiunile comise de persoanele diagnosticate cu o tulburare afectivă sunt Îndreptate În general Împotriva persoanelor cunoscute sau asupra membrilor familiei, aceasta indicând faptul că aceste manifestări agresive nu au un caracter nedescriminatoriu. Excepție fac băieții , adolescenți care agresează În general persoane necunoscute. Riscul unui comportament agresiv este mai mare În fazele decompensate ale tulburării, cât și În cazurile În care tulburarea psihică are un debut brusc. Nu se cunosc mai multe date despre legătura care există Între modalitatea
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]