1,482 matches
-
66-72; Grigurcu, Poeți, 51-71; Cândroveanu, Poeți, 47-53; Popescu, Cărți, 9-12; Cristea, Faptul, 78-82; Moraru, Semnele, 41-51; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 200-201; Grigurcu, Critici, 535-540; Tomuș, Mișcarea, 94-97; Martin, Paranteze, 61-68; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 21-44; Bucur, Poezie, 254-270; Paleologu, Alchimia, 81-87; Cotruș, Meditații, 207-228; Dimisianu, Lecturi, 119-122; Pop, Lecturi, 63-67; Grigurcu, Între critici, 123-126; Manolescu, Teme, VI, 9-14; Grigurcu, Existența, 37-42; Călinescu, Biblioteci, 256-262; Regman, De la imperfect, 215-219; Cistelecan, Poezie, 172-178; Ștefănescu, Prim-plan, 121-127; Cândroveanu, Lit. rom., 248-251; Crohmălniceanu
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
147-177; Cristea, Arcadia, 133-138; Ungureanu, Contextul, 154-164; Ileana Vrancea, Între Aristarc și Bietul Ioanide, București, 1978; Dobrescu, Foiletoane, I, 28-43, III, 207-216; Mancaș, Teatrul, 85-93; Iorgulescu, Ceara, 78-82; Săndulescu, Portrete, 219-229; Raicu, Calea de acces, 135-183; Zaciu, Viaticum, 252-258; Paleologu, Alchimia, 54-71; Trandafir, Dinamica, 125-148; Holban, Proza, 9-175; Grigurcu, Între critici, 12-26; Păcurariu, Scriitori, II, 116-124; Steinhardt, Critică, 194-198; Manolescu, Teme, IV, 7-11, VII, 5-10; Papahagi, Critica, 39-57; Sângeorzan, Anotimpurile, 34-44; Dimisianu, Lecturi, 10-12; Lăzărescu, Romanul, 14-17, 118-129; Ciopraga, Propilee, 214-235
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
pentru straniu, pentru absurdul grațios sau fantasticul cotidian. Este o aparență fantomatică, abstrasă în spațiul cvasioniric al poemelor. Imaginarul, preponderent nocturn, își apropriază de-a valma „personaje” ale străzii, fragmente de realitate banală, obiecte domestice, supunându-le de regulă unei alchimii după logica bizarului sau unor proiecții în registrul ludic. Scriitura e adeseori „albă”, prozaică și sincopată, iar altădată înțesată de imagini expresive, de o prețiozitate enigmatică ori de subtile referințe livrești. Citadinismul de substanță al lui G. se relevă tocmai
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
servit lui Vasile Alecsandri drept punct de plecare în Istoria unui galbân), O execuție, Istoria arapului de la Veneția, „adevărata istorie a arapului Othelo, care a dat lui Șekspir materie la tragedia sa”, ca și relatări asupra magnetismului animal, note despre alchimie ș.a. Autorul preferat este E.T.A. Hoffmann. L. era interesat deopotrivă de valorile morale, de unde prezența în revistă a mai multor fabule ori pilde ( Ochii, O scrisoare a unui părinte către fiul său ce umbla în străinătate spre desăvârșirea meșteșugului
LECCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
Adam, Planetariu, 187-191; Râpeanu, Scriitori, 5-12; Dinuța Marin, N. Iorga și creația populară, București, 1986; Băncilă, Portrete, 167-180; Nicolae Dragoș, Mihai Stoian, Drumeț în calea lupilor. Filmul unei existențe reale liber interpretată, București, 1987; Holban, Literatura, I, 257-269; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, Cluj-Napoca, 1989, 140-146; Marin Sorescu, Iorga, poetul, L, 1991, 3, 4; D. Micu, Iorga în corespondență, CC, 1992, 5-6; N. Iorga. Opera, omul, prietenii, îngr. Valeriu Râpeanu, București, 1992; Valeriu Râpeanu, N. Iorga, Mircea Eliade, Nae Ionescu, București, 1993
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
-se, de asemenea, autori de valoare. În primul rând, Hortensia Papadat-Bengescu, căreia i se publică fragmente din romanele Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, Logodnicul și câteva povestiri, dar și Camil Petrescu, scriitor care, pe lângă o serie de poezii (Alchimie, Nimfa, Apropiere), oferă un fragment din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Tot cu fragmente de roman mai contribuie Liviu Rebreanu, Panait Istrati, Cezar Petrescu, Tudor Teodorescu-Braniște, F. Aderca, Dan Petrașincu, Martha Bibescu, Elena Riegler. Mai sunt
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
a sinucis. Poezia lui R., inclusă în volumele Neutral și Blocat, ambele apărute în 1934, e puternic influențată de varii postulate științifice, care îi erau familiare, o dovadă concludentă în acest sens fiind titlurile poemelor: Lume în disoluție, Psihastenie, Transgresiune, Alchimie erotică, Panaceu ș.a. Diverse influențe moderniste, de la Mallarmé la Ion Barbu, obsesia pentru neologisme și un limbaj voit dificil, împrumutat din sfera științelor exacte, conturează o arhitectură lirică adesea complicată, de multe ori artificioasă: „Multiplicitate fără importanță,/ inventariată crud și
ROSCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
celui mai albastru/ și cast concert de Grieg”) înclină uneori spre o modalitate manieristă. Volumele Fără de pierdere, ca o iubire (1976) și Reverberata (1978) continuă pe linia subtilității și virtuozității verbale, în cel de-al doilea evidentă fiind magia unei „alchimii a verbului”, dar și un „fel de dadaism al majusculelor, de afectare a vorbirii în transă” (Ion Caraion). Sub semnul filonului liric convertit în confesiune, iubire, patos stau și versurile din Cușca de aer (1980). Din nou însă ardoarea, exaltarea
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
editoriale la zi. Scrierile clasicilor sunt abordate din perspectiva unor concepte ale teoriei și criticii actuale, urmărindu-se identificările miturilor și arhetipurilor recurente. Bunăoară, lectura Poveștii lui Harap Alb de Ion Creangă se face pe baza teoriei arhetipurilor și a alchimiei, iar motivul Ondinei eminesciene este apropiat de mitul creației. Pastelurilor lui Vasile Alecsandri li se valorifică semnificațiile date de „calorismul” extremelor nord-sud (ger-căldură), de diferențierile între parnasianismul pastelurilor hibernale și impresionismul celorlalte, punându-se în evidență imagismul descriptiv relaționat cu
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
2003. Cu un limbaj prețios și o hermeneutică ostentativă, S. pare să aibă în atenție, mai mult decât anterior, exercițiul diversității metodelor de interpretare - de la decriptarea, în linia Bachelard - Durand, a simbolurilor imaginarului până la fenomenologie, fără să omită referiri la alchimie, cosmologie, ontologie etc. -, și nu o nouă lectură de ansamblu a operei. Pe de altă parte, criticul dialoghează polemic cu detractorii lui Nichita Stănescu, încearcă să explice mecanismele „clasicizării premature” și ale „mitizării” poetului ori deplânge aviditatea acestuia în a
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
În volumele lui de versuri S. cultiva, în spirit modern, mai multe formule poetice, demonstrând un proteism stilistic pe care caută să îl disciplineze într-o „ordine-sinteză”, ordine constructivă, în sensul integralismului lui Ilarie Voronca, dar fără imagismul supraabundent și alchimia demonica a autorului Zodiacului. Se poate vedea la el o căutare ferventa a clasicismului, a durabilității acestuia în forme austere de miniatură, sonet și pastel modernizat. De aceea, critică l-a considerat totuși „un poet de tipul clasic cu reverie
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
Mănucă, Pe urmele lui Mihail Sadoveanu, București, 1982; Monica Spiridon, Sadoveanu. Divanul înțeleptului cu lumea, București, 1982; Dimisianu, Lecturi, 51-63; Nicolae Florescu, Profitabila condiție, București, 1983, 38-91; Marcea, Concordanțe, 142-184; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 50-64; Paleologu, Alchimia, 37-53; Steinhardt, Critică, 145-149, 200-204; D. I. Suchianu, Alte foste adevăruri viitoare, București, 1983, 58-64; Trandafir, Dinamica, 108-124; Țeposu, Viața, 90-97; Vlad, Lectura rom., 116-128; Adam, Planetariu, 71-77; Ciopraga, Propilee, 128-174; Crohmălniceanu, Cinci prozatori, 5-58; Leonte, Prozatori, I, 8-31; Aurelia Rusu
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
arăta foarte fericită pentru faptul că fusese Împiedicată de la acest gest148. Ranjit Singh mi-a adus la cunoștință că dr. Allen (guvernatorul de origine americană al Gujaratului 149), fiind În cetate, căuta pe căi lăturalnice să se Îndeletnicească cu practicarea alchimiei 150. Nu mi-am putut stăpâni râsul la ideea că acesta se aștepta să transforme metalele obișnuite În aur, de vreme ce se dovedi că nici măcar transformarea mercurului În argint nu era posibilă. Ulterior, afirmațiile mele s-au verificat, descoperind că, de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Nu mi-am putut stăpâni râsul la ideea că acesta se aștepta să transforme metalele obișnuite În aur, de vreme ce se dovedi că nici măcar transformarea mercurului În argint nu era posibilă. Ulterior, afirmațiile mele s-au verificat, descoperind că, de fapt, alchimia doctorului nu viza altceva decât fabricarea de monede false. Autorul este numit superintendent al unei fabrici de praf de pușcă și armament, la Lahoretc " Autorul este numit superintendent al unei fabrici de praf de pușcă și armament, la Lahore" Ranjit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
J.-M. Lafont, La présence française, pp. 300 și urm., cu mențiunea că În această foarte delicată problemă generalul Ventura, apropiatul lui Honigberger, nu era un „sangvinaire”. 149. În original: Goojerat. 150. Pentru o orientare generală În subiectul raporturilor dintre alchimie, medicină și tehnici psihosomatice În India, vezi Arion Roșu, „Considérations sur une technique du ras³yana ³yurvédique”, Indo-Iranian Journal 17 (1-2), 1975, pp. 1-29, și 17 (3-4), p. 395, și „Yoga et alchimie”, ZDMG 132, 1982, Heft 2, pp. 363-379; scepticismul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Pentru o orientare generală În subiectul raporturilor dintre alchimie, medicină și tehnici psihosomatice În India, vezi Arion Roșu, „Considérations sur une technique du ras³yana ³yurvédique”, Indo-Iranian Journal 17 (1-2), 1975, pp. 1-29, și 17 (3-4), p. 395, și „Yoga et alchimie”, ZDMG 132, 1982, Heft 2, pp. 363-379; scepticismul lui Honigberger e confirmat de Jacquet (vezi Addendum II). 151. Diamantul trece din India Marilor Moguli În tezaurul lui Ranjit (În epocă, un anonim descria „How Maharaja Ranjit Singh came to the
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
siddhi, igienă pe care caută să o explice - printre primii europeni - și călătorul nostru. De reamintit că În bengali hașișul e numit chiar siddhi, o filiație a puterilor miraculoase cu drogurile intervenind și la Patañjali, cf. Arion Roșu, „Yoga et alchimie”, ZDMG, 1982, pp. 370-371 și p. 378 n. 70. 245. În original: pellitory of Spain, adică rădăcină de Anacyclus Pyrethrum (În flora germană și Anacyclus officinarum). Cele două tratate clasice de medicină ale lui V³gbhaÚa (secolul al VI-lea), AÌÚ³ògah
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de către unii În favoarea celui de-al doilea nume științific. Diferența aparentă de varietate vine mai degrabă de la biologia și proprietățile acestei plante, producția sa - fibră sau rășină - variind după climat, temperat sau tropical și subtropical”, cf. Arion Roșu, „Yoga et alchimie”, ZDMG 132, 1982, pp. 370-371 cum n. 38. 284. În original: poppy-heads. Din capsulele de mac, farmacopeea indiană extrăgea Papaver somniferum, substanță cunoscută tuturor medicilor coloniali. Ca materia medica, cf. US Dispensatory, pp. 660 și urm. 285. Face parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Între altele pentru că România nu are indianiști: evident, nu unii comparabili cu Eliade, dar nici măcar unii onești și muncitori pur și simplu. În această privință suntem Încă sub realitatea, și așa dramatică, descrisă de Eliade În prefața la Cosmologie și alchimie babiloniană 2. Geneza și supralicitarea credibilitățiitc "Geneza și supralicitarea credibilității" Prin această singură nuvelă arborescentă, scriitorul Mircea Eliade a reușit să reintroducă figura doctorului Honigberger În cultura română (și să Îl facă cunoscut altundeva, datorită traducerilor nuvelei 3). Chiar dacă numai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fachirism decât de tehnicile yoga, prin urmare mai legate de difuziunea populară a rețetelor ascetice (Y II, p.274), prelungind comparația cu șamanismul. Oricum, „la nivel magic «zborul» se număra printre siddhi-uri și putea fi obținut, fără deosebire, prin yoga, alchimie sau vrăjitorie”2 (Y II, pp. 284 și 304 n. 26). Problemele acestor siddhi se complică de Îndată ce, asemenea Întregii yoga, sunt privite ca o realitate panindiană, cu afluenți importanți din budism sau jainism. Specializarea discipolilor principali ai lui Buddha, conform
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
al realismului socialist dovedindu-se acum un liric intimist și decorativ. Treptat începe să se afirme și grupul de poeți formați la școala S. E vorba de Camil Petrescu, care își începe colaborarea în numărul 8/1919, cu poemele Melopee, Alchimie, Stanțe, de Ion Barbu, despre care E. Lovinescu va scrie, în numărul 34/1919, articolul Un poet nou: „În ziua înmormântării lui Vlahuță [...] s-a prezentat în biroul meu un tânăr, sub numele Ion Popescu. Un tânăr bizar ce-și
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
150-171; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 5-19; Florin Mugur, Marin Preda, FLC, 1983, 21; Ciocârlie, Eseuri, 13-29; Dimisianu, Lecturi, 104-118; Iosifescu, De-a lungul, 220-230; Marcea, Concordanțe, 220-225, 287-293; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 89-109; Paleologu, Alchimia, 96-103; Vasile Popovici, Marin Preda - timpul dialogului, București, 1983; Steinhardt, Critică, 129-132; Țeposu, Viața, 118-132; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 16-40; Vlad, Lectura rom., 65-79; Petru Poantă, Marin Preda al începuturilor, TR, 1984, 18; Constantin Sorescu, Cristian Popescu, Marin
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Analogon, București, 1981, 172-178; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 173-183; Ciobanu, Opera, 250-254; Mircea Iorgulescu, Feeria cotidianului, RL, 1983, 15; Florin Manolescu, Între repetiții și arhetip, CNT, 1983, 16; N. Steinhardt, „Femeie, iată fiul tău”, F, 1983, 6; Ciocârlie, Eseuri, 41-76; Paleologu, Alchimia, 121-125; Vlad, Lectura rom., 233-246; [Sorin Titel], CC, 1984, 1-2 (număr special); Florin Manolescu, Eine repräsentative Form der rumänischen Gegenwartsprosa: der Raumroman, CREL, 1984, 3; Lucian Raicu, Un vast ciclu romanesc, RL, 1984, 38; Cristea, Modestie, 177-182; Raicu, Fragmente , 325-329
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
fabulos. Dar aparențele sunt înșelătoare: nici o „piatră filosofală” nu satisface setea noastră de adevăr, nici o transmutație miraculoasă nu ne este livrată la capătul acestor relatări, când grandilocvente, când naive, când hermetice, când pur narative: adevăratul Opus Magnum, marea operă de alchimie constă, aici, în rostirea poetică însăși. Actul de a poematiza și parcurgerea poemului n-au nevoie de nici o concluzie teoretică, de nici un „extract” ideativ al poeziei, spunerea poetică nu are altă spusă decât pe sine însăși, în deplina integritate a
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
229-230; Nicolae Ciobanu, „Missa Solemnis”, RL, 1972, 8; Liviu Leonte, „Missa Solemnis”, CRC, 1972, 10; Daniel Dimitriu, „Missa Solemnis”, CL, 1972, 4; Ion Pop, „Missa Solemnis”, ATN, 1972, 4; Nicolae Manolescu, Critici și poeți, RL, 1973, 12; Mihai Dinu Gheorghiu, Alchimia versului: între real și ficțiune, „Alma Mater”, 1973, 7-8; Andriescu, Relief, 120-127; Ciobanu, Incursiuni, 101-106; Piru, Poezia, II, 473-477; Ungheanu, Arhipelag, 233-236; M. Nițescu, Un romantic deghizat, VR, 1976, 6; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, I, Iași, 1976, 146-156; Laurențiu, Eseuri, 236-242
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]