1,515 matches
-
aceasta în detrimentul altor necesități. Există, în multe cazuri, și alte surse de procurare a banilor pentru băut sau chiar direct a alcoolului (părinții au vie la țară sau își aduc vin de la părinții lor). Tabelul 3 prezintă prevalența cazurilor de alcoolism în lotul de 1.340 de școlari studiați în funcție de statutul ocupațional al părinților. Deoarece atât la mame, cât și la tați au existat mai multe modalități ale variabilelor statut ocupațional (șomer, pensionar, muncitor necalificat, muncitor calificat cu școală profesională, cadru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de dependență a variabilelor asociate: pe de o parte, statutul ocupațional al celor doi părinți, iar pe de altă parte, scorurile globale la testul CAST pentru depistarea familiilor în care există cel puțin un alcoolic. Tabelul 3. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de statutul ocupațional al părinților Statut ocupațional Frecvențe/ Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Ambii părinți șomeri sau pensionari Frecvențe 15 24 39 Procente (%) 38,4 6 61,54 100,0 Ambii părinți ocupați Frecvențe 423 299 722 Procente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
investigați. Este adevărat că numărul de cazuri analizate pentru fiecare situație în parte este foarte diferit, dar valoarea lui χ2 este semnificativă la pragul p = 0,05, ceea ce înseamnă că există o anumită dependență (asociere) a variabilelor statut ocupațional și alcoolism. Un studiu care să vizeze numai populația de familii în care ambii părinți sunt șomeri sau pensionari poate completa observațiile făcute pe baza datelor noastre, din care reiese clar tendința asocierii disponibilității de timp a părinților (prin lipsa unui serviciu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vizeze numai populația de familii în care ambii părinți sunt șomeri sau pensionari poate completa observațiile făcute pe baza datelor noastre, din care reiese clar tendința asocierii disponibilității de timp a părinților (prin lipsa unui serviciu diurn) cu creșterea frecvenței alcoolismului. În ceea ce privește relația între prevalența alcoolismului și situația familială, semnificativitatea testului statistic este evidentă. Tabelul 4 conține date referitoare la frecvența cazurilor de alcoolism la părinți, în funcție de situația familială. Deși numărul cazurilor de copii cu părinți divorțați este relativ mic (111
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în care ambii părinți sunt șomeri sau pensionari poate completa observațiile făcute pe baza datelor noastre, din care reiese clar tendința asocierii disponibilității de timp a părinților (prin lipsa unui serviciu diurn) cu creșterea frecvenței alcoolismului. În ceea ce privește relația între prevalența alcoolismului și situația familială, semnificativitatea testului statistic este evidentă. Tabelul 4 conține date referitoare la frecvența cazurilor de alcoolism la părinți, în funcție de situația familială. Deși numărul cazurilor de copii cu părinți divorțați este relativ mic (111 cazuri din 1.272, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reiese clar tendința asocierii disponibilității de timp a părinților (prin lipsa unui serviciu diurn) cu creșterea frecvenței alcoolismului. În ceea ce privește relația între prevalența alcoolismului și situația familială, semnificativitatea testului statistic este evidentă. Tabelul 4 conține date referitoare la frecvența cazurilor de alcoolism la părinți, în funcție de situația familială. Deși numărul cazurilor de copii cu părinți divorțați este relativ mic (111 cazuri din 1.272, în care a fost precizată situația familială, 8,72%), mai mult de jumătate s-au dovedit a fi critice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fost precizată situația familială, 8,72%), mai mult de jumătate s-au dovedit a fi critice, în timp ce pentru situația în care familiile sunt nucleare, procentul de cazuri critice aproape că îl reproduce pe cel general. Tabelul 5. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de situația familială Situația familială Frecvențe/Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Familie nucleară Frecvențe 644 465 1109 Procente (%) 58,1 41,9 100,0 Părinți divorțați Frecvențe 45 66 111 Procente (%) 40,5 59,5 100,0 Situație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
100,0 Situație neprecizată Frecvențe 67 53 68 Procente (%) 55,8 44,2 100,0 TOTAL Frecvențe 756 584 1.340 Procente (%) 56,4 43,6 100,0 χ 2 (2) = 12,63; p < 0,01 Relația între divorț și alcoolism trebuie judecată din perspectiva efectelor dăunătoare în plan psihic pe care le provoacă alcoolismul. Astfel, sunt numeroase situațiile în care alcoolismul unuia dintre părinți (de foarte multe ori, al tatălui) provoacă separarea de celălalt. Totuși, sunt și cazuri în care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
0 TOTAL Frecvențe 756 584 1.340 Procente (%) 56,4 43,6 100,0 χ 2 (2) = 12,63; p < 0,01 Relația între divorț și alcoolism trebuie judecată din perspectiva efectelor dăunătoare în plan psihic pe care le provoacă alcoolismul. Astfel, sunt numeroase situațiile în care alcoolismul unuia dintre părinți (de foarte multe ori, al tatălui) provoacă separarea de celălalt. Totuși, sunt și cazuri în care alcoolismul bărbatului nu conduce neapărat la divorț, ci mai degrabă la o suferință tacită
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Procente (%) 56,4 43,6 100,0 χ 2 (2) = 12,63; p < 0,01 Relația între divorț și alcoolism trebuie judecată din perspectiva efectelor dăunătoare în plan psihic pe care le provoacă alcoolismul. Astfel, sunt numeroase situațiile în care alcoolismul unuia dintre părinți (de foarte multe ori, al tatălui) provoacă separarea de celălalt. Totuși, sunt și cazuri în care alcoolismul bărbatului nu conduce neapărat la divorț, ci mai degrabă la o suferință tacită a femeii și copiilor - care poate fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trebuie judecată din perspectiva efectelor dăunătoare în plan psihic pe care le provoacă alcoolismul. Astfel, sunt numeroase situațiile în care alcoolismul unuia dintre părinți (de foarte multe ori, al tatălui) provoacă separarea de celălalt. Totuși, sunt și cazuri în care alcoolismul bărbatului nu conduce neapărat la divorț, ci mai degrabă la o suferință tacită a femeii și copiilor - care poate fi evaluată ca o componentă a codependenței (vezi considerațiile teoretice). Copiii sunt instruiți de mamă să nu divulge situația din casă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
poate provoca. Toată această instrucție reactualizată în permanență de mamă conduce cu timpul la o ,,secretomanie” împărtășită de toți membrii familiei - codependenți ai tatălui alcoolic. Fenomenul constituie un factor care împiedică de multe ori obținerea unor date reale cu privire la frecvența alcoolismului într-o anumită populație. Pe de altă parte, în cazul copiilor care locuiesc cu un singur părinte din cauza divorțului, alcoolismul acestuia are efecte dezastruoase asupra copilului. Părintele cu care locuiește, incapacitat în diverse grade de alcool, nu mai poate asigura
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
familiei - codependenți ai tatălui alcoolic. Fenomenul constituie un factor care împiedică de multe ori obținerea unor date reale cu privire la frecvența alcoolismului într-o anumită populație. Pe de altă parte, în cazul copiilor care locuiesc cu un singur părinte din cauza divorțului, alcoolismul acestuia are efecte dezastruoase asupra copilului. Părintele cu care locuiește, incapacitat în diverse grade de alcool, nu mai poate asigura în primul rând sprijinul material, emoțional și social necesar dezvoltării și maturării normale a copilului. Nu este aici locul pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
grade de alcool, nu mai poate asigura în primul rând sprijinul material, emoțional și social necesar dezvoltării și maturării normale a copilului. Nu este aici locul pentru alte considerații în acest sens, studiile în această direcție putând aduce completări. Concluzii Alcoolismul este o boală în continuă expansiune, care are consecințe biologice, psihice și sociale neîndoielnice pentru alcoolic, pentru familia acestuia, dar și pentru societate. Alcoolismul este o boală ascunsă. Secretomania învăluie în ceață amploarea dramelor care se consumă în căminele în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aici locul pentru alte considerații în acest sens, studiile în această direcție putând aduce completări. Concluzii Alcoolismul este o boală în continuă expansiune, care are consecințe biologice, psihice și sociale neîndoielnice pentru alcoolic, pentru familia acestuia, dar și pentru societate. Alcoolismul este o boală ascunsă. Secretomania învăluie în ceață amploarea dramelor care se consumă în căminele în care alcoolul îl transformă periodic pe titularul familiei într-o persoană iresponsabilă. Din această cauză, dar și din multe altele, cunoașterea prevalenței reale a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
destinație este identificarea copiilor care trăiesc cu cel puțin un părinte alcoolic - a fost aplicat unui lot de 1.340 de elevi din clasa a VII-a din municipiul Iași. Astfel am putut obține o imagine de ansamblu asupra răspândirii alcoolismului în familiile de origine ale copiilor investigați, fără pretenția ca aceste rezultate să fie considerate definitive sau generalizabile pentru întreaga populație a municipiului Iași. Procentul cazurilor de copii care au obținut un scor total critic este mare. Proporția de familii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
42 și 46% - informație deloc de neglijat, date fiind și cazurile ascunse la care nu am avut acces în cadrul investigației noastre. În același timp, variabile sociodemografice precum statutul ocupațional al părinților sau situația familială par să influențeze frecvența cazurilor de alcoolism. Astfel, atunci când unul sau ambii părinți nu mai au o ocupație zilnică (sunt șomeri, pensionari sau pur și simplu nu lucrează), există o disponibilitate ridicată de timp care poate fi asociată cu un consum mai sporit de alcool. Pe de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
noi nu are pretenția de a fi lipsită de anumite limite metodologice. Dezvoltarea testului CAST printr-un studiu sistematic de adaptare constituie una din condițiile sine qua non pentru care acesta să poată furniza date obiective despre incidența cazurilor de alcoolism într-o anumită populație. Apoi, identificarea și ameliorarea acelor întrebări la care copiii pot oferi răspunsuri false, astfel încât statistica elaborată pornind de la ele să nu reflecte realitatea, constituie alte priorități. Bibliografie American Psychiatric Association (2000), Manual de diagnostic și statistică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ele să nu reflecte realitatea, constituie alte priorități. Bibliografie American Psychiatric Association (2000), Manual de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale.DSM IV (trad.), Asociația Psihiatrilor Liberi din România, București, p. 182. Driga, O.; Postelnicu, C.; Cosmovici, N. (1999), „Definiția alcoolismului”, în Alcool - alertă maximă, Grupul Academic de Medicină-Adictologie, Iași, 15, 3.. Hodgins, D.C.; Shimp, L. (1995), „Identifying adult children of alcoholics: Methodological review and a comparison of the CAST-6 with other methods” în Addiction, 90, pp. 255-267. Hodgins, D.C.; Maticka-Tyndale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
stradă Majoritatea copiilor afirmă că au plecat de acasă din proprie inițiativă (57,8%), în timp ce 12,6% afirmă că au fost alungați de acasă. Aceste date confirmă faptul că dezorganizarea familiei este un factor important în ajungerea lor în stradă. Alcoolismul părinților, abuzul fizic, sexual, emoțional, neglijarea, pe fondul unui mediu familial alterat sau al unei familii dezorganizate, constituie de multe ori cauze ale ajungerii copiilor în stradă. De asemenea, nu trebuie omis că unii copii sunt trimiși de familie în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Specializarea diferitelor discipline științifice a lăsat un vid între ele, ceea ce a avut ca rezultat separarea substantivului de adjectiv”. „A examina fenomenul biologic fără referire la contextul său social înseamnă a nu te interesa decât de o față a medaliei... Alcoolismul nu este numai un fenomen sociologic, ci și un fenomen fiziologic” (Dogan, Phare, 1993, p. 213). Medicina modernă nu poate ține pasul cu pericolele care ne amenință astăzi sănătatea. Cele mai multe boli moderne - accidente vasculare cerebrale, boli de inimă, cancer, diabet
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
îngrijirea de sine, dorința de autorealizare, încrederea în propriile forțe etc. Pe de altă parte - concluzionează studiul prezentat în Alcohol Alert, 9/1990 - din cauza unor probleme/limite metodologice sau a numărului insuficient de studii comprehensive, concluziile cu privire la efectele provocate de alcoolismul părinților asupra personalității și comportamentului copiilor nu pot fi generalizate pentru toate cazurile de copii care cresc împreună cu cel puțin un părinte alcoolic. Pentru metoda de estimare a unei proporții la nivelul unei populații, pornind de la valoarea cunoscută pe un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
al grijii față de sănătatea copiilor, stiluri nesănătoase de viață, deficit de cultură și educație sanitară. În ultimele decenii a crescut incidența bolilor generate de dezorganizare personală și deficit de cultură a unei vieți sănătoase: boli transmisibile sexual, boli generate de alcoolism, consum de droguri, tutun; - accesul redus la serviciile medicale al categoriilor defavorizate social, cauzat de politicile sociale din domeniul sănătății care au fost de cele mai multe ori incoerente și ineficiente, a dus la înrăutățirea stării de sănătate a acestora. Ca urmare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Pentru că sunt situate în zone defavorizate, școlile în care s-a desfășurat studiul se caracterizează printr-o populație școlară formată din elevi care provin din medii sociofamiliale defavorizate: familii cu mulți copii, dezorganizate, familii care se confruntă cu probleme precum alcoolismul, violența. Există situații în care copiii locuiesc singuri pentru că ambii părinți și frații mai mari au plecat din țară. Cadrele didactice au dovedit o bună cunoaștere a situației elevilor lor, venind cu exemple concrete, ceea ce dovedește că responsabilitățile pe care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
proprii de reușită în viață. De asemenea, consilierul școlar a afirmat că problemele din familie au afectat, din punct de vedere emoțional, un număr mare de elevi, care au manifestat apoi probleme de comportament (de exemplu, absenteism, lipsa hranei, îmbrăcăminte, alcoolism, plecarea părinților din țară etc.). Și în ceea ce privește strategiile de prevenire și combatere a abandonului școlar există diferențe semnificative între școli. Accesul la informație, structura corpului profesoral, încrederea cadrelor didactice în reușita fiecărui elev, precum și motivația acestora sunt câțiva dintre factorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]