KorAP: Find »[drukola/base=alelă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...68 >

1,684 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

modelului Knudson al celor două « lovituri » a fost adusă de analiza genei rb1, atât în celulele retinale cât și în alte țesuturi. În celulele altor țesuturi ale pacienților cu retinoblastom există o alelă rb normală într-un cromozom și o alelă rb mutantă, în cromozomul omolog, iar în celulele tumorale din retinoblastom, ambele alele rb1 sunt mutante, prezentând deleții extinse, prin care se elimină, de fapt, funcția acestei gene. S-a dedus că gena rb1 trebuie să fie o genă supresoare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
atât în celulele retinale cât și în alte țesuturi. În celulele altor țesuturi ale pacienților cu retinoblastom există o alelă rb normală într-un cromozom și o alelă rb mutantă, în cromozomul omolog, iar în celulele tumorale din retinoblastom, ambele alele rb1 sunt mutante, prezentând deleții extinse, prin care se elimină, de fapt, funcția acestei gene. S-a dedus că gena rb1 trebuie să fie o genă supresoare de tumori (GST) care, în stare normală, funcționează eficient pentru reglarea creșterii și

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
genei normale, mutațiile genelor supresoare de tumori sunt recesive. Așa se explică de ce mutația care afectează o singură copie a unei GST nu se exprimă în fenotip, cât timp mai este sintetizată o cantitate adecvată de proteină normală, sub direcția alelei normale. Dar, mutația ambelor alele normale Rb1 conduce la realizarea condiției homozigote și manifestarea transformării maligne. Din această cauză, genele supresoare de tumori au fost numite și oncogene recesive. Clonarea genei de susceptibilitate la retinoblastom a fost dificilă, deoarece, spre deosebire de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de tumori sunt recesive. Așa se explică de ce mutația care afectează o singură copie a unei GST nu se exprimă în fenotip, cât timp mai este sintetizată o cantitate adecvată de proteină normală, sub direcția alelei normale. Dar, mutația ambelor alele normale Rb1 conduce la realizarea condiției homozigote și manifestarea transformării maligne. Din această cauză, genele supresoare de tumori au fost numite și oncogene recesive. Clonarea genei de susceptibilitate la retinoblastom a fost dificilă, deoarece, spre deosebire de oncogena inductoare a neoplaziei de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
trebuie să se extindă pe lungimi de sute de kilobaze ADN. Analiza linkage-ului genei de susceptibilitate la retinoblastom (Rb1) cu gena care codifică pentru esteraza D, cartată în aceeași regiune 13q14, a permis descifrarea semnificației acestei regiuni cromozomale. Cele două alele ale genei esterazei D se disting ușor, deoarece fiecare codifică pentru o altă izozimă (izoenzimă) a esterazei D, cele două izozime putând fi separate electroforetic. Astfel, heterozigoția la locusul esterazei D oferă o genă marker lincată care poate fi urmărită

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
mutații necesare pentru dezvoltarea retinoblastomului, conform modelului Knudson, determină inactivarea ambelor copii ale genei normale prezente în cei doi cromozomi ai perechii 13, dintr-o celulă normală. Prima mutație (germinală sau somatică), va determina starea heterozigotă a celulei, având o alelă normală și o alelă mutantă. Dacă o a doua mutație inactivează cea de a doua copie normală a genei, ea va determina pierderea completă a funcției genice la nivelul celulei. Inactivarea copiei normale a genei se poate realiza fie printr-

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
retinoblastomului, conform modelului Knudson, determină inactivarea ambelor copii ale genei normale prezente în cei doi cromozomi ai perechii 13, dintr-o celulă normală. Prima mutație (germinală sau somatică), va determina starea heterozigotă a celulei, având o alelă normală și o alelă mutantă. Dacă o a doua mutație inactivează cea de a doua copie normală a genei, ea va determina pierderea completă a funcției genice la nivelul celulei. Inactivarea copiei normale a genei se poate realiza fie printr-o mutație somatică, independentă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
utilizându-se analiza esterazei D sau alți markeri moleculari (markerii A1 și A2), în celule somatice normale și în celule din retinoblastom, aparținând aceluiași pacient. Celulele normale sunt heterozigote pentru esteraza D, iar în celulele neoplazice apare numai una dintre alelele genei esterazei D. Astfel, retinoblastomul este asociat cu trecerea de la heterozigoție la homozigoție pentru gena esterază D, marker genic strâns lincat cu gena susceptibilității la retinoblastom sau pentru markerii moleculari A1 și A2 (vezi fig. 21.14). În cazul ilustrat

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
apariția retinoblastomului apare prin pierdere cromozomală și duplicația cromozomului 13 rămas (disomie uniparentală). Celulele tumorale sunt astfel homozigote pentru ESD-2 și gena mutantă a retinoblastomului Rb- și exprimă doar esteraza D-2 (din Cooper, 1995). În cazurile de retinoblastom ereditar, alela normală a esterazei D se pierde (deleție) din celulele tumorale, stare moștenită de la părintele normal, neafectat de retinoblastom. Gena mutantă pentru retinoblastom a fost menținută în celulele tumorale, din care s-a pierdut alela normală. Apariția homozigoției pentru o genă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
1995). În cazurile de retinoblastom ereditar, alela normală a esterazei D se pierde (deleție) din celulele tumorale, stare moștenită de la părintele normal, neafectat de retinoblastom. Gena mutantă pentru retinoblastom a fost menținută în celulele tumorale, din care s-a pierdut alela normală. Apariția homozigoției pentru o genă mutantă a retinoblastomului reprezintă cea de a doua mutație care a dezvăluit existența primei gene mutante și a condus la dezvoltarea tumorală. Tumorigeneza apare în acest caz ca o consecință a pierderii funcției genei

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
supresia tumorigenezei. Introducerea unui singur cromozom 11 induce numai o supresie tumorală parțială, o încetinire a creșterii tumorilor. Introducerea ambilor cromozomi 11 normali determină supresia completă a tumorigenezei. Pierderea informației genetice evidențiată prin decelarea unor deleții cromozomale specifice și pierderea alelelor RFLP specifice, se asociază cu un număr semnificativ de neoplazii umane, printre care retinoblastomul (13q14), nefroblastomul Wilms (11p13), melanomul (2), neuromul acustic (22q), carcinomul renal familial (3p14), carcinomul pulmonar cu celule mici (3p13 → 24), carcinomul ductului de sân (13q, 11q

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ar afecta direct acțiunea oncogenelor. Paradoxul este că atât oncogenele cât și genele supresoare de tumori apar a funcționa într-o manieră dominantă, atunci când sunt analizate în hibrizi de celule somatice, precum linia celulară fibrosarcomatoasă umană HT1080. Aceasta conține o alelă activată a genei N-ras, iar revertanții netumorigeni ai acestor celule exprimă im nivel ceva mai redus (de până la două ori) al proteinei activate N-ras p21, comparativ cu partenerii lor tumorigenici. Sunt și alte exemple prin care autorul argumentează

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Suppressor = supresor al creșterii încetinite) de la drojdia de bere și cu produsul genei WRN, de la om, al cărei simbol derivă de la sindromul Werner, cu indicativul McKusick 277700. În gena BLM sunt frecvente mutațiile nonsens alozigote (două mutații distincte în două alele ale aceleiași gene, una în alela de origine maternă, cealaltă în alela de origine paternă). La persoane din populația de evrei Ashkenazi s-au descris o deleție de 5 perechi de nucleotide și o inserție de 7 perechi de nucleotide

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
drojdia de bere și cu produsul genei WRN, de la om, al cărei simbol derivă de la sindromul Werner, cu indicativul McKusick 277700. În gena BLM sunt frecvente mutațiile nonsens alozigote (două mutații distincte în două alele ale aceleiași gene, una în alela de origine maternă, cealaltă în alela de origine paternă). La persoane din populația de evrei Ashkenazi s-au descris o deleție de 5 perechi de nucleotide și o inserție de 7 perechi de nucleotide în poziția 2281 a secvenței genice

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
genei WRN, de la om, al cărei simbol derivă de la sindromul Werner, cu indicativul McKusick 277700. În gena BLM sunt frecvente mutațiile nonsens alozigote (două mutații distincte în două alele ale aceleiași gene, una în alela de origine maternă, cealaltă în alela de origine paternă). La persoane din populația de evrei Ashkenazi s-au descris o deleție de 5 perechi de nucleotide și o inserție de 7 perechi de nucleotide în poziția 2281 a secvenței genice care se mențin în populație în virtutea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
datorită deleției secvențelor normale reglatoare transcripțional c-myc, fie datorită alterărilor în stabilitatea ARNm purtător al mesajului genetic pentru c-myc. În toate aceste cazuri, se instalează expresia constitutivă, anormală, a genei c-myc, deși ea rămâne neschimbată ca succesiune de nucleotide față de alela sa normală, neimplicată în translocație. Experiențe de transfer cu genă c-myc, supusă rearanjării de translocație, au dovedit că expresia dereglată a proteinei MYC normale este suficientă pentru ca protooncogena c-myc să apară ca fiind exprimată constitutiv și astfel să se comporte

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
50 de ani (Ramus și colab., 1997). Majoritatea mutațiilor identificate în genele supresoare de tumori, care cresc riscul de malignizare, sunt de tip recesiv. Din această cauză, pentru a condiționa transformarea neoplazică a celulelor, este necesară apariția mutației în ambele alele ale genei supresoare de tumori dintr-o celulă normală. Mutațiile determină trunchierea sau abolirea sintezei proteinei codificate de gena normală sau inactivarea funcțiilor sale. Mutația moștenită prin linia germinală este adesea de dimensiuni mici și implică o singură alelă. Alela

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ambele alele ale genei supresoare de tumori dintr-o celulă normală. Mutațiile determină trunchierea sau abolirea sintezei proteinei codificate de gena normală sau inactivarea funcțiilor sale. Mutația moștenită prin linia germinală este adesea de dimensiuni mici și implică o singură alelă. Alela de tip sălbatic moștenită de la părintele normal este de obicei alterată/pierdută din celulele tumorale. Acest eveniment poate fi evidențiat prin pierderea stării heterozigote (LOH) a markerilor polimorfici din regiunea genei brca în țesuturile tumorale. Ipoteza oncogenei recesive/gena

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
alele ale genei supresoare de tumori dintr-o celulă normală. Mutațiile determină trunchierea sau abolirea sintezei proteinei codificate de gena normală sau inactivarea funcțiilor sale. Mutația moștenită prin linia germinală este adesea de dimensiuni mici și implică o singură alelă. Alela de tip sălbatic moștenită de la părintele normal este de obicei alterată/pierdută din celulele tumorale. Acest eveniment poate fi evidențiat prin pierderea stării heterozigote (LOH) a markerilor polimorfici din regiunea genei brca în țesuturile tumorale. Ipoteza oncogenei recesive/gena supresoare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
gene manifestă multe dintre caracteristicile oncogenelor recesive. Mutațiile care predispun la neoplazie mamară par să determine pierderea funcției proteinei. La majoritatea neoplaziilor care apar la purtătorii de mutații brca1 și brca2, mutația transmisă pe linie germinală devine manifestă prin pierderea alelei de tip sălbatic. Se estimează că mutațiile somatice în genele brca1 și brca2, evidențiate prin pierderea stării heterozigote (LOH) a markerilor localizați în regiunile 17q12-q21 sau 13q12-q13, sunt prezente la 50-75% și respectiv 30-40% dintre pacientele cu neoplazii sporadice mamare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
o genă cu impact semnificativ în apariția canerului de sân și mai multe gene care au efect modulator asupra riscului de boală. Mutațiile brca1 și brca2 sunt rare în populația generală. Se estimează o prevalență de 0,0033 pentru toate alelele care determină un risc crescut de neoplazie de sân. Analiza unui număr mare de evrei Ashkenazi a revelat că 1% din populație sunt heterozigoți pentru brca1 185 del AG, 0,13% pentru brca1 5382 ins C și 1,5% pentru

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
genă modificatoare a riscului de neoplazie. Unele studii arată că polimorfismul de tip număr variabil de repetiții în tandem (VNTR) din gena Hras I poate fi considerat un marker al predispoziției genetice pentru multe tipuri de neoplazie. Se presupune că alelele rare ale Hras I ar putea modifica riscul de neoplazie la purtătorii de mutații în genele brca. Purtătoarele uneia dintre aceste alelele rare prezintă un risc dublu de a face neoplazie ovariană comparativ cu purtătoarele alelelor comune ale Hras I.

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Hras I poate fi considerat un marker al predispoziției genetice pentru multe tipuri de neoplazie. Se presupune că alelele rare ale Hras I ar putea modifica riscul de neoplazie la purtătorii de mutații în genele brca. Purtătoarele uneia dintre aceste alelele rare prezintă un risc dublu de a face neoplazie ovariană comparativ cu purtătoarele alelelor comune ale Hras I. Aceste alele rare se pare că nu modifică riscul apariției neoplazie de sân. O altă genă care poate modifica susceptibilitatea la neoplazia

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
neoplazie. Se presupune că alelele rare ale Hras I ar putea modifica riscul de neoplazie la purtătorii de mutații în genele brca. Purtătoarele uneia dintre aceste alelele rare prezintă un risc dublu de a face neoplazie ovariană comparativ cu purtătoarele alelelor comune ale Hras I. Aceste alele rare se pare că nu modifică riscul apariției neoplazie de sân. O altă genă care poate modifica susceptibilitatea la neoplazia de sân este gena implicată în boala Cowden. Această afecțiune este caracterizată prin transmitere

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ale Hras I ar putea modifica riscul de neoplazie la purtătorii de mutații în genele brca. Purtătoarele uneia dintre aceste alelele rare prezintă un risc dublu de a face neoplazie ovariană comparativ cu purtătoarele alelelor comune ale Hras I. Aceste alele rare se pare că nu modifică riscul apariției neoplazie de sân. O altă genă care poate modifica susceptibilitatea la neoplazia de sân este gena implicată în boala Cowden. Această afecțiune este caracterizată prin transmitere pe model autozomal dominant, apariția de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]