954 matches
-
neobositului Domokos Pál Péter. Printre altele, a numit, în fiecare comitat, secretari ai secțiilor de culturalizare a maselor, în primul rând pentru educarea cursanților de limbă maghiară. Sub titlul Secretul Științei de carte a inițiat în sate un curs de alfabetizare (deși a ascuns cu grijă scopul cursului respectiv). Calea realizării de sine a fost titlul unei serii de conferințe de popularizare a științelor, iar sub titlul Să cântăm împreună! inițiase a acțiune de învățare a muzicii populare. Era în armonie
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
socio-economice din Europa de Vest s-au schimbat profund în anii '20 și '30 și după al Doilea Război Mondial, fie ca reacție la război în sine, fie în termeni de dezvoltare capitalistă. Este de ajuns să privim la indicatorii tradiționali de alfabetizare, de urbanizare, de industrializare, la venitul pe cap de locuitor, la PIB, la dezvoltarea și la rolul mass-media. În al treilea rând, mergând spre aspecte mai relevante din punct de vedere politic, dar corelate cu precedentele, ne putem aminti marea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
lung și detaliat, Diamond [1992: 108-109] sintetizează rezultatele cercetărilor privind acest subiect astfel: • există o relație puternică, pozitivă, între democrație și dezvoltarea socio-economică (măsurată prin venitul pe cap de locuitor, de un indice de "bunăstare fizică" - determinat de procentajul de alfabetizare a adulților, de rata de mortalitatea infantilă și de speranța de viață). Dezvoltarea este cu atât mai mare cu cât guvernul democratic este mai stabil; • relația menționată mai sus nu este unilineară, ci este o curbă de "N" [vezi Lipset
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
lider în promovarea unor soluții consociative poate rezolva conflictele subculturale; • diseminarea unui set de convingeri ca bază pentru democrație (în special în rândul activiștilor politici); • absența intervențiilor străine externe nefavorabile soluțiilor democratice. Dincolo de acești factori, introducerea pe scară largă a alfabetizării, dezvoltarea educației și a instrumentelor de comunicare, precum și absența inegalităților economice extreme sunt, în egală măsură, aspecte esențiale ale pluralismului aflat la baza unei democrații. Un nivel ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
soluțiilor democratice. Dincolo de acești factori, introducerea pe scară largă a alfabetizării, dezvoltarea educației și a instrumentelor de comunicare, precum și absența inegalităților economice extreme sunt, în egală măsură, aspecte esențiale ale pluralismului aflat la baza unei democrații. Un nivel ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea și menținerea unei democrații. Inegalitatea economică extremă presupune că veniturile și bogăția, ca și resursele coercitive, implică, concentrarea resurselor politice, fapte contrarii soluțiilor democratice și pluralismului social. Inegalitățile extreme, pot
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la putere, scrie cu patos articole pe teme politice, împotriva guvernului, în care sunt evidente atât lupta vehementă pentru interesul național al românilor, pentru conservarea trecutului istoric sau pentru dezvoltarea economică a țării, cât și preocuparea pentru gradul de cultură/alfabetizare a românilor. Articolele sale sunt străbătute de un puternic fior naționalist, patriotic, dar și de o deosebită căldură sufletească. Parcurgând o parte a articolelor sale, am remarcat o serioasă polemică dusă pe parcursul mai multor articole, din perioade diferite, cu ziarul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
a trei repere: educația, bunurile culturale și munca intelectuală. 1.1 Intelectualul și educația Resorturile educației moderne sunt strâns legate de imperativele societății în curs de industrializare, dar și de dinamica producției culturale scrise corelate cu necesitatea creșterii gradului de alfabetizare. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățământul înregistrează un avans considerabil, iar educația devine pârghia de acces spre poziții sociale înalte. Teoriile funcționaliste promovate de Emile Durkheim sau Talcot Parsons conferă educației funcția de creare a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
structura rigidă a claselor în Europa 18. Despre o fascinație a intelectualismului alimentată de politica educației în Europa, inclusiv în România interbelică, voi discuta însă în cele ce urmează. Dominarea culturalului de către intelectual a fost posibilă doar pe măsura unei alfabetizări progresive a publicului determinând o cerere crescută pe piața literară. Educația a generat astfel consecințe pe două fronturi: a înlesnit profesionalizarea intelectualului și a transformat populația în public. Atunci când bunul cultural a dobândit valoare economică, intelectualul, la rândul său, a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
instituțiilor superioare de învățământ din țară. Analizând datele dintr-un eșantion propus de cercetătoarea Elena Siupiur pentru secolele XVII, XVIII și XIX32, se observă evoluția spectaculoasă a câtorva profesii intelectuale (profesori, filologi, scriitori, juriști), în concordanță cu creșterea gradului de alfabetizare, dar și cu dezvoltarea instituțională a culturii. Firește, alte profesii tind să dispară (diac, uricar, grămătic, copist), în timp ce anumite ocupații abia se conturează în secolul XIX (ziariști, actori, arhitecți). În tot acest ansamblu ocupațional, profesiile sub apanajul științei și tehnicii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
însemnată de indivizi cu pregătire secundară și superioară 189. Pondere scăzută o au agricultorii, categoria cu resurse materiale mai reduse și cu un interes mai puțin ridicat față de educație (în medie 3%), deși autoritățile au depus eforturi considerabile în direcția alfabetizării populației de la sate, încurajând și accesul tinerilor săteni la instrucția secundară. Mulți fii de agricultori apar totuși în evidențele claselor inferioare ale liceului, dar renunță să frecventeze și ciclul superior, cu siguranță, din cauza cheltuielilor ridicate. Proprietarii și industriașii, categorie socială
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
comunitatea activă politic și au avut o puternică componentă militantă. Diferența ar consta în faptul că nu se putea vorbi atunci de răspândirea ideilor sub formă simplificată în masă (masa va apărea mai târziu, ca efect al industrializării, urbanizării și alfabetizării), însă exista o populație activă politic ce și-a asumat principiile respective în timpul evenimentelor despre care am vorbit. De aceea, după cum arată autoarea, se poate vorbi de apariția atunci a unor "manifestări ideologice", iar concepția lui John Locke a servit
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
state românești continuă să se numească moldoveni, munteni, transilvăneni, dar și orheeni, soroceni, etc., chiar în interiorul aceleiași construcții statale. Apariția conștiinței naționale se datorează unei pături subțiri de intelectuali și se răspândește în mase pe parcursul secolului al XIX-lea, prin alfabetizare, presă, literatură. În Basarabia, desprinsă de Moldova și de masa principală a vorbitorilor limbii române înainte de debutul procesului de constituire a ideii naționale și de popularizare a acesteia prin educație, se înregistrează, pentru întreg secolul al XIX-lea, o identitate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în alte regiuni ale URSS. Inițial, imediat după constituirea RASS Moldovenești la est de Nistru, obiectivul prioritar l-a reprezentat transmiterea valorilor noii ideologii comuniste către locuitorii nou-createi republici, proces ce putea fi facilitat de ridicarea nivelului cultural și de alfabetizarea marii mase țărănești, din care să fie ridicat viitorul om sovietic. Astfel, scopurile inițial funcționale și ideologice au trecut înaintea considerentelor naționale, întrucât transmiterea noilor idei se putea face mai ușor în limba română. Problema limbii moldovenești a fost discutată
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
pentru femei, ca și grup social, indiferent de naționalitate sau mediu de reședință. Autoarea argumentează că identitatea politică a femeii nu este o identitate aleasă și liber construită, ci una impusă din exterior ("fabricată") și structurată pe câteva dimensiuni principale: alfabetizarea, proces prin care se făcea și educația politică; participarea la colectivizarea agriculturii; activismul social și politic; însușirea unei perspective ateiste asupra vieții. Discursul este normativ și conservă tradiționalele diferențe și inegalități de gen legate de spațiul public și privat, iar
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și punea capăt obligației femeii să ia numele soțului și să aibă același domiciliu cu el. În același timp, Jenotdel, care devenise o organizație puternică, ce reprezenta interesele femeilor în partid și impunea transformări în societate, a inițiat campanii de alfabetizare și de combatere a prostituției prin distincția absolută cu care opera legislația între relațiile familiale și relațiile matrimoniale, Kollontai afirmând că: "După ce căsătoria celebrată de biserică, această căsătorie așa-zis de nedespărțit, dar care nu era în fond decât o
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
îl datorăm regimului economic în vigoare, instituției proprietății private. Aceasta odată îndepărtată, și comerțul cu femei va dispare la rândul lui"22. În Asia Centrală, Jenotdel a organizat printre femeile musulmane programe de renunțare în masă la văl, precum și cursuri de alfabetizare, inițierea acestor programe pornind de la concepția că în această zonă femeile formau categoria socială cea mai oprimată 23. Venirea la putere a lui Stalin a schimbat concepția bolșevicilor despre rolul pe care femeia trebuia să-l joace în societate. În
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a înțelege caracterul radical, dar benefic al schimbărilor propuse de noul regim politic. Evident, o astfel de achiziție de cunoștințe necesita, în principal, o educare sau o socializare politică a populației. În contextul României anilor '50, participarea la cursurile de alfabetizare a reprezentat principalul instrument folosit de către regimul comunist pentru educarea politică a unei părți însemnate a populației. Astfel, articolele apărute în publicațiile analizate foloseau metafora luminii pentru a consemna consecințele accesului la educație al femeilor, în special al celor din
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de către femei a unui set de cunoștințe care să le asiste în transformarea radicală a existenței lor cotidiene. Un număr însemnat de articole apărute în revista Săteanca și Femeia indicau cele mai bune metode pentru atragerea femeilor spre cursurile de alfabetizare. Această sarcină cădea, de obicei, pe seama activistelor de la UFDR. Pentru că femeile erau "prinse cu treburile gospodărești (...) altele erau timide" era nevoie, în cele mai multe cazuri, de "îndemnurile și lămurirea îndrumătorilor" pentru a le determina "să prindă a învăța carte"14. În
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
carte"14. În acest sens, activistele UFDR foloseau șezătorile organizate în locuințele personale ale femeilor sau chiar la domiciliul activistei pentru a le face cunoștință cu "lumina buchiilor"15. De asemenea, pentru a le atrage pe femei spre cursurile de alfabetizare, ele organizau și cercuri de lectură sau grupe de citit, unde citeau participantelor materiale din ziare și reviste, capitole din cărți și uneori, broșuri de specialitate despre Uniunea Sovietică. În cadrul acestor cercuri, organizate atât în mediul rural, cât și urban
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
să discute ce au citit și să tragă învățăminte folositoare"16. 2. "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă!"17 Așa cum am precizat anterior, munca de educare a femeilor nu a vizat doar aspecte legate de însușirea cunoștințelor de alfabetizare. Subliniind că accesul la educație era rezultatul politicii partidului de asigurare a unor drepturi egale pentru toți cetățenii români, articolele de presă subliniau cum alfabetizarea a deschis femeilor noi oportunități educaționale și profesionale și a îmbunătățit semnificativ calitatea muncii prestate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
munca de educare a femeilor nu a vizat doar aspecte legate de însușirea cunoștințelor de alfabetizare. Subliniind că accesul la educație era rezultatul politicii partidului de asigurare a unor drepturi egale pentru toți cetățenii români, articolele de presă subliniau cum alfabetizarea a deschis femeilor noi oportunități educaționale și profesionale și a îmbunătățit semnificativ calitatea muncii prestate de ele. Din această perspectivă, participarea femeilor la construcția socialismului devenea un atribut al noii lor identități politice. Astfel, "iluminate" de "marea învățătură a socialismului
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
o presta. După instaurarea regimului comunist, această femeie a participat la orele pentru eliminarea analfabetismului și a devenit liderul echipei de teatru a clubului din comuna sa natală. Răzbunarea sa supremă împotriva fostului regim a constat în folosirea nou dobânditei alfabetizări pentru a demasca pe reprezentantul său, chiaburul. În consecință, ea a organizat împreună cu echipa de teatru spectacole în care ridiculiza, pentru a contracara, zvonurilor ostile lansate de chiaburi în legătură cu organizarea socialistă a agriculturii 47. O poveste asemănătoare era cea a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Adevărata lumină a vieții satului", în Săteanca, nr. 12, decembrie 1955, p. 19. 16 "Realizări și lipsuri ale județenelor UFDR în munca culturală", Săteanca, nr. 1, ianuarie 1950, p. 2. A se mai vedea, V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia, nr. 3, 1950, p. 30; D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare a masselor", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27; Saricu Cere, "Din munca comitetelor sătești UFDR", în Săteanca, nr. 4, martie 1950, p.
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 18 D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27. 19 V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia nr. 3, 1950, p. 3. 20 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 21 Petruța Dacă, "Așa ne luminăm mintea", în Săteanca, nr. 6, aprilie 1950, p. 17
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
credinței. Procesul modernizării conduce la declinul credințelor religioase, dovedit prin participarea la slujbe, încrederea în autoritățile religioase, scăderea prestigiului simbolurilor, doctrinelor și instituțiilor religioase și separarea tot mai evidentă între biserică și stat. Locul credinței a fost luat prin creșterea alfabetizării și educației, surse multiple de informație de încrederea în cunoașterea științifică, tehnologie și expertiză. Fenomenul descris mai sus a fost limpede pus în evidență în occidentul creștin. Participarea la slujbe religioase este tot mai rară în rândul tinerilor în ultimii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]