942 matches
-
la Roma cu o bursă de studii Rockefeller. În 1932 se reîntoarce în țară și se stabilește timp de 10 ani în Iași, legat în mod deosebit de profesorul Alexandru Myller și de biblioteca creată de acesta. Ține primul curs de algebră modernă din România, „"Logica și teoria demonstrației"”, la Universitatea din Iași. În paralel începe un șir de lucrări despre logicile matematicianului polonez Łukasiewicz. Cercetările sale de logică au stat la baza unei puternice școli de matematică în țară și peste
Grigore C. Moisil () [Corola-website/Science/298547_a_299876]
-
cu idei inovatoare în care se întrezărește concepția lui despre matematică și tehnica lui personală de mânuire a instrumentului matematic, făcând apropieri între idei foarte îndepărtate, utilizând noțiuni din domenii complet deosebite. Publică lucrări în domeniile mecanicii, analizei matematice, geometriei, algebrei și logicii matematice. A extins în spațiul cu mai multe dimensiuni derivata areolară a lui Pompeiu și a studiat funcțiile monogene de o variabilă hipercomplexă, cu aplicații la mecanică. A introdus algebre numite de el "Łukasiewicz trivalente și polivalente" (numite
Grigore C. Moisil () [Corola-website/Science/298547_a_299876]
-
Publică lucrări în domeniile mecanicii, analizei matematice, geometriei, algebrei și logicii matematice. A extins în spațiul cu mai multe dimensiuni derivata areolară a lui Pompeiu și a studiat funcțiile monogene de o variabilă hipercomplexă, cu aplicații la mecanică. A introdus algebre numite de el "Łukasiewicz trivalente și polivalente" (numite astăzi algebre "Łukasiewicz-Moisil") și le-a întrebuințat în logica și în studiul circuitelor de comutație. A elaborat metode noi de analiză și sinteză a automatelor finite și a avut contribuții valoroase în
Grigore C. Moisil () [Corola-website/Science/298547_a_299876]
-
logicii matematice. A extins în spațiul cu mai multe dimensiuni derivata areolară a lui Pompeiu și a studiat funcțiile monogene de o variabilă hipercomplexă, cu aplicații la mecanică. A introdus algebre numite de el "Łukasiewicz trivalente și polivalente" (numite astăzi algebre "Łukasiewicz-Moisil") și le-a întrebuințat în logica și în studiul circuitelor de comutație. A elaborat metode noi de analiză și sinteză a automatelor finite și a avut contribuții valoroase în domeniul teoriei algebrice a mecanismelor automate. Moisil a insistat și
Grigore C. Moisil () [Corola-website/Science/298547_a_299876]
-
Hautes Études". În anul 1879 își ia doctoratul la Sorbona cu teza "Étude des intégrales abéliennes de troisième espèce", devenind astfel al doilea român, după Spiru Haret, doctor în matematici la Sorbona. În 1881, devine profesor suplinitor la Catedra de Algebră și Geometrie Analitică la Facultatea de Științe din București, apoi la "Școala Specială de Artilerie și Geniu". În 1882 intră ca profesor de algebră superioară și de teoria funcțiilor la facultatea de Știință a Universității din București. Aici, în 1888
David Emmanuel () [Corola-website/Science/298626_a_299955]
-
după Spiru Haret, doctor în matematici la Sorbona. În 1881, devine profesor suplinitor la Catedra de Algebră și Geometrie Analitică la Facultatea de Științe din București, apoi la "Școala Specială de Artilerie și Geniu". În 1882 intră ca profesor de algebră superioară și de teoria funcțiilor la facultatea de Știință a Universității din București. Aici, în 1888, a ținut primele cursuri de teoria grupurilor și de teoria lui Galois. Printre studenții săi se numără Gheorghe Țițeica, Traian Lalescu și Simion Stoilow
David Emmanuel () [Corola-website/Science/298626_a_299955]
-
Cluj, la data de 9 mai 1929. Biroul Congresului l-a avut ca președinte de onoare pe profesorul David Emmanuel, președinți: Gheorghe Țițeica, Dimitrie Pompeiu și I. Ionescu, iar secretar general, Petru Sergescu. Lucrările s-au desfășurat pe patru secțiuni: Algebră și Analiză (prezidată de Simion Stoilow și Constantin Popoviciu), Geometrie (prezidată de Simion Sanielevici), Matematici aplicate (prezidată de Em. Filipescu, Theodor Angheluță și A. Maior), Istoria și didactica matematicii (prezidată de G. Bratu, G. Iuga și Octav Onicescu) . David Emmanuel
David Emmanuel () [Corola-website/Science/298626_a_299955]
-
Algebra constituie o ramură a matematicii, derivată din aritmetică, ca o generalizare sau extensie a acesteia din urmă. Are ca domeniu studiul regulilor operațiilor și relațiilor matematice, a conceptelor derivate din acestea, cum ar fi: polinoame, ecuații, structuri algebrice. Împreună cu geometria
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
din aritmetică, ca o generalizare sau extensie a acesteia din urmă. Are ca domeniu studiul regulilor operațiilor și relațiilor matematice, a conceptelor derivate din acestea, cum ar fi: polinoame, ecuații, structuri algebrice. Împreună cu geometria, analiza matematică, combinatorica și teoria numerelor, algebra este una din ramurile principale ale matematicii pure. Algebra elementară este studiată începând cu învățământul gimnazial, când este introdus conceptul de variabilă matematică ce ține locul numărului. Operațiile care se efectuează cu aceste variabile au regulile asemănătoare cu cele efectuate
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
din urmă. Are ca domeniu studiul regulilor operațiilor și relațiilor matematice, a conceptelor derivate din acestea, cum ar fi: polinoame, ecuații, structuri algebrice. Împreună cu geometria, analiza matematică, combinatorica și teoria numerelor, algebra este una din ramurile principale ale matematicii pure. Algebra elementară este studiată începând cu învățământul gimnazial, când este introdus conceptul de variabilă matematică ce ține locul numărului. Operațiile care se efectuează cu aceste variabile au regulile asemănătoare cu cele efectuate cu numere, dar sunt mai generale. Algebra modernă o
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
matematicii pure. Algebra elementară este studiată începând cu învățământul gimnazial, când este introdus conceptul de variabilă matematică ce ține locul numărului. Operațiile care se efectuează cu aceste variabile au regulile asemănătoare cu cele efectuate cu numere, dar sunt mai generale. Algebra modernă o include pe cea elementară și studiază operațiile în cazul general, când în locul numerelor apar simboluri, urmărind câteva reguli care pot să fie diferite de cele aplicate numerelor, exemplu fiind algebra vectorială sau matriceală sau în cazul studiului structurilor
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
cele efectuate cu numere, dar sunt mai generale. Algebra modernă o include pe cea elementară și studiază operațiile în cazul general, când în locul numerelor apar simboluri, urmărind câteva reguli care pot să fie diferite de cele aplicate numerelor, exemplu fiind algebra vectorială sau matriceală sau în cazul studiului structurilor algebrice (grupuri, inele, corpuri). Cuvântul "algebră" provine din arabă ("al-jabr", الجبر). Într-adevăr originile ei provin din matematica islamică, dar și din cea indiană, de la care Al-Khwarizmi (Al-Horezmi) (c. 780 - 850) a
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
elementară și studiază operațiile în cazul general, când în locul numerelor apar simboluri, urmărind câteva reguli care pot să fie diferite de cele aplicate numerelor, exemplu fiind algebra vectorială sau matriceală sau în cazul studiului structurilor algebrice (grupuri, inele, corpuri). Cuvântul "algebră" provine din arabă ("al-jabr", الجبر). Într-adevăr originile ei provin din matematica islamică, dar și din cea indiană, de la care Al-Khwarizmi (Al-Horezmi) (c. 780 - 850) a elaborat începutul acestei științe prin celebra sa lucrare, "Kitab al-jam’wal tafriq bi hisab
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
secolul al XII-lea, a fost predată în toate universitățile europene până la sfârșitul secolului al XVI-lea.). O altă lucrare a sa, la fel de celebră, a fost "Al-Kităb al-muḫtașar fī ḥisăb al-jabr wa-l-muqăbala" ("Tratat asupra calculului prin completare și compensare"). Originile algebrei pot fi situate în cadrul matematicii babilonienilor. Aceștia au dezvoltat un sistem aritmetic avansat, lucru vizibil mai ales în modalitatea algoritmică de a efectua calculele. Astfel, au dedus formule pentru rezolvarea ecuațiilor liniare, ecuațiilor pătratice și a celor liniare nedeterminate. Pe
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
în lucrarea sa, "Brahmasphutasiddhanta". Mai târziu, matematicienii arabi și musulmani au dezvoltat metode algebrice mult mai sofisticate. Astfel dacă Diofantus și babilonienii inventau metode ad-hoc pentru fiecare problemă, Al-Horezmi a fost primul care a rezolvat ecuațiile prin metode generale. Cuvântul "algebră" provine din arabul ""al-jabr , الجبر"" din titlul cărții "al-Kităb al-mu ta ar fī isăb al-ğabr wa-l-muqăbala , الكتاب المختصر في حساب الجبر والمقابلة", "Cartea rezumatului privind calculul prin transpoziție și reducere", scrisă de Al-Horezmi. Alți autori în consideră pe Diofant ca
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
arabul ""al-jabr , الجبر"" din titlul cărții "al-Kităb al-mu ta ar fī isăb al-ğabr wa-l-muqăbala , الكتاب المختصر في حساب الجبر والمقابلة", "Cartea rezumatului privind calculul prin transpoziție și reducere", scrisă de Al-Horezmi. Alți autori în consideră pe Diofant ca fiind părintele algebrei. Matematicianul persan Omar Khayyam este considerat ca fiind unul din fondatorii geometriei algebrice. De asemenea, acesta a descoperit soluția ecuației cubice. Un alt matematician persan, al-Tusi, a descoperit soluțiile algebrice și numerice pentru diverse cazuri de astfel de ecuații. Al-Tusi
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
Zhu Shijie au rezolvat numeroase cazuri de ecuații cubice, cuartice, cuintice și polinomiale de ordin superior, utilizând metode numerice. În 1637, Rene Descartes publică "La Géométrie, inventând geometria analitică și introducând notația algebrică modernă. Un alt moment crucial în evoluția algebrei moderne l-a constituit determinarea soluțiilor generale pentru ecuațiile cubice și cuartice din secolul al XVI-lea. Ideea de determinant pentru rezolvarea sistemelor de ecuații liniare a fost creată de Leibniz în secolul al XVII-lea, dar anticipată zece ani
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
de ecuații liniare a fost creată de Leibniz în secolul al XVII-lea, dar anticipată zece ani mai devreme de către japonezul Kowa Seki. Gabriel Cramer continuă, în secolul al XVIII-lea, studiul determinanților și matricilor. În secolul al XIX-lea, algebra modernă dobândește o puternică dezvoltare, mai ales prin teoria lui Galois. Algebra poate fi împărțită în câteva categorii principale:
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
-lea, dar anticipată zece ani mai devreme de către japonezul Kowa Seki. Gabriel Cramer continuă, în secolul al XVIII-lea, studiul determinanților și matricilor. În secolul al XIX-lea, algebra modernă dobândește o puternică dezvoltare, mai ales prin teoria lui Galois. Algebra poate fi împărțită în câteva categorii principale:
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
flotă, transportând cărbune de-a lungul coastelor engleze. Prima sa sarcină a fost la bordul navei "Freelove" și a petrecut câțiva ani la bordul acesteia sau al altor nave, navigând între Tyne și Londra. În perioada uceniciei Cook a studiat algebra, geometria, trigonometria, navigația și astronomia. După ce și-a terminat cei trei ani de ucenicie, Cook a început să lucreze pe navele de comerț din Marea Baltică. După ce a trecut examenele în 1752 a început să progreseze în rangurile marinei comerciale, începând
James Cook () [Corola-website/Science/298669_a_299998]
-
-lea, fiind continuat, pe plan metafizic, de Spinoza și Leibniz. În timpul campaniilor sale, și-a concretizat ideile de bază pe care s-au bazat marile sale descoperiri. A fondat liniile mari ale științei noi sub forma matematicii universale, a reformat algebra, a fondat o nouă geometrie, numită "geometrie analitică". În 1630 începe descrierea meteoriților după obervațiile făcute la Roma cu un an înainte. A descoperit ovalele care îi poartă numele (ovalele lui Descartes). Descartes este primul matematician care a introdus utilizarea
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
prima demonstrație completă și riguroasă a celebrei "Theorema aureum", adică legea reciprocității resturilor pătratice, ceea ce ulterior va fi cunoscută sub numele de lema lui Gauss. Aceasta este legată de teorema congruențelor și fusese remarcată de Euler încă din 1772. În ceea ce privește algebra, în teza sa de doctorat a demonstrat teorema fundamentală a algebrei, enunțată încă din 1629 de Albert Girard și demonstrată incomplet de D'Alembert și Euler. În 1801 a creat determinanții, iar în 1812 a introdus seria hipergeometrică. În teoria
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
reciprocității resturilor pătratice, ceea ce ulterior va fi cunoscută sub numele de lema lui Gauss. Aceasta este legată de teorema congruențelor și fusese remarcată de Euler încă din 1772. În ceea ce privește algebra, în teza sa de doctorat a demonstrat teorema fundamentală a algebrei, enunțată încă din 1629 de Albert Girard și demonstrată incomplet de D'Alembert și Euler. În 1801 a creat determinanții, iar în 1812 a introdus seria hipergeometrică. În teoria geometrie diferențiale, a obținut formulele fundamentale ale suprafețelor, curbura totală și
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
și Cavalerie. Școala Specială de Artilerie și Geniu asigura o pregătire de înaltă calitate, având o programă cuprinzătoare, care includea discipline de pregătire militară generală, discipline din științele fundamentale și științe aplicative. Astfel, în clasa preparatoare se predau următoarele materii: algebră superioară, geometrie analitică și în spațiu, calcul integral și diferențial, geometrie descriptivă, plane cotale și ordine de arhitectură, mecanică rațională, fizică generală, chimie generală, limba franceză, limba germană și scrimă. În următorii doi ani, programa prevedea următoarele cursuri: fortificații, construcții
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
cu relațiile spațiale. Este una dintre , cealaltă fiind studiul numerelor. În ziua de azi, conceptele geometriei au fost generalizate către un nivel mai înalt de abstractizare și complexitate, și a fost făcută obiect de studiu pentru metode de calcul și algebră abstractă, așa că puține ramuri moderne ale geometriei mai pot fi recunoscute ca fiind descendente ale geometriei de la începuturile ei (a se vedea geometrie algebrică). Cele mai vechi urme ale geometriei se găsesc în Egiptul Antic și Babilon, în jurul anului 3000
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]