2,202 matches
-
munte surpat ca un vis uitat,/ și nemângâiat...”) și în versurile de dragoste („Dacă mă cauți / Prin foșnetul din munte/ Când cu parfumu-i te va încânta,/ Mă vei găsi/ În florile mărunte/ și-n stropii de izvor ce te vor alinta”). Corelativ însă, creând un uimitor echilibru, liniile de forță ale poeziilor născute din contemplarea naturii constau în...personificări. Exemple pot fi nenumărate: „Soarele, de sus, șăgalnic, raze mii ar vrea să-mpartă”; „Dar sunt doar un privitor/ Al naturii cu-
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
făcută din tutun fin, din frunzele de la vârful plantei, tratate după rețete numai de fabricant știute. - Vai, colega, mă copleșești și mă răsfeți! S-ar putea să-mi placă și să doresc să mai vin la dumneata, începu să se alinte Georgeta. - La tine... Încearcă să eviți politețurile din cancelarie. Ce poate fi atât de greu? Când dorești să revii în vizită la mine, te voi primi de fiecare dată cu mare plăcere. Condurache își aprinse o țigară și îi întinse
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363145_a_364474]
-
AȘTEPT Aștept o nepoata; pentru mine-i "premieră"! Azi îmi lipsesc părinții mai mult ca orișicând. Când mi s-au nascut fiii, tata nu mai era. Slavă Domnului ,mamă a avut bucuria De a-i vedea născându-se,de-a-i alinta un timp. Tata a murit când n-aveam nici douăzeci de ani. Nu m-a văzut matură, iubind, trăindu-mi viața, Clădindu-mi un cămin, făcându-mi meseria. Ce stranie senzație e să devii bunica! E drept că nu mai
J ATTENDS/ AȘTEPT/מצפים- VERSIUNE TRILINGVĂ FRANCEZĂ,EBRAICĂ, ROMÂNĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368323_a_369652]
-
nu mai știu de apele-or să treacă, Ce va mai fi din tine...și ce, 'eu' Amestecata, simpla feerie..., Îți plâng cu verde de destin furat Dintr-un albastru pur de veșnicie Din ochii tăi- ce mult m-au alintat; Căci înadins privirea-ți blând mă cerne Prin raze deseori de-nchipuiri Și cald nuanțe de senin mi-așterne Pe tot ce pot să văd,din ce respiri Sunt în culoarea mea însingurata (doar tu pătrunzi, tu cu nuanță ta
...SĂ MĂ PĂSTREZI de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368369_a_369698]
-
în exces . O dulce primăvară e-n al meu suflet iară și bucuria intră în sufletul meu des, iar a mea mândră stâncă stă cu trufie încă în mijlocul speranței, ce nu-i nici ea un șes, în vreme ce risipa care-mi alintă clipa, că n-am să-mi plec genunchii îmi dă de înțeles ! de Anatol Covali Referință Bibliografică: Din miezul iernii / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2035, Anul VI, 27 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol
DIN MIEZUL IERNII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368383_a_369712]
-
de flutur colorat În inima o simt atunci când mă privești De-mbrățișez pământul și cerul înstelat! Potop de nestemate învăluite-n dor Ne-acoperă-n seninul nopților fierbinți. Când trupul îți ating cu formele-ți sculptate Sângele în flăcări pulsează... și m-alinți. Șoptești, că sunt o taină, un vis plin de lumină, Ce îți aduce mintea la limită... nebună Vrăjit de fericire cu dorul de păcate Îmi așezi pe creștet, de raze... o cunună. Mă faci a ta mireasă până departe-n
IMI CRESC DIN SUFLET RAMURI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368406_a_369735]
-
cu voie bună frământa, tot ele la icoane se închină și de deochi te descânta! Făină albă măcinata la moară din grâul copt de vară, cu apa din fântână adâncă de piatră, limpede se-nfioară! Și sarea pământului, gustul ce ne alinta și ne dă viață, Focul etern coborât din soarele ce răsare în fiecare dimineață Referință Bibliografica: Un colț de răi / Gabriela Maria Ionescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2035, Anul VI, 27 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
UN COLŢ DE RAI de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368408_a_369737]
-
inima și trupul nostru pentru totdeauna. „O singură secundă trăită în iubire, Înnobilează viața și-nseamnă fericire” (sărută-mi adevărul ...) „A mea, a ta ... de netrăit tristețea! Cum altfel e s-o afli răzlețită Iubirea care macină, irită, În loc să te alinte și resfețe?” (sonetul 42 ... ) În ceea ce-l privește pe autorul Ovidiu Oana-Pârâu, mai este cazul să se întrebe cineva, indiferent de onorurile acelora bogați în distincții, medalii, titluri, citind cu atenție aceste volume, dacă are loc în Literatura română? Nu
CRISTALUL OGLINZII ÎN MOIRATE APE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368556_a_369885]
-
actuală a poetului - (2) Eu scriu. Tu scrii. Ei nu citesc! Arar mai frunzăresc cuvinte, Picnic frugal printre morminte, Un fel de-a fi mai nelumesc. Le e de-ajuns că se iubesc, Și nu-și mai dau răgaz s-alinte Lacrimi de dor, doar iau aminte La tot ce-i nou. Ba chiar glumesc Și în derâdere iau toate, Timp, bunăstare, viitor. Răspundere, a fi dator, Nu-s pentru azi ori mâine! Poate, Pentru a fi învingător Este destul să
CRISTALUL OGLINZII ÎN MOIRATE APE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368556_a_369885]
-
pline de viață, Oare...ce-o fi fost cu ele?! Dintr-un petec de zăpadă, Clinchet viu de clopoței... Un mănunchi de ghiocei Făceau zarvă prin ogradă... Oare ce-o fi fost cu ei?! Dup-un lung și rece vis, Alinta bătrânul soare Un bondar, cu-a lui dogoare, Printre ramuri de cais... Ce se-ntâmplă astăzi oare?! Numai freamăt, numai zor, Căci drăguța primăvară, În ie de Mărioară, Mă așteaptă în pridvor Să îi prind la inimioară Cu un bold
1 MARTIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367813_a_369142]
-
Publicat în: Ediția nr. 1455 din 25 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ARGINT ALBIND COLIND ... Din ceruri Leda ninge peste-a timpului meninge clopoței de-argint flori de mărgărint ferestrelor ivind aripi de colind; colinde vechi albinde zile să ne-alinte pururi steaua înainte luminii înviinde împrospătând în minte raiul din cuvinte unde vis ne-avânte, cerul ne binecuvânte viața noastră-n zbor poezie semănată-n dor, în suflete fulgi ning cristale de cling-cling, voci de copii pure ale stelelor murmure
COLIND de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367889_a_369218]
-
așa, ca să-și ridice moralul războinic). De priceput nu pricepuseră nimic. Ce tactică? Ce strategie? Ei știau să se bată, să distrugă, să facă prăpăd, vorba generalului comandant de oaste. De fapt, esențialul îl știau de la nea Ciorică (cum îl alintau ei pe maestrul Negru-Cioară). La hotare a apărut blestemata de vrăjitoare, cu un trădător terorist, de aici din țară, împreună cu o armată de tâlhari, mulți dar slabi, nedisciplinați, pe care ei îi pot ronțăi singuri. Și-aveau cu toții o poftă
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
aprozar,Și-apoi în lift, parcă la șapte stați,Plutind printre etaje,-mbrățișați,Ajunși ‘n-apartament m-ați invitat... Prin satul meu ce-l port de ani în gând,La fel cum se gătea în primăveri,Mă furișez adesea ascultândBobocii alintați de-un soare blândCum se deschid de bucurie-n meri; Cobor apoi pe râu, din deal, izvor,Doar să clătesc în ape cristaline,Stârnind mireasma pâinii din cuptor,A morii piatră, ca să mă strecorPrin lanul verde, crud, iarăși în mine
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ADIERI ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului ceas de vânt e ceas de vânt pe a pădurii față în cor sub adiere gânguresc frunzișuri alintate-n dimineață foșnindu-i lin răspunsul: te iubesc ! *** vântul, codrul vântul freamăt codrul geamăt unul frânge altul plânge schimbă timpul anotimpul codrul crește vânt oprește unul freamăt altul geamăt *** Referință Bibliografică: adieri ... / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ADIERI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368026_a_369355]
-
De ce e-n tine atâta grabă când parcurgi drumul dat de destin? Vine speranța zâmbind și-mi spune cu șoapte care sirene par: Crede în mine și o minune plină de farmec îți dau în dar. Vine-mplinirea și îmi alintă visuri și gânduri, în timp ce-ascult săgeți albastre vibrând în țintă și promițându-mi un nou tumult. Vine dorința, mă ia de mână și dăm o raită prin zbor voios, ea preschimbată-n superbă zână, eu părând umbra lui
VINE... ALTER EGO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368054_a_369383]
-
e dor... Mi-e dor de dorul tău de-un mac, Când o petală-i sărutai cu drag... Mi-e dor de doru-ți de-albăstrea, Când o găseai sub geana mea... Mi-e dor de doru-ți de un spic, Când alintai un chip fantastic... Mi-e dor... Ți-e dor de dorul meu de maci, Când îți spuneam c-atât îmi placi... Ți-e dor de doru-mi de-albăstrele, Când te chemam să vii în stele... Ți-e dor de dorul
DOR...DE MACI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368066_a_369395]
-
Era ora șapte și jumătate. Nu-i venea să creadă că s-a trezit atât de dimineață și, culmea, se simțea perfect și foarte odihnită. De mult timp nu s-a mai trezit cu această senzație. S-a întins pisicește, alintându-se, privind cu genele întredeschise către soarele dimineții, care curgea strălucitor în încăpere prin deschizătura jaluzelelor. Razele soarelui i-au transmis o stare de bine și, fără a mai sta pe gânduri, s-a ridicat voioasă din pat, deschizând larg
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
în foc molcom nu mai ai nostalgia plecărilor uneori mi te amesteci lasciv printre gânduri și mi-e teama că iar nu am să pot face față nemărginitei iubiri dar tu râzi și-mi aluneci în sânge te simt curgând alintându-te revărsându-te unduindu-te și mă trezesc ca exponatul din vitrină, cu ochii femeilor privindu-mă flămânzi Atunci abia mi se face teamă: prădătoarele sunt continuu la pândă! 18. Truda ... Ce noapte-ntunecată, ochii tăi dar trupul tău e
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
prind în horă viorele, Narcise galbene, cochete, Înmiresmate albastrele Și în rochițe violete, Zambilele surâd senin, Privind spre greieri tolăniți, Pe roz petale de malin, Clipind din gene fericiți. Salcâmi săruta stele-n noapte, Cad în extaz, mă minunez, Se-alintă fluturii în șoapte, E primăvară, nu visez! Referință Bibliografica: E primăvară, nu visez! / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ines Vândă Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
E PRIMĂVARĂ, NU VISEZ! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367442_a_368771]
-
cutiuță, iar mamă-sa ne dădea târcoale, mieunând după el. L-am dus în noul lor cămin, amenajat lângă fereastra din bucătărie sub caloriferul cald, pentru a nu ne încurca în treburile gospodărești. Acum Norica sau Nori cum o mai alint eu, se pregătește să dea viață celei de a nuștiu câta generație de pui. Când era de câteva luni, se obișnuise să doarmă pe roata din față a Matiz- ului meu. Cum vara plec dimineața foarte devreme din parcarea din
MĂRŢIŞORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367454_a_368783]
-
la capătul unui efort, în mijlocul amputărilor, te veghez cu grijă și te așez în mijlocul luminii. Nu te alinia în fața cuvintelor plânse. Zidul acesta își caută sprijinul în așteptările mele. Sunt mereu lângă tine. Nu-ți fie dor, dorul tău se alintă cu lacrimile mele. Nu mă aștepta, nu am plecat. Am rămas la colțul gurii tale așteptând sărutul. Poate că am trăit cândva cu toate bucuriile universului si acum sunt nevoita să-i simt toate tristețile. Trăiește ca și cum ai trăi alături de
SĂ NU TACI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366844_a_368173]
-
era binișor mai în vârstă decât mine, avea peste patruzeci de ani, în schimb nevastă-sa, Anica, era mai tinerică, îi și plăcea să facă pe tinerica, se arăta încântată de Lolita mea și nu mai știa cum s-o alinte, vecinicule, te aștept la o cafea, vecinicule, i se adresa neveste-mi de câteva ori pe zi. Ieșeau împreună la cumpărături, cu ordonanța după ele, Anica mereu foarte atent fardată, avea boala să poarte berete roșii, se înzestrase cu o
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
chiar Afrodita de te cheamă, ori Euridice - în ochii mari, oricare curcubeu adâncu-nseninează și tu, din cer, la fel de rece, Andromeda , mă dezminți - din sufletu-ți, nu știu câta speranța curge, dar simt că sunt eternul ce nu, în van, l-alinți - în nervii-mi argintii oricare clipă greu trudește și așteptarea, dorul, patimă profund vibrează - și-i cert: din visu- mi metafizic lacrima acidă în crater se prelinge, ori iedera se-ntinde pe o rază - Referință Bibliografica: ELOGIU VISULUI METAFIZIC / Ion
ELOGIU VISULUI METAFIZIC de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366892_a_368221]
-
Nellie, moare nebună, întocmai ca Eufrosina, bunica pe linie paternă. Între 1884-1896 studiază cu două institutoare engleza, franceza, istoria, desenul, pianul. A visat mult la căsnicia cu Mihail Cantacuzino , dar mariajul a existat doar pe hârtie. Pentru Maruca, cum o alintau toți, ochii nu s-au mai uscat deloc după ce a descoperit că acesta iubește mai mult vinul și domnițele de consumație, în contrast cu dragostea ei timidă. Mai mult, pe parcursul relației lor își prinde soțul în pat cu sora ei, Nellie (în
O POVESTE ADEVĂRATĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366944_a_368273]
-
nu a mai stat de vorbă cu un băiat așa de aproape de mult timp în afară de colegii săi de an sau de facultate. Deea, în calitatea sa de gazdă, o invită pe Andrada sau Dadi cum îi plăcea ei să o alinte uneori, cu toate că aceasta nu era încântată de apelativul copilăresc, să ia loc în spațioasa sufragerie și să se facă comodă. - Vrei ceva rece de la frigider? întrebă ea, când o văzu instalată într-un fotoliu. - Da, o apă rece sau ceva
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]