1,413 matches
-
Taniac; 11. Concertul, nuvelă de Adrian Forgaci. (Din Deșteptarea nr.47/1903) * Almanahul evreesc pentru România Mare Almanahul evreesc pentru România Mare, cu calendarul pentru anul 5683 (19221923), anul I, editor dr. Markus Krämer, Tipografia „Orient”, Cernăuți. * Almanahul „Glasul Bucovinei” Almanahul „Glasul Bucovinei” pe anul 1920, editat de Institutul de Arte Grafice și editură „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, str. I. Flondor nr.33 are colaborarea pentru împodobirea copertei cu una din creațiile profesorului Arhip Roșca, dar și cu găzduirea în cuprins a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
are colaborarea pentru împodobirea copertei cu una din creațiile profesorului Arhip Roșca, dar și cu găzduirea în cuprins a portretului - în text - lui Petre Liciu - glorie a Teatrului Național din București - „ieșit din mâna însăși a maestrului bucureștean M. Teișanu.” Almanahul avea în prima pagină portretul în foto a M.S. Ferdinand, Regele tuturor românilor, urmat de cele ale M.S. Regina Maria, I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri care ne-a dat războiul de dezrobire, dr. Alexandru Vaida - Voievod primministrul celui dintâi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cu mare, falnic nume! / Fien veci / El ferit / De nevoi. Fie-n veci / Locuit / De eroi./ O Doamne sfinte, / Ceresc părinte, / Susține cu a ta mână, / Coroana română./ O Doamne sfinte, /Ceresc părinte,/ Întinde a ta mână /Pe țara Română.” * Almanahul poporului Almanahul Poporului În timp ce în anul 2004 mulți oameni cu dare de mână, în condițiile sărăciei de după '89, își etalează în public afecțiunea față de câinii de rasă ori comunitari, colocatari ai vilelor lor, Maria, Regina României, semna în Almanah tableta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
falnic nume! / Fien veci / El ferit / De nevoi. Fie-n veci / Locuit / De eroi./ O Doamne sfinte, / Ceresc părinte, / Susține cu a ta mână, / Coroana română./ O Doamne sfinte, /Ceresc părinte,/ Întinde a ta mână /Pe țara Română.” * Almanahul poporului Almanahul Poporului În timp ce în anul 2004 mulți oameni cu dare de mână, în condițiile sărăciei de după '89, își etalează în public afecțiunea față de câinii de rasă ori comunitari, colocatari ai vilelor lor, Maria, Regina României, semna în Almanah tableta „Lacrimi” unde
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Română.” * Almanahul poporului Almanahul Poporului În timp ce în anul 2004 mulți oameni cu dare de mână, în condițiile sărăciei de după '89, își etalează în public afecțiunea față de câinii de rasă ori comunitari, colocatari ai vilelor lor, Maria, Regina României, semna în Almanah tableta „Lacrimi” unde povestea că „de mai multe luni doi orfani trăiesc sub acoperișul meu, doi copii fără tată și fără mamă, doi mielușei rătăciți pe care Dumnezeu i-a trimis inimii mele”, Niculăiță și Vasile. * Almanahul poporului, ilustrat, mică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
României, semna în Almanah tableta „Lacrimi” unde povestea că „de mai multe luni doi orfani trăiesc sub acoperișul meu, doi copii fără tată și fără mamă, doi mielușei rătăciți pe care Dumnezeu i-a trimis inimii mele”, Niculăiță și Vasile. * Almanahul poporului, ilustrat, mică enciclopedie practică, carte folositoare pentru toți, pe anul 1930, pentru a treia oară întocmit de Ieremie Nichita, Cernăuți, la editura proprie a autorului, Piața Daciei nr.6 și tipografiat la Institutul de Arte Grafice „Glasul Bucovinei”. Începe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți, la editura proprie a autorului, Piața Daciei nr.6 și tipografiat la Institutul de Arte Grafice „Glasul Bucovinei”. Începe cu o prefață semnată de autorul care crede „ că în fiecare an succede a edita un nou exemplar”, pentru că, „menirea almanahului este și va fi, întotdeauna, a lumina științele cele mai de înainte și cele curente de la oamenii cei mai însemnați din lume” la care „le pun și pe ale mele proprii.” Acest almanah - spune prfațatorul - nu este nimic altceva decât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a edita un nou exemplar”, pentru că, „menirea almanahului este și va fi, întotdeauna, a lumina științele cele mai de înainte și cele curente de la oamenii cei mai însemnați din lume” la care „le pun și pe ale mele proprii.” Acest almanah - spune prfațatorul - nu este nimic altceva decât multe petricele prețioase ale literaturii din popor, din lumea întreagă.” Almanahul era un mozaic de informații: calendar bisericesc, cu toate cele ale sale, răspunsuri la „Ce e calendarul?” - calendarul lunar întrebuințat numai de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de înainte și cele curente de la oamenii cei mai însemnați din lume” la care „le pun și pe ale mele proprii.” Acest almanah - spune prfațatorul - nu este nimic altceva decât multe petricele prețioase ale literaturii din popor, din lumea întreagă.” Almanahul era un mozaic de informații: calendar bisericesc, cu toate cele ale sale, răspunsuri la „Ce e calendarul?” - calendarul lunar întrebuințat numai de mahomedani, calendarul solar folosit de egipteni și perși, calendarul lunisolar utilizat de creștini, budiști și de israeliți, îndemnuri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
autorului Ierimia Nechita, Cernăuți. Indiferent că era literatură, poezie folclorică, articole de știință, sfaturi medicale ori gospodărești, ce se publica, purta amprenta autorului. Nici un colaborator, nici o corespondență, cu nume atras, ci totul... Ieremia Nechita. Dacă vroia, cititorul afla de la proprietarul Almanahului și „Cum iubesc diferite femei: Românca - Din toată inima, Italianca - Cu foc, Engleza - Igienic, Spaniola - cu pasiune, Germana - cu senzualitate, Rusoaica - cu patimă, Americanca - cu socoteală, Evreica cu interes, Franceza din curiozitate, Polona - după întâmplare, Țiganca - în continuu, Unguroaica - iute
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Polona - după întâmplare, Țiganca - în continuu, Unguroaica - iute, Sârboaica - din când în când și vecinic cântând, Elinela (din Grecia) - Nu pot iubi.” * Împrumutând cronologia datelor istorice din „Calendarul poporului bucovinean” pe anul ordinariu 1906, realizat de Eugeniu Nesciuc, Cernăuți, 1905, Almanahul poporului, ilustrat, pe anul 1931, realizat de Ierimia Nichita, în Cronologia pe anul 1931, repeta ceea ce se citise cu 25 de ani în urmă, oarecum actualizat. În rest, date interesante despre câte scrisori se scriu în lume, câte căsătorii se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și inima în proverbele române, care e natalitatea și cât de mult se bea în România, dar și ce trebuie să facem să ajungem la 100 de ani, toate, numai Ierimia Nechita din Cernăuți le știe și le spune în almanah. Scria și publica și versuri: despre Dorul vieții, Secretul viselor, despre parale și orașul industrial, despre Viorica și Vântul, despre O fantezie, oftat, lucruri bune și rele, Din iarnă-n iarnă, despre „Ce zicea Eminescu despre femei” și „Când e
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru prevenirea îmbolnăvirilor, sfaturi casnice, leacuri de casă și folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul, ghicitori, chiuituri, bocete - toate în Almanahul Poporului de Ierimia Nichita, Cernăuți, adunate și redate. * Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească, Buda, 1836-1837, apoi la București, 18391858, tipărit la Zaharia Carcalechi, „editorul Bibliotecii Românești” și „tipograful Curții
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul, ghicitori, chiuituri, bocete - toate în Almanahul Poporului de Ierimia Nichita, Cernăuți, adunate și redate. * Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească, Buda, 1836-1837, apoi la București, 18391858, tipărit la Zaharia Carcalechi, „editorul Bibliotecii Românești” și „tipograful Curții.” * Analele Dobrogei, revista Societății culturale Dobrogea (Format 17x24 cm
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul, ghicitori, chiuituri, bocete - toate în Almanahul Poporului de Ierimia Nichita, Cernăuți, adunate și redate. * Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească, Buda, 1836-1837, apoi la București, 18391858, tipărit la Zaharia Carcalechi, „editorul Bibliotecii Românești” și „tipograful Curții.” * Analele Dobrogei, revista Societății culturale Dobrogea (Format 17x24 cm), apare trimestrial, mai întâi la Constanța (1920) apoi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unei Case învățătorești în Cernăuți. Era realizat la Tipografia Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, popularizat în presa învățătorească și alte publicații dar și prin „fluturași”. * Am redat întreg cuprinsul Calendarului pentru a se înțelege că aceste lucrări erau un fel de Almanah literar și științific, o bună călăuză în culturalizarea poporanilor. Gama acestor lucrări este deosebit de largă în Bucovina, majoritatea publicațiilor editâmd propriile calendare, noi oprindu-ne doar asupra câtorva cu titlul de exemplificare, ele, ca și Anuarele, putând constitui obiect de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.13/1887), „Dorința” (nr11/1887). Cu prilejul morții lui Eminescu, Revista politică reproduce fragmente din articolele publicate în Tribuna, Democrația, Lupta, dar și necrologul Veronica Micle (nr.17/1889). Prin Revista politică se anunță apariția în februarie 1888 a Almanahului Societății Academice socialliterare România jună din Viena, volumul II din Familia (1865 1945), se reproduc anecdote versificate de Th.D. Speranția, se publică articolele: Documente privitoare la istoria răzeșilor și moșnenilor din Bucovina (nr.1/1888 ș.u), în traducere proza
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
săi St. Bodnărescu și I.G. Toma. Publicația era litografiată. O lună mai târziu, la 1 februarie 1892, ei editară Încercări literare în care publică o parte din materialul literar și politic din revista litografiată. O viață scurtă, deci. * Țara Fagilor, almanah cultural literar, al românilor nordbucovineni, Cernăuți - Tg. Mureș, este realizat inițial cu sprijinul Uniunii Vatra Românească - Filiala Târgu Mureș, iar apoi de Biblioteca județeană Mureș și Fundația culturală „Vasile Netcă”, „inițiatorul și ziditorul” fiind Dumitru Covalciuc, din 1992, și apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1994, pagina 161176, nu pot să nu te sensibilizeze și să te invite nu atât la reflecție cât mai ales la acțiune. La cinci ani de la apariție Țara Fagilor, avându-l ca purtător de condei pe Dimitrie Poptămaș, spunea în almanah pe 1996 că „având ca puncte cardinale „localități ca Potma, Vorcuta, Kolâma, Djezcazgan, Iuta... adevărate fabrici ale morții” nordbucovinenii au așteptat ora mărturisirilor: „Din acestea s-a născut Țara Fagilor”, memorialul celor care au răzbit terorii comuniste o jumătate de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ora mărturisirilor: „Din acestea s-a născut Țara Fagilor”, memorialul celor care au răzbit terorii comuniste o jumătate de veac.” Deci, am înțeles, Țara Fagilor este pentru Bucovina și pentru întreaga Moldovă străbună memorialul durerilor și speranțelor noastre. Rostind că „Almanahului i sau alăturat alte publicații la fel de valoroase, cu apariție mai deasă, între care: Glasul Bucovinei, Codrul Cosminului, Plai Românesc și Făgurel” Dimitrie Poptămaș exclamă entuziast: „Renaște Țara de Sus!” Și o dată cu el facem și noi același lucru: „Renaște Țara de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
perioadă își continuă activitatea de editor și traducător. Îi apare primul volum de versuri originale: Culegere din scrierile lui I. Eliade de proze și de poezie (1836). În publicațiile sale, „Curierul românesc”, „Muzeu național” (1836), „Curier de ambe sexe” (1837), „Almanah literar pe anul 1839”, semnează versuri originale și traduceri, articole de teorie și critică literară, numeroase intervenții în dezbaterile privitoare la limba română. După modelul lui Aimé Martin, lansează proiectul unei „Biblioteci universale” prin care urmărea traducerea și editarea sistematică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
precum fuseseră, de pildă, publi ca țiile în redacțiile cărora se formase el însuși: Drepturile omului, Lupta, Ade vărul) era în același timp „împrăștietor de vești“ și - nu în ultimul rând - răspânditor de idei. De altfel, în cuvântul înainte al Almanahului dicționar al presei din România și a celei românești de pretutindeni, de G. Caliga, apărut în anul 1926, cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la înte me ierea Sindi ca tului Ziariștilor din București, Constantin Bacalbașa susține totuși necesi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ALMANAHUL ȘCOLARILOR, publicație apărută la București între 1924 și 1938. Fondator și redactor este, mai întâi, Teodor Castrișanu, din 1926 almanahul fiind alcătuit de N. Batzaria, iar din 1937 de C. Băleanu. Scopul anunțat este de „a contribui la ridicarea tineretului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285293_a_286622]
-
ALMANAHUL ȘCOLARILOR, publicație apărută la București între 1924 și 1938. Fondator și redactor este, mai întâi, Teodor Castrișanu, din 1926 almanahul fiind alcătuit de N. Batzaria, iar din 1937 de C. Băleanu. Scopul anunțat este de „a contribui la ridicarea tineretului”, completând educația din familie și școală. Versuri semnează Elena Farago, Al. Lascarov-Moldovanu, A. de Herz, Victor Eftimiu ș.a.; proză, Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285293_a_286622]
-
unde încerca să explice originea unor zicători și expresii idiomatice. Revista a publicat și note politice referitoare la situația din Transilvania, trezind un interes viu aici și în Bucovina. Simpatiile socialiste ale revistei (se recomandă „Literatură și știință”, se anunță „Almanahul social-democrat”) nu erau pe placul Junimii și nici nu erau apreciate de „Vieața”, condusă de Al. Vlahuță, unde sunt criticați Slavici, căruia i se reproduce, cu intenții polemice, un articol (sub titlul Din filosofia „Vetrei”), și I. L. Caragiale, acuzat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]