22,775 matches
-
problemă: le-a trimis șeicul, cel care i-a dăruit lui lady și calul. Cu un elicopter le-a adus. Omul e de-a dreptul nebun: chiar a iubit-o pe lady. A dat ordin ca El-Zorab să aibă o alocație viageră, pe care o voi gestiona eu. Va asigura dacă legatarii testamentari ai lui lady vor fi de acord finalizarea lucrărilor la capelă, după proiectele existente. Tot el s-a ocupat, de la distanță, de înmormântare, a făcut rost de preoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
anturajele deochiate 800000 de lei. Mama fetei, care a prins de veste, i-a cerut buletinul ca garanție pentru achitarea sumei. I-a înapoiat el cu țârâita, cum a putut, cerând de la mamă-sa pentru una, pentru alta, și din alocația pe care și-o ridica și când i-a cerut buletinul țigăncii, aceasta n-a mai voit să i-l dea spunând că mai are de plătit încă 400000 de lei pentru că l-a așteptat multă vreme. Era motivul spus
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
coordonate pozitive, cum sunt aspectele care implică acordarea unor șanse egale. Pe agenda publică a fost înscrisă relativ recent familia monoparentală. În martie 2004, prin Legea nr. 41, a fost aprobată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală. Această decizie politică se înscrie în cadrul unui ansamblu de măsuri prevăzute în favoarea familiei. Una dintre întrebările pe care mi le-am pus în prezenta lucrare s-a referit tocmai la modul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aspectele care implică acordarea unor șanse egale. Pe agenda publică a fost înscrisă relativ recent familia monoparentală. În martie 2004, prin Legea nr. 41, a fost aprobată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală. Această decizie politică se înscrie în cadrul unui ansamblu de măsuri prevăzute în favoarea familiei. Una dintre întrebările pe care mi le-am pus în prezenta lucrare s-a referit tocmai la modul cum sunt abordate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu permite să fie surprinse particularitățile unor tipuri anumite de familii (cum este familia monoparentală). Observația făcută a fost că familiile cu copii primesc sprijin public mai ales pentru că sunt sărace, iar intervenția îmbracă forma unor ajutoare financiare (de exemplu, alocația familială complementară). Sistemul de referință este nivelul redus al veniturilor, iar nu familia ca atare, cu problemele ei specifice. În societatea românească de astăzi, măsurile de politică publică privind familia pot fi apreciate ca fiind prea largi din punct de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sunt propuse ajutoare financiare, menite să mai amelioreze starea de sărăcie în care este recunoscut că trăiesc familiile monoparentale, în marea lor majoritate. Deci sprijinul public nu este unul specific, ci unul datorat stării de sărăcie: o familie monoparentală primește alocația lunară de susținere 16, dar la fel de bine putea primi ajutorul social sau oricare altă formă de sprijin financiar. Conform cu datele oferite cu prilejul dezbaterii proiectului de lege privind protecția socială a familiei monoparentale de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Familiile cu copii sunt predispuse, în momentul de față, în România, unui risc accentuat de sărăcie 23. Explicațiile sunt legate fie de creșterea cheltuielilor de întreținere pentru fiecare copil în parte (copiii nu sunt aducători de venit pentru familiile lor; alocația pe care o primesc este nesemnificativă față de costurile presupuse de creșterea lor)24, fie de absența unuia dintre părinți, în sensul implicării lui efective în realizarea bunăstării familiei (este șomer, s-a separat de familie sau a divorța, a decedat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu fie sancționați la locul de muncă 6. Protecția familiei monoparentale apare mai ales ca protecție a maternității. Acest fapt era vizibil sub populara formulă „mama și copilul”7 arătând că atribuția creșterii copiilor revenea, în primul rând, mamelor. Totuși, alocația pentru copii, ca o măsură de suport din partea statului, era dată tatălui. Femeile puteau să beneficieze de concediu de maternitate, dar prevederea privea timpul destinat nașterii (concediu prenatal de 52 de zile și un concediu postnatal de 60 de zile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
timpul destinat nașterii (concediu prenatal de 52 de zile și un concediu postnatal de 60 de zile). Copilul mic era crescut de bunici sau în instituții educative de stat: creșe și grădinițe (care funcționau de obicei pe lângă marile unități industriale). Alocațiile pentru copii nu aveau caracter universal. Condiția pentru a obține alocația pentru copii era munca retribuită. Dacă părinții își pierdeau locul de muncă, atunci nu mai beneficiau nici de alocații. Pentru familiile considerate dezavantajate financiar (mame singure sau persoane care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
concediu postnatal de 60 de zile). Copilul mic era crescut de bunici sau în instituții educative de stat: creșe și grădinițe (care funcționau de obicei pe lângă marile unități industriale). Alocațiile pentru copii nu aveau caracter universal. Condiția pentru a obține alocația pentru copii era munca retribuită. Dacă părinții își pierdeau locul de muncă, atunci nu mai beneficiau nici de alocații. Pentru familiile considerate dezavantajate financiar (mame singure sau persoane care lucrau în agricultură), din 1950, se acordă ajutorul familial de stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și grădinițe (care funcționau de obicei pe lângă marile unități industriale). Alocațiile pentru copii nu aveau caracter universal. Condiția pentru a obține alocația pentru copii era munca retribuită. Dacă părinții își pierdeau locul de muncă, atunci nu mai beneficiau nici de alocații. Pentru familiile considerate dezavantajate financiar (mame singure sau persoane care lucrau în agricultură), din 1950, se acordă ajutorul familial de stat. În timp ce alocația de stat pentru copii se acorda tatălui, la locul de muncă, ajutorul familial de stat se acorda
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copii era munca retribuită. Dacă părinții își pierdeau locul de muncă, atunci nu mai beneficiau nici de alocații. Pentru familiile considerate dezavantajate financiar (mame singure sau persoane care lucrau în agricultură), din 1950, se acordă ajutorul familial de stat. În timp ce alocația de stat pentru copii se acorda tatălui, la locul de muncă, ajutorul familial de stat se acorda mamei. Familiile cu mulți copii primeau o alocație suplimentară, așa cum prevedea decretul dat în 1977 privind ajutorul pentru mamele cu mai mulți copii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sau persoane care lucrau în agricultură), din 1950, se acordă ajutorul familial de stat. În timp ce alocația de stat pentru copii se acorda tatălui, la locul de muncă, ajutorul familial de stat se acorda mamei. Familiile cu mulți copii primeau o alocație suplimentară, așa cum prevedea decretul dat în 1977 privind ajutorul pentru mamele cu mai mulți copii. Acesta era reglementat alături de ajutorul pentru soțiile militarilor în termen și de indemnizația de naștere. Primul tip de ajutor privea mamele care aveau în îngrijire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care le intentaseră foștilor lor iubiți, bărbaților cărora le datorau faptul că deveniseră mame. Întrebarea mea se referea la necesitatea unui astfel de demers. Mi s-a răspuns că nu atât suma de bani care urma să fie primită ca alocație pentru întreținerea copilului este motivul (aceasta fiind oricum nesemnificativă în raport cu nevoile copilului în creștere), cât mai ales obținerea a ceea ce au numit „dreptul copilului la nume”. Îmi pare de neînțeles cum o mamă intenționează ca fiul/fiica ei să nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
vor articula sau nu șansele de a fi soluționată. Imaginea-simbol a mamei singure și sărace a fost consacrată drept chintesență a dependenței de tip welfare 16 (M.L. Shanley, U. Narayan, 2001, p. 65). Dependența de asistența publică (mai ales prin alocația pentru copiii aflați în îngrijire) este frecvent conotată negativ, iar beneficiarii unei astfel de susțineri din partea statului sunt purtători ai unui stigmat social. Dependența familiei de un bărbat, furnizor de venit, este o posibilitate social dezirabilă și preferată dependenței față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
muncii, cu un timp de muncă variabil și mai ușor de pus în concordanță cu necesitățile de supraveghere a copiilor, în care veniturile să crească proporțional cu efortul investit și să fie ajustate prin beneficiile rezultate din ajutorul social și alocația pentru copii. Situația ca atare nu este una bună, fiind lipsită de perspectivă și de siguranță (nu sunt, de pildă, întrunite condițiile pentru obținerea beneficiilor din asigurări sociale). Totuși, aceasta este o stare de fapt, adoptată pentru moment, care permite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
diverse momente, prin reveniri și ajustări succesive, forurile publice le-au adoptat. Astfel, pot fi enumerate, la un nivel general, beneficiile de asigurări sociale universale și cele bazate pe testarea mijloacelor contributive și noncontributive; apoi, unele măsuri cu incidență directă: alocațiile familiale, protecția maternității, crearea profesiei de „asistent maternal”. În aceste condiții (existența unor modele tradițional patriarhale de abordare a familiei, precauții privind încurajarea fenomenului și susținerea lui nejustificată din fondurile publice, existența unor reglementări de protecție a maternității și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în general, și politicile orientate spre familia monoparentală, în mod special, sunt condiționate de măsuri economice și sociale concrete. Protecția socială, în caz de maternitate, pentru femeile care lucrează în sistemul privat, este sporadică și lipsită de un control real. Alocația pentru copii are două caracteristici principale: este universală și prezintă o valoare reală foarte mică. Investigarea comparativă a teoriilor și politicilor sociale privind familia constituie o importantă premisă pentru identificarea răspunsurilor adecvate realității românești la o serie de probleme, cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prime de naștere, iar în Spania primele de familie, care funcționau din 1945, reveneau taților, ca și ajutoarele familiale din 1942, în Portugalia (G. Bock, 2002, p. 238). Situația poate fi recunoscută parțial și în România, unde, în perioada comunistă, alocațiile destinate copiilor erau acordate tatălui, la locul de muncă. Totuși, în linii mari, protecția familiei, deși condiționată de încadrarea în muncă a membrilor adulți, era asociată preponderent cu protecția maternității. În România comunistă, în Codul Muncii din 1950, ca și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
stagiul militar activ, mamele singure cu copii adoptați, mamele ai căror soți erau absenți din diverse motive. Femeile considerate mame singure beneficiau de ajutorul familial începând cu primul copil avut în îngrijire, până ce copilul împlinea vârsta de 12 ani. Spre deosebire de alocația de stat pentru copii, plata ajutorului familial de stat era atribuită direct mamei (E. Gheonea, 2003, p. 193). În 1977, se adoptă un decret privind indemnizația de naștere, ajutoarele care se acordă mamelor cu mulți copii și soțiilor militarilor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
era atribuită direct mamei (E. Gheonea, 2003, p. 193). În 1977, se adoptă un decret privind indemnizația de naștere, ajutoarele care se acordă mamelor cu mulți copii și soțiilor militarilor în termen. Tot în 1977, se emitea un decret privind alocația de stat pentru copii, acordată în mod obișnuit soțului. Toate aceste reglementări arătau un puternic conservatorism privind familia și recunoașterea rolului prioritar al femeilor în îngrijirea copiilor. În mod uzual, în România s-a manifestat o atenție deosebită față de primii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
manifestat o atenție deosebită față de primii ani de viață ai copilului, perioadă în care necesită îngrijiri suplimentare. Protecția maternității implică referiri la politica demografică, la planificarea familială, la situația femeilor pe piața muncii, la resursele financiare ale familiei, susținute prin alocații pentru copii. Politica de planificare familială a cunoscut în România consecințe, în sensul scăderii semnificative a natalității, după 1990, când a intrat în vigoare Decretul 605 din decembrie 1989, care autoriza avortul la cerere, în primul trimestru de sarcină, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nedorite, în sensul încurajării unei natalități ridicate, mai ales în aceste segmente ale populației. Planificarea familială face posibilă conștientizarea responsabilității asumate ca părinte, creează premise pozitive dezvoltării copilului dorit. Suportul financiar pentru familiile cu copii se referă, în principal, la alocația pentru copii. Deși valoarea reală a alocației pentru copii nu ține pasul cu inflația, aceasta este o formă constantă de venit, într-un context de creștere dramatică a sărăciei. Familiile cu doi sau mai mulți copii primesc alocații suplimentare. Observ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai ales în aceste segmente ale populației. Planificarea familială face posibilă conștientizarea responsabilității asumate ca părinte, creează premise pozitive dezvoltării copilului dorit. Suportul financiar pentru familiile cu copii se referă, în principal, la alocația pentru copii. Deși valoarea reală a alocației pentru copii nu ține pasul cu inflația, aceasta este o formă constantă de venit, într-un context de creștere dramatică a sărăciei. Familiile cu doi sau mai mulți copii primesc alocații suplimentare. Observ că, în legislația românească 31, apar câteva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
principal, la alocația pentru copii. Deși valoarea reală a alocației pentru copii nu ține pasul cu inflația, aceasta este o formă constantă de venit, într-un context de creștere dramatică a sărăciei. Familiile cu doi sau mai mulți copii primesc alocații suplimentare. Observ că, în legislația românească 31, apar câteva etape distincte ale protecției maternității: perioada de graviditate, perioada nașterii (52 de zile înainte, 60 de zile după naștere, concediu de lehuzie), perioada creșterii copilului până la vârsta de 2 ani (sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]