1,141 matches
-
constituit poporul român au fost autohtonii daci și coloniștii Romei", manualul de istorie antică a României explică și influența minimală a slavilor asupra limbii române: Faptul că influențele slave, care se manifestă începând cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1984, p. 87). Nucleul daco-romanic al ființei etnice românești s-a dovedit în istoria milenară
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
metaforic condimentat expresiv cu o epitetică estetizantă, manualul de clasa a IV-a a istoriei românilor face următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Limita temporală până la care este datată finalizarea etnogeniei românești este stabilită în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
erau pentru partid? D.T.: Pe prof. dr. Nathanson l-am prins predând partea de materialism istoric (cea de materialism dialectic o preda Sărmășanu) și îl avea asistent pe Bourceanu. El doar citea, preda materialismul istoric de la origine, Bourceanu, la seminar, altoia cu neomarxismul, cu ce se mai scria mai nou, cu ce apăruse în literatura de specialitate. Nathanson era un om în linia cursului. Nu o să uit că la examen mi-a pus două întrebări clasice, de dogmă. Eu nu am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
noi căii de comunicație ce tăia în două Pungeștiul - de la răsărit la apus - și era împrejmuită de o grădină. Îmi plăcea mai ales mica plantație cu pomi fructiferi din partea de est a grădinii, unde eram învățați, printre altele, cum să altoim pomi. - De către domnul profesor Isailă, intervine prietenul de demult. - Din păcate, nu am avut ocazia să fac acest lucru mai târziu. Dar am rămas cu amintiri frumoase despre viața pomilor. Școala noastră mai avea și o curte. Curtea, atunci, mi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fructiferi - meri, peri, cireși, nuci... - mi se păreau gigantici. Înainte de a ne apuca de învățat, dacă cumva ne apucam, ne umpleam burțile cu tot felul de poame. Îmi plăceau enorm, înutrcât, dacă mi-aduc bine aminte, majoritatea pomilor voștri erau altoiți. Și fructele erau pe măsură. Știu că unul Mafteucă, nu poștașul, avea o livadă mare de pomi altoiți undeva în afara satului, într-un loc numit Inărie ( deși nu se semăna fir de in pe acolo). Dar era păzită cu pușca
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o sală de clasă și cancelarie”. În perioada 1935-1936 a predat la curs complementar cu 19 elevi înscriși, frecvenți 13, promovați 6, predând practica agricolă în grădina școlară în suprafață de 1400 m² cultivată cu legume, zarzavaturi și pomi fructiferi altoiți cu elevii. Din scriptele anilor 1934-1936 rezultă o frecvență a elevilor la cursul elementar de peste 95% afară de cursul complementar. Spre exemplu, în anul școlar 1934-1935 a instruit clasele I, II, III, IV cu 38 înscriși frecvenți 35, promovați 28. În
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
să se uite la alții care au.” Aceste cuvinte erau izvorâte din adâncul sufletului; fiind orfan, învățătorul Marcu Ioan nu s-a putut bucura de dragostea și ajutorul părintesc. În apropierea casei, învățătorul Ioan Marcu avea să sădească și să altoiască pomi fructiferi, care în câțiva ani avea să devină o livadă frumoasă pe rod. Era o plăcere să-l însoțești la executarea lucrărilor în gospodărie, îngrijirea animalelor, lucrări în livadă, în grădina de legume, în via ce o avea pe
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
fiind de un regim comunist de import, opresiv și despotic, învățătorul Ioan Marcu se gândea totuși să înființeze o plantație de vie în apropierea casei sale, mai sus de livadă, drept pentru care a adus și plantat soiuri de viță altoi pentru vin și pentru masă specifice zonei (același soiuri fiind recomandate acum de Uniunea Europeană !). Peste câțiva ani, când via a început să rodească, bucuria învățătorului Ioan Marcu avea să se dovedească de scurtă durată, pentru că “tovarășii” de la C.A.P., cărora
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
pentru că “tovarășii” de la C.A.P., cărora trebuia să le dea o cotă de struguri au hotărât să o desființeze pe pretext că era nerentabilă. Ce ironie a sorții! Învățătorul Ioan Marcu avea să-și vadă butucii de vie, plantați și altoiți cu mâna sa, aflați acum în al treilea an de rod, întorși cu rădăcinile în sus de tractorul “revoluționar” trimis de la C.A.P. Câtă supărare a putut să îndure bietul învățător Ioan Marcu! Și măcar dacă ar fi fost singura
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
dorim scânduri, nu pe Natură, care le știe pe ale ei, ca de pildă selecția: ca și lupul, vâscul lovește În exemplarele susceptibile, sensibilizate de bătrânețe ori boli. Iar parazitismul, În genere, nu e cumva o unealtă a Naturii care, „altoind“ un oaspete, face ca În același loc să trăiască nu doar unul, gazda, ci doi, fiecare cu genomul, felul lui adică, Într’un cuvânt, biodiversitate? Sau, altfel spus, o șansă În plus pentru evoluție, condiția perpetuării vieții cu V mare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
umflătură se pune o glie de pământ. Unghie ruptă. Se pune rășină. Urdinarea la miei. Mieii bolnavi se freacă pe foale cu oloi de sămânță. Vărsatul oilor. Nu are leac, deaceea ciobanii iau măsuri profilactice. Ei izolează oile bolnave și altoiesc cu buba de la una din acestea, cu un ac de argint, toate oile sănătoase. Vărsatul vacilor. Se păoate tămădui străpungând buba cu un ac de argint prevăzut cu un fir de mătase ce se trage apoi prin urechea sau coada
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
două camere, că locuiam cu bunica, mama lui tăicuțu, înghemuiți ca vai de noi, dar noi ne simțeam bine. Apoi, cu puținul pământ de la bunica, a mai cumpărat și tăicuțu două-trei petice pe dealuri, a reușit tăticuțul nostru și-a altoit viță, a făcut biloane și a răsărit vița, iar noi copiii am săpat tot, și a plouat vița, și a început să facă vin, să avem și noi struguri ca să mâncăm. Făceam brazde în grădină și puneam ceapă, roșii, lăptuci
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
vegetală nu vor trebui să fie utilizate, pe cît posibil, pentru ambalaj. Dacă totuși acestea vor fi utilizate, ele vor trebui să întrunească condițiile fitosanitare din prezenta convenție. Articolul 3 Semințele sau alte materiale destinate înmulțirii plantelor (bulbi, tuberculi, rizomi, altoi, portaltoi, butași), pomi fructiferi, ornamentali, forestieri etc., precum și orice produse de origine vegetală, pot fi importate pe baza aprobării scrise și prealabile a organului de carantină și protecția plantelor din țară importatoare, la cererea întreprinderii care contractează importul; autorizația va
CONVENŢIE din 20 iunie 1970 privind protecţia plantelor şi carantina fitosanitara între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul imperial al Iranului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127094_a_128423]
-
vegetală nu vor trebui să fie utilizate, pe cît posibil, pentru ambalaj. Dacă totuși acestea vor fi utilizate, ele vor trebui să întrunească condițiile fitosanitare din prezenta convenție. Articolul 3 Semințele sau alte materiale destinate înmulțirii plantelor (bulbi, tuberculi, rizomi, altoi, portaltoi, butași), pomi fructiferi, ornamentali, forestieri etc., precum și orice produse de origine vegetală, pot fi importate pe baza aprobării scrise și prealabile a organului de carantină și protecția plantelor din țară importatoare, la cererea întreprinderii care contractează importul; autorizația va
HOTĂRÂRE nr. 1.361 din 16 noiembrie 1972 pentru aprobarea Convenţiei privind protecţia plantelor şi carantina fitosanitara dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul imperial al Iranului, semnată la Teheran la data de 20 iunie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127093_a_128422]
-
indeplineasea condițiile fitosanitare ale prezenței convenții. 7. Schimburile de produse vegetale destinate reprezentanților diplomatici ai celor două țări vor trebui să fie conforme cu dispozițiile fitosanitare ale prezenței convenții. Articolul 4 Semințele și alte materiale destinate înmulțirii (bulbi, tuberculi, rizomi, altoi, portaltoi, butași), pomi fructiferi, arbori ornamentali sau forestieri etc., precum și orice produs de origine vegetală, pot fi importate pe baza autorizației scrise prealabile a serviciului de protecția plantelor și carantinei al țării importatoare, eliberată la cererea întreprinderii importatoare; autorizația va
CONVENŢIE din 15 aprilie 1972 privind protecţia plantelor şi carantina fitosanitara între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statului Spaniol*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127096_a_128425]
-
să îndeplinească condițiile fitosanitare prevăzute în prezența convenție. 6. Schimburile de produse vegetale destinate reprezentanților celor două țări vor trebui să îndeplinească condițiile fitosanitare prevăzute în prezența convenție. Articolul 4 Importul de semințe și al altor materiale de înmulțire (bulbi, altoi, portaltoi, butași, pomi fructiferi, pomi ornamentali, pomi de pădure etc.), precum și de orice produse de origine vegetală, va fi permis numai pe baza unei aprobări scrise emise de o autoritate competența din secțiunea de carantină și protecția plantelor, împuternicita în
CONVENŢIE din 6 aprilie 1972 privind protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
pentru viața socială, le găsim limitată libertatea de exprimare în mai toate culturile. Cenzura afectivă exercitată de către social merge mână în mână cu potențarea acelor sentimente utile instituțional: dragostea de patrie, corectitudinea etc., ce se dovedesc, mai toate, creații artificiale altoite pe diferite tensiuni afective. Într-un fel sau altul emoțiile noastre sunt o afacere de stat, cel puțin în ceea ce privește exprimarea lor. Lipsa emoțiilor oficiale, a acelor sentimente prescrise în mod imperios de societate, poate conduce la aplicarea unor pedepse, constituite
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
plante și rădăcini din varietatea cicoarei: 0601.20.10 -- Puieți, plante și rădăcini de cicoare 25 0601.20.30 -- Orhidee, zambile, narcise și lalele 25 0601.20.90 -- Altele 25 06.02 Alte plante vii (inclusiv rădăcinile acestora), butași și altoi; spori de ciuperci. 0602.10 - Butași nerădăcinoși și altoi: 0602.10.10 -- De vită de vie 19,6 0602.10.90 -- Altele 19,6 0602.20 - Pomi, arbuști, tufișuri, cu fructe comestibile, altoiți sau nealtoiți: 0602.20.10 -- Butași de
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
Puieți, plante și rădăcini de cicoare 25 0601.20.30 -- Orhidee, zambile, narcise și lalele 25 0601.20.90 -- Altele 25 06.02 Alte plante vii (inclusiv rădăcinile acestora), butași și altoi; spori de ciuperci. 0602.10 - Butași nerădăcinoși și altoi: 0602.10.10 -- De vită de vie 19,6 0602.10.90 -- Altele 19,6 0602.20 - Pomi, arbuști, tufișuri, cu fructe comestibile, altoiți sau nealtoiți: 0602.20.10 -- Butași de vită de vie, altoiți sau nealtoiți 19,6 0602
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
și venin în inimă. A două zi eram toți trei în drum spre Ferma-model condusă de tatăl nostru, unde munceam cu ziua. Pe la jumătatea drumului (era cam un kilometru din sat până la fermă) ne-am oprit în dreptul pepinierei în care altoiam puieți și mi-am întrebat frații: Voi ați auzit ce a zis tata aseară? Da, am auzit! Să ne legăm și noi în fața lui Dumnezeu să-i împlinim gândul și să nu ne lăsăm târâți în plăceri și bucurii ticăloase
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care nu trebuie să încetăm a o face acestui neam care s-a lepădat de bună voie și cu bună știință din brațele Iubirii dumnezeiești. După spusele Sfântului Apostol Pavel: „Dacă tu, păgânule, care erai din măslinul sălbatic, ai fost altoit în trunchiul măslinului bun și părtaș te-ai făcut rădăcinii și sucului lui, cu atât mai mult ei, care sunt firești, vor putea fi altoiți în chiar măslinul lor”! Veniți, dar, Hristos e pe Cruce și vă așteaptă la picioarele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
După spusele Sfântului Apostol Pavel: „Dacă tu, păgânule, care erai din măslinul sălbatic, ai fost altoit în trunchiul măslinului bun și părtaș te-ai făcut rădăcinii și sucului lui, cu atât mai mult ei, care sunt firești, vor putea fi altoiți în chiar măslinul lor”! Veniți, dar, Hristos e pe Cruce și vă așteaptă la picioarele Lui! Aici trebuie să veniți! Să-L coborâți și să-L îngropați, îngropându-vă cu El în moarte, ca să înviați împreună cu El! Nu veți avea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
plece în sat. Căci tata avea obiceiul ca primăvara să ia smicele de cireș, de prun, de trandafir și intra prin curțile oamenilor, indiferent dacă erau sau nu acasă și se uita să găsească vreun pomișor pe care să-l altoiască. Aproape că nu există ogradă de gospodar în Ciorani și în Sălciile care să nu aibă ceva altoit de tata. Orice gospodar, după câteva vorbe mi-ar spune: „Am un pom altoit de dom’ Costică, o minune”. Să nu pleci
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și intra prin curțile oamenilor, indiferent dacă erau sau nu acasă și se uita să găsească vreun pomișor pe care să-l altoiască. Aproape că nu există ogradă de gospodar în Ciorani și în Sălciile care să nu aibă ceva altoit de tata. Orice gospodar, după câteva vorbe mi-ar spune: „Am un pom altoit de dom’ Costică, o minune”. Să nu pleci, Costică, zilele astea nicăieri, că de..., mai este și viață și moarte, i-a zis mama. Tata n-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]