1,032 matches
-
fost apostrofate de gardian. Sentimentul de vinovăție resimțit i-a incitat inconștient pe acești vizitatori să adopte comportamente altruiste, ca pentru a fi iertați sau pentru a se revanșa. Experimentul de mai sus arată efectele culpabilității asupra comportamentelor generoase și altruiste. Când provocăm cuiva un sentiment de vinovăție, crește posibilitatea ca acesta să încerce, ulterior, să se revanșeze printr-un gest generos. În secvența de imagini citată mai sus, telespectatorii care nu donează pentru fundația caritabilă se pot simți vinovați că
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
că persoanele care au jucat acel mic joc își ofereau mai puțin spontan ajutorul pentru a strânge stilourile, decât persoanele care au jucat același joc, dar fără legătură cu banii. Gândul la bani diminuează conduita de într-ajutorare și comportamentele altruiste. De altfel, K. Vohs a constatat că persoanele care se gândeau la bani cereau mai puțin spontan ajutorul altcuiva din sală dacă avea dificultăți în îndeplinirea unei sarcini, cum ar fi cea a desenării unor figuri geometrice complexe. Global, aceste
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Expunerea mediatică și altruismul Apare un detaliu frapant în emisiunile de divertisment în care adunăm celebrități într-un platou pentru a vorbi despre ultima lor carte sau despre viața lor intimă: celebritățile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase, sunt altruiste. Majoritatea au o fundație pentru oamenii necăjiți, o asociație oarecare care fac din ei persoane respectabile din punct de vedere moral, după canoanele umanitarismului televizual. Televiziunea nu ezită să arate vitrina cu sentimentele frumoase: într-o emisiune precum „Tout le
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
A dovedi că avem simț moral nu pare interesant atunci când nu ne vede nimeni. În schimb, când justițiarii aveau posibilitatea să-și vadă numele afișate pe ecranele celorlalți participanți, mulți se înghesuiau să facă dreptate. Experimentul a arătat că comportamentele altruiste, justițiare sau generoase depind în mare măsură de caracterul public al gestului. Pe un platou de televiziune, scenă publică prin excelență în care totul este arătat în fața a milioane de persoane, mecanismul funcționează perfect: celebritățile mereu în lumina reflectoarelor sunt
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
celebră, care își vinde discurile sau cărțile poate avea un câștig de imagine, pentru că publicul le va căuta produsele. Acest gest le va permite să-și extindă relațiile: dacă renunță la avantajele financiare poate avea ulterior numeroase alte beneficii. Comportamentele altruiste publice determină o distorsionare a relațiilor între star și publicul său (Ah, are o inimă atât de mare... Nu numai că e cunoscut, dar face și atâta bine.). toate astea mizează de fapt pe cel mai elementar mecanism al psihologiei
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
relațiilor între star și publicul său (Ah, are o inimă atât de mare... Nu numai că e cunoscut, dar face și atâta bine.). toate astea mizează de fapt pe cel mai elementar mecanism al psihologiei umane. Concluzie Televiziunea favorizează comportamentele altruiste pentru că le crește ratingul personalităților care apar pe sticlă. Celebritățile țin un discurs despre valorile umanitare, despre drepturile omului, despre politica corectă, pentru că gesturile lor sunt urmările de milioane de potențiali consumatori. Celebritățile nu dețin monopolul sacrificiului și mărinimiei, dar
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de vis meschine, se urcă rugile la ceruri dar poate-s Doamne prea puține... D Lestine iterare 56 EDENUL TRĂDĂRII domnișoara Pogonat umblă despletită. polițistul treaz împușcă zilnic teroriști. orbul de la colț pictează albatroși de fum. în senat deliberează domnii altruiști. o duduie nașparlie croiește polemici. pe un șold mai evident voi visa diseară. Pufi scrie prin ziare despre-asasinate rozând calm un os de ros și se crede fiară. un nebun mai vinde intrigi, sau le dă pe gratis iar poetul
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
multor specii, mecanisme ce au evoluat independent (de exemplu la insecte și la vertebrate), nu au nici un rol adaptativ și scapă, prin urmare, acțiunii selecției naturale. Cercetătorii evoluției sunt astăzi, în genere, de acord că „derivele genetice“, ca și comportarea altruistă a indivizilor anumitor specii, limitează capacitatea selecției naturale de a promova caracteristici adaptative. Complexitatea crescândă a structurilor organismelor îngrădește, de asemenea, capacitatea selecției de a promova asemenea caracteristici. Pe de altă parte, există tot mai multe indicații că macroevoluția - apariția
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cercetării principiilor ascunse care conduc în mod invizibil gîndirea, într-un cuvînt, încercării de a scoate spiritul uman din preistoria sa. Cea de-a doua, plecînd de la conștiința epocii de fier planetare, ar trebui să-i încredințeze Europei misiunea, deopotrivă altruistă și egoistă, de a proteja, regenera, revitaliza, dezvolta și reîntrupa democrația. Trebuie să ne reînrădăcinăm în Europa pentru a ne deschide către lume, așa cum trebuie să ne deschidem către lume pentru a ne reînrădăcina în Europa. A se deschide către
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
problema moralității acesteia ne este oferită de un studiu mai recent al Sisselei Bok (1990). Aceasta consideră că orice tip de minciună se constituie într-o practică periculoasă ce tinde să corupă și să se generalizeze. Vechea teorie a minciunii altruiste pe care o găsim ilustrată la Sofocle, Platon sau Machiavelli, și care consideră că scopul scuză mijloacele și urmărirea binelui general necesită câteodată recurgerea la metode de acțiune reprobabile din punct de vedere moral, e demontată și ea. Astfel, scopul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
bine știutei generozități maioresciene, asupra căreia, punctual, zăbovește profesorul Liviu Rusu, într-un foarte util studiu introductiv la Criticele lui Maiorescu. Astfel, încă din perioada în care studia la "Theresianum", viitorul critic avea să-și manifeste din plin latura aceasta altruistă: "ajuta pe colegii săi la studiu, dădea lecții particulare gratuit, ba pentru nevoiași făcea colecte de bani în secret, fără ca respectivul să afle ceva"6. Așadar, cum lesne se poate observa, înclinația aceasta a profesoratului se manifesta încă de la începuturile
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
dintre soți era o formă de supunere: supui ori ești supus. De aceea femeia părea să nimicească posibilitatea de relație personală ce presupune asumarea și acceptarea celuilalt prin părăsirea voii proprii. Nu e vorba de o iubire de tip social "altruist", ci de o transformare existențială în care individualitatea se "despoaie" de independența conduitei sale și se lipsește de rezistențele sale autonome. Pe parcurs, Persida cunoaște dăruirea iubitoare, dăruirea de sine naturală ce devine o asumare dinamică și progresivă a celuilalt
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ori acreal, în vreme ce la altele senintate, blândețe crescut și tendinț infinit ctre buntate. Morala vitalist a lui J.M. Guyau, ca și morala simpatiei sau aceea a plcerii, face abstracție de orice fel de datorie, fapta moral nefiind determinat de impulsuri altruiste și nici de atracția eudemonist, ea fiind o expresie a bogției tririi și revrsrii de viaț. În aceast idee, un elan vital hiperenergic, nu doar c se satisface pe el însuși în toate exigențele sale de conservare, dar, împlinindu-se
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
păcii și conștiinței planetare presupunea, conform sugestiilor UNESCO * formarea de atitudini și comportamente precum respectul față de sine și față de altul atașamentul față de dreptate și pace, considerate ca valori sociale fundamentale deschiderea spirituală, receptivitatea și spiritul critic solidaritatea și promovarea inițiativelor altruiste * formarea unor competențe ca toleranța în fața diversității culturale, orientarea către rezolvarea de probleme, cultivarea imaginației, a aptitudinii de a participa direct la viața socială. * dobândirea de cunoștințe privind dezvoltarea economică și socio-culturală cunoașterea altor culturi și țări, precum și a principiilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de a ceda" dominantă". Factorul AMABILITATE (A) face referire la dimensiunea indicată de obicei sub denumirea de agreabilitate (McCrae și Costă 1987) sau afabilitate, în opoziție cu ostilitatea (Digman, 1990). Scorurile ridicate la această dimensiune descriu persoane foarte cooperante, cordiale, altruiste, amabile, generoase, empatice, iar persoanele cu scoruri scăzute au tendința de a fi puțin cooperante, putin amabile, putin altruiste, putin generoase și empatice. Este o dimensiune definită prin două subdimensiuni: cooperare (Că) și atitudine amicală (Ăă). Prin intermediul primei subdimensiuni sunt
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și Costă 1987) sau afabilitate, în opoziție cu ostilitatea (Digman, 1990). Scorurile ridicate la această dimensiune descriu persoane foarte cooperante, cordiale, altruiste, amabile, generoase, empatice, iar persoanele cu scoruri scăzute au tendința de a fi puțin cooperante, putin amabile, putin altruiste, putin generoase și empatice. Este o dimensiune definită prin două subdimensiuni: cooperare (Că) și atitudine amicală (Ăă). Prin intermediul primei subdimensiuni sunt măsurate aspectele legate de capacitatea de a înțelege problemele celorlalți, oferindu-le sprijin; cea de-a doua sub-dimensiune măsoară
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Sursa: Joshua S. Goldstein și Jon C. Pevehouse, Relații Internaționale, editura Polirom, Iași, 2008, p. 97, 172-175 Problematică Natura umana Cei mai importanți actori Cauzele comportamentului statului Natură sistemului internațional Realism Egoistă Statele Urmărirea rațională a interesului propriu Anarhica Liberalism Altruista Statele alături de alți actori Motivațiile psihologice ale decidenților Comunitară Constructivism Egoistă socializata Statele alături de alți actori Determinate de procesul de socializare Rezultă din cooperare Din acest exemplu reiese diversă panoplie de abordări pe care o poate lua subiectul. Adăugând și
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
să consider națiunile niște "actori raționali" care vor acționa în mod exclusiv în funcție de interesele lor. De îndată ce a devenit elocvent, acest mod de gândire și-a pierdut popularitatea. Este de la sine înțeles că într-o lume imperfectă o politică externă complet altruistă nu este posibilă; dar am merge prea departe dacă am susține că relația cauză efect care derivă din acțiunile statelor este "complet diferită" de cea a indivizilor. La urma urmei, politica națiunilor derivă din deciziile și acțiunile indivizilor. În ceea ce privește afirmațiile
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
67 Impulsiv/obișnuit să reflecteze 0,67% Iresponsabil/responsabil 0,61 Nerăbdător/răbdător 0,58 Agresiv/blînd 0,54 Cu idei nu foarte clare/ clare 0,50 Superficial/profund 0,47 Centrat pe el însuși/ pe ceilalți 0,66 Egoist/altruist 0,57 Realist/visător 0,52 M. Ravenna și Cavazza, "Ecstasy, cocaïne et haschich dans les repré-sentations des jeunes et des adolescents", A 5-a Conferință internațională despre reprezentările sociale, Montreal, UQAM/CIRADE, LEPS-MSH (30 august-2 septembrie, 2000). Elementele care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de hârtie plină de nume și semnături. După lucru, urmează o scurtă ședință. Scurtă, accentuează Manole. Legea contactelor cu străinii. O lege secretă, despre care nici nu este voie de discutat prea mult. Ce este tovarășul Manole ? Un carierist, un altruist, un polițist, un biet om cumsecade ? Mereu cu misiuni și fraze dedicate binelui colectiv, preocupat de binele celorlalți, totdeauna cu aceeași hăinuță maronie, uzată. Cămașa albă, cu o unică cravată îngustă, ștearsă. Mărunt, aparent fragil, dar mușchiulos, rezistent. Un chip
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ajung la alte adrese. Ereticii au asigurat varietatea templelor. Nici o religie nu repudiază obediența. Frica de naufragii a zămislit religii. Burțile preoților de la sate sunt adevărate cimitire de găini. Religiile hrănesc și la propriu câteva procente din populația planetei. Prea altruiști nu suntem nici când e vorba de formularea rugăciunilor. Ateii se amuză probabil copios când văd cum se bumbăcesc credincioșii prin toate cotloanele istoriei. Religiile - aceste antene de decodare a sensului metafizic al existenței noastre. Moartea tuturor religiilor va coincide
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cea mai incomodă ființă. Pentru Iisus, răstignirea a fost poarta spre veșnicie. Religiile au aspirat marile achiziții filozofice ale lumii. Când unei religii încep să i se vadă ațele cusăturii, trebuie să cedeze locul alteia. Așa cum au procedat zeii. Prea altruiști nu suntem nici când e vorba de formularea rugăciunilor. Ateii se amuză probabil copios când văd cum se bumbăcesc credincioșii prin cotloanele istoriei. Religiile - aceste antene de decodare a fiorului metafizic al existenței noastre. Unele popoare își reazemă orgoliul național
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
îi mai însiropează puțin duritatea. După moarte, trupul intră în circuitul azotului, iar sufletul în cazanele cu smoală. Singura croazieră în care plecăm fără bagaje este cea de peste Styx. Doamne, ce odihnă incomensurabilă se profilează la orizont! Sinucigașii sunt niște altruiști. Le oferă dușmanilor satisfacții depline și gratuite. Boala atroce poate transforma moartea într-o eliberare. Sinuciderea poate fi provocată de metastaza greții. Moartea ne pândește pe toți în așteptarea adevăratei vieți. Amânarea morții poate fi negociată cu medicii, nu și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
unui scop împărtășit” și al spiritului de comunitate; - de când am reușit în puțin timp, în numele postulatului după care individul este autosuficient, să provocăm trei mari reinterpretări de valori: a atrofia, în însăși interiorul conștiinței noastre (a „inimii” noastre), autoritatea idealului altruist, a dezvinovăți egoismul și a legitima dreptul de a trăi doar pentru sine însuși; - de când am devenit insensibili la costurile umane ale așa zisei „raționalizări” a cheltuielii sociale, sfârșind prin a gândi că reducerile sociale ar contribui la prosperitatea globală
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
scopul. La fel cum sînt clasificate în minciuni reușite și nereușite, în funcție de rezultatul lor, ele mai pot fi împărțite în categorii în funcție de intenția mincinosului. Din acest punct de vedere, minciunile ajung să fie de mai multe feluri: inofensive, sociale sau altruiste în cazul în care intenția autorului este pozitivă, și grave, mușcătoare, sfruntate sau răutăcioase în cazul în care intenția autorului este negativă. Minciunile menite să protejeze pot fi spuse în interesul unei alte persoane, care ar fi sau nu păcălitul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]