2,639 matches
-
nisip și că greața, ca și bătăile de ciocan din tâmple se vor potoli. Prinzând puteri, Subotin aruncă o privire Îndrăzneață spre mijlocul Încăperii. Șobolanul nu dispăruse, stătea În același loc, cu coada șerpuind pe podea și mișcând din mustăți. Aluatul din care era plămădită această arătare dăduse totuși Îndărăt. Capul cenușiu, pe care strălucea un fel de coroniță de păun, nu mai atingea becul răhățit de muște, ci se afla ceva mai jos. Iar șobolanul scăzuse un pic din dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
permis de mărturisire și de expresie Între ridurile eretice Am ostenit în strigarea de sfântă nădejde Cei ce au uneltit au fost salvați Numai eu am rămas răgușită Între cruce și răscruce Aburind fereastra de popas Aceste semne luate din aluatul celest Vor da rotundă formă de iubire pâinii Iar din aripile migratoare Vor face lectura creației Cuvintele urmăresc mersul cadențat Pe scările auzului Cei atenți devin uzurpatorii de serviciu Ai seninului transmis Scenele de seară emit sunete grave Ce reprezintă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
hoinărească printre singurătăți o pasăre se lovește de geam se face liniște în cameră e cald respir haotic lângă veioza de pe noptiera din colț sprijinite de ochelarii lui tata câteva amintiri două fotografii și multă singurătate tăcerea crește ca un aluat mă așez în fotoliu și dizolv fiecare imagine aud pași... mă încăpăținez să cred că cineva se apropie de ușă e bine Dumnezeu îmi deschide ușa după o zi rece și neagră fiul meu va întoarce oglinda va da pâine
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
tipi care au fugit la baie cu o punguță de plastic chicotind ca două școlărițe sau momentul în care niște biete fete cu doar șase luni până la dezintoxicare au început să scoată bucăți de pui cu smântână din cornurile din aluat cu ou și să-și mânjească fața ceea ce l-a făcut pe Aidan să întrebe: —Anna, am putea să o ștergem de-aici? M-am uitat la el, iritată de îndrăzneala lui. Chestiile astea impulsive merg când ai nouăsprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
o femeie care își plimba câinele era pe jos de râs. Își pusese mâinile pe genunchi de atâta râs. Când Greg a considerat că limba îmi fusese făcută franjuri îndeajuns de coaja aspră, a exclamat: — Acum gustă! Simte sarea din aluat și gustul acru al drojdiei. Îl simți? Am dat din cap, da, da, sărat, acru. Orice ca să terminăm mai repede cu asta. — Simți și un alt gust? a întrebat Greg. N-aș fi putut să spun că simțeam. —O dulceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
nu cunoștea bine araba. A venit ora mesei, pe care o așteptam cu nerăbdare, căci burta mi-era goală de dimineață - nu mâncasem decât câteva curmale. Ni s-a adus carne de oaie friptă și fiartă, înfășurată în foi de aluat foarte fin, ceva ce semăna cu lasagnele italienești, dar mai consistente. Apoi a fost adus cușcuș, ftat, un alt amestec de carne și de aluat, precum și diverse alte mâncăruri de care nu-mi mai aduc aminte. Când am fost cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
curmale. Ni s-a adus carne de oaie friptă și fiartă, înfășurată în foi de aluat foarte fin, ceva ce semăna cu lasagnele italienești, dar mai consistente. Apoi a fost adus cușcuș, ftat, un alt amestec de carne și de aluat, precum și diverse alte mâncăruri de care nu-mi mai aduc aminte. Când am fost cu toții pe deplin sătui, m-am ridicat și am declamat propriul meu poem. Seniorul a pus să-i fie traduse câteva fraze, dar, în restul timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să fie într-o zi stăpânul Constantinopolului“, spune-mi cuvintele astea, și-ți voi da ascultare. Dar voi pierde cheful de a mai trăi și a mai iubi. N-am spus nimic. Și-a întărit spusele: — Din ce fel de aluat ești plămădit ca să accepți să pierzi un oraș după altul, o patrie după alta, o femeie după alta, fără să te lupți niciodată, fără să regreți niciodată, fără să întorci niciodată capul? — Între Andaluzia pe care am părăsit-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prăjituri cu miere și susan pe care, nu demult, Listarius le oferise Velundei, înainte ca aceasta să fie ucisă. Vitellius mâncase una dintre prăjituri. Cealaltă se afla acolo, în fața lui. Întinse o mână cu degetele tremurânde, încercând s-o apuce. Aluatul se fărâmiță la atingerea lui. Când ridică privirea, îl văzu pe Ausper dipărând în mulțime. Pe toți zeii, ce voia să-i spună vrăjitorul când îi oferise prăjitura? — Așadar... Cu un deget, Antonius întoarse lama pumnalului spre Vitellius. — Ai luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Și apoi, ai grijă cu Asiaticus. Ești un băiat frumușel, iar el e un ticălos. Nu-i este credincios lui Vitellius, în ciuda inelului de aur pe care i l-a dăruit împăratul și a titlului de cavaler. Trânti pe masă aluatul, care părea un cârnat uriaș. Îl urăsc pe porcul ăla! — Vitellius a judecat și niște plebei pentru că au manifestat împotriva echipei Albaștrilor, adăugă Lucilius. Îi explică lui Listarius că, la cursele de care, Vitellius ținea cu echipa Albaștrilor, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Se gândea la mâncare din abundență, în toate formele pe care aceasta ar fi putut să le ia. La schinduf și lapte de cămilă, la cartofi dulci și porumb. La mango și la nuci de cocos și la mere în aluat. La ciupercile care se deschideau asemenea umbrelelor în anotimpul musonului. La nuci, încrețite în cojile lor, cu pielița lor maronie și carnea lăptoasă. Casa era mică pentru dorința ei cea mare. Se plimba din dormitorul albastru minuscul până în bucătăria sufocată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Pied Piper, personaj al unui basm de frații Grimm, care a scăpat un oraș de șobolani cântându-le din flaut ca să îi atragă afară. Licențiat (Bachelor of Artsă. Plantă aromatică cultivată în Asia și înrudită cu scorțișoara. Turtă plată din aluat de pâine, în care se pot introduce diferite ingrediente, servită alături de unele mâncăruri indiene. Specialitate indiană cu cartofi sau ceapă, derivată din paratha. Desert indian făcut din aluat pe bază de lactate, modelat sub formă de bulgărași prăjiți în ulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Plantă aromatică cultivată în Asia și înrudită cu scorțișoara. Turtă plată din aluat de pâine, în care se pot introduce diferite ingrediente, servită alături de unele mâncăruri indiene. Specialitate indiană cu cartofi sau ceapă, derivată din paratha. Desert indian făcut din aluat pe bază de lactate, modelat sub formă de bulgărași prăjiți în ulei. Plantă cultivată în spațiul asiatic, ale cărei frunze sunt mestecate pentru proprietățile medicinale. Arta tradițională japoneză a aranjamentelor florale. Ascet practicant de yoga, aflat în căutarea celor trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de supuși pentru bunătatea sa; figura sa e asociată cu emblema statului Joc de cuvinte - Utterly Butterly Delicious Butter Factory (engl., în originală Sistem de îngrijire a sănătății, apărut în India și extrem de popular astăzi în Asia. Desert indian din aluat aromat, însiropat, servit la ceremonii sau ocazii, în special la nunți. Oraș indian considerat locul cu cele mai abundente precipitații. Pâine asiatică plată, nedospită, consumată cu precădere la micul dejun Traducerea lui „La revedere“, folosită, evident, cu sens ludic A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
pliurile mari de carne, ciupindu-le și frământându-le cu încântarea unui copil. Râseră din nou. Virgil uitase și el de dezavantajele siluetei sale. — E ca și cum ai face pâine, chicoti ea, prefăcându-se că-i frământă burta ca pe un aluat. El ajunse o sigură dată la final, iar ea deloc. Atrofia tuturor organelor prin nefolosire. Dar neputințele lor nu erau importante pentru nici unul din ei. Reușita era cea care îi preocupa și-i satisfăcea. Mult timp Virgil rămase pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
sobre fără nici o șansă, încheia plutonul. Mi-a aruncat o privire plină de reproș, chiar dacă nu auzise ce am spus; ochii ei erau fixați pe croasantul meu. Ce prost crescută, mănâncă pe stradă. Am luat o gură imensă. Fulgi din aluat împrăștiați peste tot. A trecut pe lângă mine, privindu-mă cu dispreț. Din fericire, copiii au dispărut în depărtare, îndreptându-se către Muzeul de Istorie Naturală. Îi compătimeam pe angajații de acolo, ca să nu mai zic de dinozauri. Scuturând din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Efectiv mă mângâia pe cap. M-am uitat încruntată la el. —Nu-mi spune că „nu contează, mititico“, Sebastian. M-am dus înspre mesele acoperite cu alb casă îmi iau niște antreuri. Stomacul meu începuse să se obișnuiască deja cu aluaturile pufoase; am mâncat repede niște rulouri cu creveți și ciuperci fără ca stomacul să protesteze măcar. —Rahat, a spus Sebastian, uitându-se peste umărul meu. Este un client cu care trebuie să vorbesc. —Un client? S-a uitat la mine de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
văzut cumva pe undeva pe Charles și pe Belinda. Vrea să facă anunțul acum. Bruschețea acestei întrebări m-a surprins; înainte se purtase impecabil. Am privit-o o clipă, mestecând inestetic și rugându-mă să nu am vreo firimitură de aluat pe ruj. Era îmbrăcată într-un costum verde, culoarea mentei, cu o bluză albă din mătase, iar ciorapii erau exact de culoarea pielii, încât nici nu mi-am dat seama că purta: câteva dintre femeile de aici eșuaseră în a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ștrudele, cornișoare, triunghiuri și alte asemenea, cu laborantele frământând coca pe niște mese, în văzul clienților, cu uniformele lor albe, prin care adeseori li se zăreau chiloții și sutienele, cu rochițe scurte vara, în toiul căldurilor, dezbrăcate pe sub ele, frământând aluatul, sporovăind, povestindu-și necazuri, bucurii, drame, aventuri, toate de-ale femeilor, în gura mare, nepăsătoare la clientela din prăvălie. Am văzut vânzătoarele de aici îmbătrânind, odată cu mine, fetișcanele din studenția mea cum se lasă cotropite de vârste, devenind, an de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
indiferent de forțele de torsiune ce acționau asupra lor. În interiorul ridurilor, dar și În afara lor, se aflau peri neverosimil de groși, care-i Înțepau buricul degetelor. Simțurile Îi erau dilatate. Universul se umflase. Fața i se lățise, crescând ca un aluat. Aluatul Întinzându-se, i se scurgea acum, iată, printre degete, picurând pe podea sub forma unor cocoloașe mici de pastă, care, la rându-le, Începeau să dospească, scoțând tot felul de sunete ciudate... Cocoloașele creșteau văzând cu ochii, pe fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de forțele de torsiune ce acționau asupra lor. În interiorul ridurilor, dar și În afara lor, se aflau peri neverosimil de groși, care-i Înțepau buricul degetelor. Simțurile Îi erau dilatate. Universul se umflase. Fața i se lățise, crescând ca un aluat. Aluatul Întinzându-se, i se scurgea acum, iată, printre degete, picurând pe podea sub forma unor cocoloașe mici de pastă, care, la rându-le, Începeau să dospească, scoțând tot felul de sunete ciudate... Cocoloașele creșteau văzând cu ochii, pe fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nu era Însă nici ciung, nu avea nici capul ras și nici nu se ocupa cu ginecologia. Domeniul său de acțiune era asfaltul. „O fi vreun frate sau vreun văr sau vreo rudă Îndepărtată... Vreo sosie... Par clădiți din același aluat”, Își spuse medicul. Noimann se gândi să se Împotrivească, dar curiozitatea Îl făcu să ia o atitudine indiferentă... În fond, ce avea să se Întâmple? O să-l caute În fund? Agitându-și ciotul În aerul Încărcat de tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o picătură... dar de atunci și până acum, această picătură s-a transformat Într-un adevărat coșmar. Materia e-o nebunie. O halucinație, care a apărut din nimic și se va pierde În nimic. Universul crește, crește, dospește ca un aluat pe drojdie... dar o să vină și timpul când o să Înceapă să scadă. Acest balon umflat care-i materia”, se enervă deodată falsul Satanovski, „trebuie să facă odată și odată fâs... Nu sunt un idealist din fire, dar asta-i realitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
CÎt timp dură acest balans? Mâinile se amestecau Între ele. Și coapsele se strângeau una În alta. Buzele se contopeau cu sânii. Și sânii luau locul palmelor Întinse, când mângâind formele goale, când implorând iertare. Trupul Mathildei creștea ca un aluat, frământat de mâinile lui Noimann, care plămădeau din el un alt trup, asemănător cu al său, În timp ce propriul lui trup fusese dat uitării... Cerbicia cinicului fusese În sfârșit Învinsă. Penitentul trăia un moment triumfător. Acum el era cel care Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
proaspeți! spuse mama, arătându-i un coș cu colaci împletiți frumos în trei, împrejmuiți cu câte o șuviță de jur împrejur și ornați fiecare cu câte o floare, o frunză, un porumbel, modelate cu măiestrie de mâinile mamei din același aluat din care au fost făcuți și colacii. Taci, măi femeie! Ăștia-s colaci descântați de copile cu urările lor. Cine mănâncă din ei, îi merge bine tot anul. Ia să vezi ce gustoși sunt! Luă câțiva dintre ei, îi puse
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]