1,108 matches
-
față ascunsă pe care ți-o dezgroapă interviul, pare o poveste despre altul dacă te lași dus de claritatea oglinzii în care te privești. Poveștile nu se pot falsifica, poți doar să adaugi partea ta: scrisul e o nuia de alun care ne însoțește ca o cârjă magică... Am regăsit, de multe ori, în interviuri, o cale secretă spre imaginarul operei vreunui scriitor. Sper că și această carte, a ta, va fi citită astfel..." (George Vulturescu) CAPITOLUL I Interviuri, la cafea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și noi, politizate, ale acestui premiu... Scriitorii români ar trebui să-și vadă, mai departe, de scrisul lor... Sau să plece în străinătate să-și ia altă cetățenie? Cetățenia literară a valorii e mai potrivită... Scrisul e o nuia de alun care ne însoțește ca o cârjă magică A.B.Domnule George Vulturescu, mă bucur din toată inima să ne revedem aici la Iași, la Zilele "Convorbiri literare", ediția a XVIII-a. Sunt aici peste 70 de invitați de seamă, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
față ascunsă pe care ți-o dezgroapă interviul, pare o poveste despre altul dacă te lași dus de claritatea oglinzii în care te privești. Poveștile nu se pot falsifica, poți doar să adaugi partea ta: scrisul e o nuia de alun care ne însoțește ca o cârjă magică... Am regăsit, de multe ori, în interviuri, o cale secretă spre imaginarul operei vreunui scriitor. Sper că și această carte, a ta, va fi citită astfel... (2014) Ion Cristofor Cum sunt încă un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Armand Colin. 5, rue Mézières. Cicéron. Victor Cousin. Diderot. R.P. Gratry. Th. Gautier. Guizot. Henri Heine. Homer. Mérimée. Michelet. Mignet. Alfred de Musset. Rabelais. Ernest Renan. J.J. Rousseau. Sainte-Beuve. Shakespeare. Sf. Dumitru 26 Octomvrie [NOTAȚII REPEZI] [Oprișeni-Fălticeni] Prin crângul de aluni, desfrunzit, al Oprișenilor, dimineața, bate vânt rece. Vâjâie prin arborii mari de la margine, fâșâie prin câțiva stejari cu frunza uscată rămasă pe ramuri. Depărtările se pierd în ceață, întăiu ușoară ca un fum, apoi tot mai deasă. Din sat de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe lac și s-aude cine știe unde. Farmecul Sub o piatră mare-nvoaltă, Șade-un bou negru, urnit, Din bărbie dând, Din limbi scăpărând. Măi Cernate, blestemate! Blestema-te-ar Dumnezeu, Să-ți curgă veninul tău Ca untura slinului. Trei nuiele de alun împleticite, Gura șarpelui împietrită. Herendeu! Berendeu! Grozăvior, stai pe loc! (de trei ori! Pentru șerpii mari se zice de șase sau chiar de nouă ori.) Desfarmecul Șarpe, să fii viteaz, vitejiu, Să umbli precum ai umblat, Să muști precum ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Moldova, în genere, prevalau asupra celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau: grâu, porumb, secară, orz, ovăz, cânepă, in, cartofi, fasole, mazăre. Arborii din pădurile județului asigurau populației lemne pentru foc și construcții: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
romului, au stat la baza creării și dezvoltării unei importante ramuri meșteșugărești cea a producătorilor de butoaie. Acestea se fabricau din stejar alb adus din America de Nord, transformat în doage muiate la abur și legate strans cu cercuri vegetale salcie, plop, alun și mai apoi de metal. În funcție de capacitate recipientele aveau diverse denumiri: "pipa" de la 570 la 620 litri, "tonel" sau"barill", între 230 și 550 litri, vasele de capacitate mai mică purtând denumirile de "garrafon", "damajuana" sau "damasana" "străbunicile" lingvistice ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
trebuie să le adunăm dumineca, pentru că peste săptămână, n-ajungem din cauza slujbelor, fiind noi la lucrul domnului, iar soțiile noastre acasă torc continuu cânepa iarna și lâna vara. Domnul ne-a oprit pretutindeni, din pădurea noastră să luăm nuiele de alun cu care am putea îngrădi niște locșoare, ceea ce nu puțină pagubă ne face, fiindcă cu altceva nu avem a îngrădi un locșor pentru porumb. Când domnul merge la adunări trebuie să-i mai dăm peste ce datorăm anual 5 măsuri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
are în Tinărog teren fânaț pentru încă 8 care de fân. Dar mai deține și păduri de fag și de brad în Smida, Luminele, etc. Din hotarul de cereale în sus deține într-o primă zonă, pădure de mesteacăn, de alun, de arină. În zona a doua are pădure cu fagi tineri și bătrâni, iar în zona a treia are brazi tineri și groși. Când recolta e bună, iobagii intră cu porcii la ghindă și la jir, plătind cinci bani pentru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
oamenii satelor pe care le are în proprietate sunt iobagi cu «mai multe drepturi», composesoratul dându-le înlesnirea de a lua nelimitat lemn din pădurea «Luminele», atât pentru uz propriu cât și pentru valorificare, exceptând esențele de mesteacăn și de alun ce erau folosite de curte pentru cercuri. După cum la căsătorie, orice noua familie de iobagi era miluită de «onor» curtea nobiliară cu «formidabila» danie ce consta în două feldere de cereale, grâu sau secară ( ferdela era egală cu 16 cupe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de «Tiparul Tipografiei Arhidiacezane din Sibiiu în 1915», aflăm că pentru fixarea relațiilor și a socotelilor dintre cumpărător și vânzător, datoraș și creditor, stăpân și slugă, serveau în timpuri trecute răvașele, semne grafice încrestate pe niște bețigașe de lemn de alun sau de brad ce se numeau răboaje. Chiar Octavian Goga, poetul nostru de la Rășinari într-una din cele ma frumoase poezii ale sale, «Casa noastră» ne vorbește despre aceasta: Înfipt în meșter grindă, iată-l, Răvașul turmelor de oi. Șiragul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu îmblăciul, așa se îmblătea atunci, nu erau mașini, era o pocie de alun cam de 2 metri și jumătate numită dârja și un știuc de lemn de 60 de centimetri de fag numit hădărag, legate la cap cu piele numită oglaghie. Oglaghia de la dârjă era făcută așa ca să se învârtă hădăragul în jurul dârjei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care a râdea în hohote și când m-a văzut cu lămâia în mână, a sărit de pe postamentul de pe care dirija, s-a îndreptat spre mine și am simțit usturimea palmei sale pe obraz. Restul am luat cu nuiaua de alun acasă de la cea care îmi ținea loc de mamă, deoarece veștile circulă repede și nea Omescu era și rudă cu noi. În acordul unui vals directorul școlii ne-a spus că am trecut examenul cu toții și a început să înmâneze
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Însemnați și astfel izolați, pentru a se preveni contaminarea creștinilor. Acuzați de provocarea epidemiilor și calamităților, de otrăvirea fântânilor, de profanarea ostiilor, de omorârea rituală a copiilor creștini, evreii erau obligați să poarte Însemnele infamiei pentru a putea fi ocoliți, alun gați sau torturați În flăcările rugurilor, nu numai În cele ale Infernului. În Transilvania și Bucovina În mod firesc, situația din Transilvania este asemănătoare celei din Europa Centrală : și aici evreii sunt obligați să poarte semne vestimentare distinctive. În 1233
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
218)"/>. În 1885 s-a produs o revoltă a țăranilor români din satul Brusturoasa (județul Bacău), Îndreptată Împotriva câtorva zeci de evrei aduși din Bucovina care lucrau la exploatarea pădurii, la joagăre. S-a produs un cvasi-pogrom (brutalizarea, jefuirea și alun garea evreilor din sat). Moses Gaster a scris un amplu articol pe această temă („Revolta de la Brusturoasa”, Românul, 6 septembrie 1885), deplângând manipularea țăranilor. A fost prin cipalul motiv pentru care guvernul Ion C. Brătianu l-a expulzat pe Gaster
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
talentului creatorului popular. Specialiștii clasifică lemnul în două mari categorii: esențe moi și esențe tari, cărora li se aplică tehnica de prelucrare corespunzătoare, ținând seama și de folosirea lor pentru obiectele cele mai potrivite. între esențele moi se înscriu: bradul, alunul, mesteacănul, salcia, iar dintre cele tari: fagul, frasinul, arțarul, jugastrul, ulmul, arinul, părul, cornul, din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
prepuțiului, se închide pămîntul, adică începe perioada toamnei și a iernii, păsările pleacă, gîngăniile își caută sălaș în pămînt pentru hibernare și se pornește culesul roadele cîmpurilor și pomilor. Tot acum se strîng și plantele de leac precum și crengi de alun atribuindu-se acestora un rol magic cu puteri miracu- loase folosite de fîntînari pentru găsirea izvoarelor iar de alții pentru găsirea comorilor ascunse în pămînt. Ne mai spun ,,basmele” noastre - ale lor fiind numai revelații primite de la Talpa Iadului - că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru găsirea comorilor ascunse în pămînt. Ne mai spun ,,basmele” noastre - ale lor fiind numai revelații primite de la Talpa Iadului - că în această zi de reașezare a lumii pămîntești, se adună șerpii care se înfășoară cîte doi pe tulpina unui alun subțire chinuindu-se săracele vietăți pînă scot din gurile lor o ,,piatră nestemată” folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor trupului și minții. Se lecuiau vrăjitoriile și blestemele aruncate pe vînt, necazurile prinse de om prin vorba rea, privirea pizmașă, descîn- tecul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dinspre parc al străzii Războieni e casa lui Grigore V. Coban, în care am fost de cîteva ori pe cînd el trăia. În jurul ei, probabil plantați de mîinile sale, sînt opt brazi și doi tei, iar în grădină e un alun cu cea mai groasă și mai înaltă tufă din cîte am văzut. De aceasta e legată o mică poveste, de care-mi amintesc, contrariat, ori de cîte ori trec pe acolo. Pe scurt, iat o. La ultima vizită a Ceaușeștilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de Partid, la Direcția Silvică, la Stațiunea de Cercetare de la Hemeiuși. Au sculat mai multă lume din somn, dar degeaba. Nimeni n-avea, doar să caute în cuiburi de veverițe. Disperare! Foarte tîrziu, un activist și-a adus aminte de alunul lui Coban. S-a urcat într-o mașină și în cîteva minute a fost la poarta profesorului. Uimirea mea începe de aci. Coban, fost prizonier de război, intelectual obligat să-și schimbe meseria (din jurist a ajuns profesor de rusă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
activitatea de critic de artă), s-a arătat mîndru de această întîmplare. Cînd mi-a spus o, în felul său graseiat, am crezut o clipă că satisfacția îi vine din faptul că a fost prezentat „Tovarășei”. „Dînsul e omul cu alunul!” Sau că ulterior l-au gratificat în vreun fel cei din conducerea județului. Nu, bucuria lui era, dacă pot zice așa, platonică. Altul, la fel de hîrșit, i-ar fi dat (iau cuvintele din Biblie) șarpe sau pietre. Cum să explic starea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
studii citează: albinele vizitează plante din familia coniferelor, plopi (Populus sp.), precum și alte specii, ca fagul (Fagus sylvatica) și castanul (Aesculus hippocastanum), pentru a colecta rășini de pe scoarța și mugurii acestor arbori. În Europa, principalele surse de propolis le reprezintă: alunul (Alnus spp.), mesteacănul (Betula spp.), alunul de pădure (Corylus spp.), stejarul (Qnercus spp.), plopul (Populus spp.) și salcia (Salix spp.) (Mateescu, 20058). În ultimii ani mai ales, cercetările privind originea, compoziția și farmacodinamica propolisului au cunoscut o deosebită dezvoltare. Prin
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
familia coniferelor, plopi (Populus sp.), precum și alte specii, ca fagul (Fagus sylvatica) și castanul (Aesculus hippocastanum), pentru a colecta rășini de pe scoarța și mugurii acestor arbori. În Europa, principalele surse de propolis le reprezintă: alunul (Alnus spp.), mesteacănul (Betula spp.), alunul de pădure (Corylus spp.), stejarul (Qnercus spp.), plopul (Populus spp.) și salcia (Salix spp.) (Mateescu, 20058). În ultimii ani mai ales, cercetările privind originea, compoziția și farmacodinamica propolisului au cunoscut o deosebită dezvoltare. Prin cercetări aprofundate au fost precizate o
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
congenere. Nu altminteri a procedat Federico Garcia Lorca, în raport cu poezia populară andaluză, ajungînd, cum afirmă un exeget al său, la "o împletire somnambulică a unor rudimente de acțiune abia indicate cu o magie ireală de imagini și cuvinte": "Ala-bala, prin aluni,/ Unde ești, copile-luni?/ Și tu, copilandre-marți,/ Cu mari ochii tăi mirați?// Și tu/ Miercure, ah, floare / Adolescență visătoare?/ Și tu, joie mohorîtă / Tinerețea mea pierdută?/ Nu pleca, vinere, încă/ Nu Stea màtură, adîncă// C-o să vină sîmbăta/ Cu rece suflarea
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]