967 matches
-
și prezentarea unui film demonstrativ cu simularea poziției și acțiunii limbii în articulare sau exemplificarea „tremuratului limbii în adulmecare sau a vârfului cozii la șarpe'. Vârful limbii ridicat în sus se poate plasa ascuțit exact la limita de înclinație a alveolelor, iar expulzia aerului se face scurt și energic imprimând un număr scurt de vibrații. Plasarea prea largă a contactului lingual sau prea relaxată poate da o consistență fricativă emisiei, iar plasarea prea rigidă dă un aspect exploziv pronunției împiedicând generarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
buzelor dar ridicăm cu o spatulă vârful limbii și cerem logopatului să țină vârful limbii în sus plasat în contact alveolar. În mod normal, vibrațiile buzelor se transmit mandibulei și prin intermediul acesteia limbii. După ce logopatul a perceput vibrația limbii pe alveole, îndepărtăm buza de sus, căutând să localizam și să limităm numai la vibrațiile linguale. Dacă logopatul scoate limba lipind-o de buze sau obraji, cu ajutorul a două spatule, reintroducem limba în gură și o ridicăm sub arcade dentară superioară, apoi
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a vibrațiilor linguale este deprinderea vibrațiilor laringiene. Se încearcă deprinderea emiterii continue și mai energice a vibrațiilor laringiene prin pronunția fonemului î. Apoi se repetă exercițiul cu vârful limbii ridicat în sus. Logopatul percepe vibrația fină a vârfului limbii pe alveole în timpul fonației laringiene. Se cere să se producă un pasaj repetitiv a vârfului limbii din prepalatal peste promontoriul alveolar și în sens opus în timpul emiterii consoanei î. Se va emite un sunet care are un profil acustic asemănator lui r
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
suflu accelerat pe nas și pe gură 2. Exerciții de poziționare a limbii executate în fața oglinzii : - limba în formă lățită, cu gura deschisă, efectuăm plasarea limbii între buze, apoi sprijinim limba pe buza inferioară, limba între dinți și limba pe alveole și executăm câte unui expir în pozițiile enumerate; - scoaterea alternativă a limbii în formă lățită și formă ascuțită; - se reiau exercițiile de poziționare a limbii cu expir, dar în forma ascuțită; 3. Exerciții pentru mandibulă, buze și obraji: - îndepărtarea comisurilor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și obraji: - îndepărtarea comisurilor bucale într-un zâmbet larg cu revenire; - mișcări de ridicare și coborâre a mandibulei efectuate scurt și cu viteză mare până se deprinde obținerea unei vibrații mandibulare, după care se repetă exercițiul cu vârful ridicat spre alveole în expir; Exercițiile de antrenament prearticulator se continuă cu antrenamentul articulării propriu-zise, în care fiecare exercițiu se efectuează precis, fără grabă, neîntrerupt, după comandă, în serii de câte 4-6 repetări, după gimnastica generală. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Recunoașterea sunetului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
-l pronunțe pe r și se recurge la exercițiile de obținere a consoanei prin transfer fonematic. - În cazul expirului nazal se pensează cu degetele intermitent narinele subiectului direcționând expirul oral. - Se poziționează cu o spatulă vârful limbii în sus pe alveole, iar în cazul în care marginile limbii sunt plasate între arcadele dentare se ridică mandibula încât limba să fie ușor „mușcată' și să pătrundă în spatele arcadei superioare. Cu ajutorul unui creion se distanțează apoi maxilarele în poziția de articulare. - Exerciții de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
apoi din ce în ce mai rapid grupurile: tîî, dîî, tuu, duu, tdt, bdo, bdu, jî, ju, jdu, jtu, șde, cdo, până se obține o continuitate vibratorie a vârfului limbii. - Dacă nu se obține vibrația limbii, se poate încerca pasajul rapid al limbii peste alveolele superioare folosind un suflu scurt și viguros sincronizat mișcării limbii. Asemănător se comandă să se pronunțe zzz prelungit și se împinge limba cu o spatulă peste locul de articulare a sunetului r. - În ultimă instanță se poate face sensibilizarea kinestezică
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pronunția sunetului l. Poziția limbii este vizibilă și se poate intui în oglindă în timpul expirației. Așezând dosul mâinii pe laringe, logopatul percepe vibrațiile laringiene. Poziționarea limbii poate fi favorizată de adoptarea formei ascuțite tip săgeată și plasarea ei sprijinită în spatele alveolelor superioare. Cele două spații laterale li se verifică permeabilitatea introducând o spatulă prin colțul comisurilor bucale între marginea limbii și arcada dentară. Subiectul este pus să respire și să perceapă cele două curente de aer care ies lateral la nivelul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și arcada dentară. Subiectul este pus să respire și să perceapă cele două curente de aer care ies lateral la nivelul comisurilor bucale. Logopatul va pronunță silaba la începând cu sonorizarea laringeană și continuând cu desprinderea lentă a limbii de pe alveole și cu coborârea mandibulei. Concentrând expulzia aerului mai scurtă, iar desprinderea vârfului limbii mai energică, sunetul obținut va semăna mai mult cu lea. Dacă s-a obținut un profil acustic acceptabil se repetă exercițiul punând limba mai lățită pe alveole
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
alveole și cu coborârea mandibulei. Concentrând expulzia aerului mai scurtă, iar desprinderea vârfului limbii mai energică, sunetul obținut va semăna mai mult cu lea. Dacă s-a obținut un profil acustic acceptabil se repetă exercițiul punând limba mai lățită pe alveole, verificând permeabilitatea spațiilor laterale cu o spatulă și încearcând pronunția până ce iese silaba la. Spatula poate fi înlocuită cu o panglică de material plastic care prin dispunerea transversală trage mijlocul limbii în jos. În timpul articulării, logopatul își verifică poziția în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vibrațiilor la diferite intensități sonore; Exerciții speciale de de demutizare și corectare a lambdacismului - exerciții de respirație orală și vocalizare cu gura întredeschisă și vârful limbii plasat pe incisivi. Logopatul palpează fluxul de aer; - exerciții de desprindere a limbii de sub alveole, având o bomboană plată plasată pe ea. Mișcarea se execută cu un zgomot de „plescăit';mișcări de „răzuire' a limbii ascuțite și lățite pe marginea incisivilor superior; - mișcări de ridicare - coborâre a luetei efectuate în fața oglinzii. - nazalizarea prea puternică poate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sistemului articulator și emiterea fonemului i Limba are un rol deosebit în emiterea acestui fonem, prin partea sa anterioară care adoptă o poziție ridicată, aflată în contact cu palatul și molarii superiori la nivelul marginilor, și lasând o fantă pe sub alveolele incisivilor superiori, în partea mediană locul unde se produce rezonanța. Vârful limbii stă coborât atingând incisivii inferiori, iar mandibula are o poziție de întredeschidere de 2-3 mm. La această deschidere minimă, buzele își retrag comisurile, dezvelind discret marginile dinților pentru
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
articulat dintre vocale, datorită dispoziției adoptate de limbă, în spatele unei deschideri maxilare prea reduse pentru a fi accesibilă privirii. Limba se curbează în partea mediană ridicându-se spre palat, și despărțind o regiune posterioară între rădăcina limbii, vălul palatin și alveolele molarilor superiori unde se formează prima cameră de rezonanță, și o regiune anterioară între vârful limbii, alveolele și incisivii superiori, unde se află a doua cameră de rezonanță. Cu toate că limba în timpul articulării fonemului i nu se vede, se poate evidenția
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
accesibilă privirii. Limba se curbează în partea mediană ridicându-se spre palat, și despărțind o regiune posterioară între rădăcina limbii, vălul palatin și alveolele molarilor superiori unde se formează prima cameră de rezonanță, și o regiune anterioară între vârful limbii, alveolele și incisivii superiori, unde se află a doua cameră de rezonanță. Cu toate că limba în timpul articulării fonemului i nu se vede, se poate evidenția poziția ei prin coborârea maxilarului. Limba ia o poziție asemănătoare emiterii fonemului e, dar deschiderea mandibulară este
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
punții fără a provoca modificări, cu atât trebuie mărit și numărul dinților folosiți ca stâlpi, urmărind plasarea lor în planuri diferite ale arcadei dentare. Se știe că o punte cu un singur stâlp se poate mobiliza în toate sensurile, traumatizând alveola dintelui stâlp în toate cele trei direcții ale spațiului. Această construcție protetică conjunctă - „puntea de extensie” - comportă două elemente: elementul de agregare și elementul de ultrastructură. Această lucrare se va decimenta foarte ușor, iar dintele, care susține o astfel de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
care susține o astfel de construcție, va fi în scurtă vreme mobilizat și extras de pe arcadă, puntea devenind un adevărat ,,extractor lent al dinților”. Puntea susținută pe doi dinți stâlpi se poate mobiliza în jurul unei axe ce unește acești stâlpi, alveola fiind traumatizată în două direcții ale spațiului, cuprinse în același plan, perpendiculare pe axul punții. Puntea liniară, fixată pe doi dinți stâlpi, este forma clasică de ,,punte”, rezistența fiind determinată de calitatea țesutului osos alveolar și de întinderea edentației: maxim
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dinți stâlpi, este forma clasică de ,,punte”, rezistența fiind determinată de calitatea țesutului osos alveolar și de întinderea edentației: maxim doi dinți lipsă. O punte fixată pe trei dinți stâlpi situați în planuri diferite este imobilizată în toate sensurile, traumatizarea alveolei dintelui stâlp având loc într-o singură direcție: în axul dintelui. Lucrarea protetică fixată pe trei sau mai mulți dinți stâlpi oferă garanții de stabilitate întrucât brațului forței Fi se opune brațul rezistenței R, ce neutralizează momentul de basculare. Acest
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Știind că terapia conjunctă urmărește nu numai restabilirea funcțiilor perturbate, dar în egală măsură și conservarea dinților rămași pe arcadă, trebuie urmărit ca, odată cu aplicarea aparatelor gnatoprotetice conjuncte în cavitatea bucală, să fie respectată și mișcarea fiziologică a dinților în alveole de 0,2-0,3 mm. Dacă, însă, nu va fi respectată această mobilitate fiziologică a dinților restanți, va avea loc o liză alveolară rapidă, ceea ce va duce la necesitatea îndepărtării punții. Integrarea biologică a corpului de punte Materialele folosite pentru
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu o cheie ușa interioară care dădea înspre patio, pentru a merge acolo să respir parfumul glicinelor, al liliacului în floare și al lămâilor. Există oare vreun spațiu care să nu fie prevăzut cu o broască în acest cuib de alveole care-i chiar Ierusalimul, oraș în care fiecare își ține sarea sub cheie, ca nu cumva să-și piardă savoarea? Atâtea portițe înguste și atât de puține pasarele! Țara Sfântă arată de departe legătura cu chei sclipitoare ale Împărăției, dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
devin rectilinii. Mobilitatea ușor crescută din cursul dimineții se datoreaza ușoarei extmzii a dinților datorită contactelor ocluzale limitate din cursul somnului. Pe parcursul zilei mobilitatea este redusă datorită masticației și forțelor din cursul deglutiției care duc la intmzia dinților în alveolele proprii. Aceste variații pe parcursul unei zile sunt mai puțin marcate la pacienții cu parodonțiu sănătos decât la cei afectați de bmxism. Mobilitatea dentară este influențată de factorii generali și locali. Pe plan general, un rol important revine particularităților genetice
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
dentare: mobilitate dentară tranzitorie; mobilitate dentară reversibila; mobilitate dentară ireversibilă. MOBILITATEA DENTARĂ TRANZITORIE Adeseori mobilitatea dentară se poate augmenta tranzitoriu, având cauze din arealul fiziologicului. Parodonțiul bogat vascularizat își mărește adeseori volumul, antrenând o mobilizare mai accentuată a dinților în alveolele lor. Această augmentare poate avea loc după o dezocluzie prelungită (cea din timpul somnului) sau datontă hormonilor sexuali vasoactivi în cursul ciclurilor menstruale sau a sarcinii. Anumite stări de mobilitate tranzitorie sunt grupate în așa zisele mobilități iatrogene: dinți vecini
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
toate mobilitățile dentare de tip odontogen sunt reversibile fără nici un fel de tratament. Reorganizarea naturală a parodonțiului superficial sau profund, cicatrizarea unor țesuturi face să dispară și mobilitatea. Orice forța care acționează asupra unei coroane dentare mobilizează întregul dinte în alveola. Această mișcare se numește mobilitate dentară fiziologica. Ea trebuie net diferențiată de mobilitatea patologica la baza căreia stau o serie de factori patologici. Dacă mobilitatea fiziologica este abia perceptibila de către examinator prin mijloace curente, evidențiindu-se doar prin mobilometrie instrumentala
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
tu, de! V-ați cam găsit..." Oftează și șterge reflex masa din bucătărie. Vede termosul și tresare: "Iote un' era și termosu'!" Bărbatul nu zice nimic, fiind ocupat cu o introspecție atentă asupra danturii. Își pipăie cu un deget jegos alveolele goale, apoi dă din cap cu o figură mâhnită: "Vineri mi-a scos sioatele alea si tot mă doare si acu'. Mare zigodii si doctorii ăstia! Cum te chinuieste ei si-si mai umflă si banii... Ei între ei tot
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
putea acomoda cu stările de spirit mohorâte. Supărările lui erau doar de natură fizică. La un moment dat avusese probleme serioase cu dinții. Cei de la clinica universitară Îl convinseseră să‑și facă implanturi dentare; acestea străpungeau gingiile și intrau În alveole, direct În osul fălcii. Operația a fost făcută de mântuială și mâinile chirurgului l‑au trecut prin chinurile iadului. Toată noaptea străbătea camerele În sus și‑n jos. După aceea a Încercat să‑și extragă dinții implantați, ceea ce a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
paradoxală a insului în lume, solipsismul), care pătrund în proza europeană. Ele animă romanele scrise și publicate de P. în ultimii ani ai celui de-al doilea război mondial: Carlton (1944), Adăpostul Sobolia (1945). Astfel, personajele din Carlton trăiesc în „alveolele” unui bloc modern din centrul capitalei, copleșiți de dramele mărunte ale incomunicării erotice și ale însingurării citadine. Fatalitatea face ca blocul să se prăbușească în cutremurul din 10 noiembrie 1940, demonstrând parcă teza lui Jean-Paul Sartre că viața aparent nesemnificativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]