1,083 matches
-
Franța, a avut parte de un sfârșit tragic. Femeia a fost găsită decapitată la marginea Parisului. După ce s-a despărțit de soțul ei, a plecat în luna august pentru a-și face un rost și pentru a-și întreține familia amărâtă. Când au primit poza pentru identificare, părinții ei au suferit un șoc. Și mai cumplit este faptul că nu au bani să îi aducă acasă trupul neînsuflețit. Ultimul mesaj al româncei Maria era extrem de tristă și, înainte de a muri, a
Înainte de a muri, românca decapitată la Paris a lăsat un mesaj CRUNT by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/57088_a_58413]
-
trunchiată, ca munca unui pianist fără răbdare. Regrete, aceleași, ale fărîmei necuprinzătoare: "Și ce puțin am spus în tot ce-am scris!/ În palidele foi din cartea'ntreagă,/ Zac ani și ani din viața mea pribeagă." (Acorduri în surdină). Singura, amărîta statornicie la care un ducăuș, prin fire și program, poate spera. Vagi șansonete de amor, adulmecînd părăsiri, într-o lume (și convenție) a iubirilor consumate puternic și repede: "Și plec cu presimțirea dureroasă/ Că niciodată nu vei ști cât preț
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
care nu am defel vocație. Că tot v-am obligat să-mi răspundeți, vă mai pun o întrebare antipatică: România? Ea cum se vede? Încă și mai dificil de răspuns. Îmi pot imagina tot soiul de scenarii. O supraviețuire destul de amărâtă, de sărăcăcioasă și de izolată. O pierdere deplină a identității într-o universalitate apăsătoare. O abilă "descurcare" individualistă și localistă. Un joc regionalist cu amăgiri îndemânatice (pontic, central-european, balcano-levantin, estic?). Probabil încă vreo jumătate de duzină de opțiuni. Stagnarea momentană
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
mine. Pe scenă, dincolo de cei cîțiva protagoniști, toți foarte buni, fără să iasă o secundă din convenția stabilită de regizor, se adună, se alcătuiesc coruri. Femei, bărbați, tineri. Mă frec de multe ori la ochi. Dincolo de costum, de îmbrăcămintea propriu-zisă, amărîtă, uniformizatoare, proletară, kitschoasă, descopăr chipuri, atitudini, înflăcărări de atunci. Aș zice chiar credința. În cuget și-n simțiri. Un fior pe șira spinării mele. Un zîmbet tîmp în colțul gurii. În pauză, holul teatrului este ca o sală de muzeu
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
Gascoigne, puștiul înfometat Rivaldo sau Nikolai Starostin, un fotbalist rus din anii ’30, pe lângă care destinul lui Ivan Denisovici pare o telenovelă! Și cât umor în povestirea unui meci de fotbal încheiat cu scorul de 31-0 sau a unui înotător amărât gata să se înece în direct la Olimpiadă concurând într-o probă pentru care nu se antrenase niciodată! În plus, peste tot există un tâlc, o morală, o mică lecție despre viață. Traian Ungureanu este un moralist deghizat în cronicar
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
Educație Supravegheată, instituție care asistă, în centre specializate, sute de mii de copii cu probleme familiale sau de altă natură din Senegal. „Mesajul direct al expediției a fost acela de a sensibiliza opinia publică românească la suferința semenilor noștri mai amărâți decât noi, precum și scoaterea românului din starea de așteptare perpetuă a ajutoarelor externe și implicarea sa, fie și prin intermediari, într-o acțiune umanitară inedită. Mesajul indirect transmis prin intermediul acestei expediții a urmărit promovarea sponsorilor care înțeleg să se implice
Agenda2004-28-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282639_a_283968]
-
Cristian Teodorescu Ne cătrănim că ne fac de rîs țiganii în străinătate, iar acasă, chiar în Capitală, ne călcăm în picioare de ziua națională. Și nu în vreun cartier mai amărît, ci în inima Bucureștiului, unde s-au dat artificii. Auzeam și nu-mi venea să cred - mașini stricate fiindcă s-au cocoțat bucureștenii pe acoperișurile lor, să vadă mai bine bradul celor de la Milennium. Vreo patruzeci de copii pierduți, îmbrînceli
România lui "se dă ceva" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9017_a_10342]
-
5 la sută din ceva și pensie de 400 de lei, cum vrei să-i iei înapoi 10 milioane?”. „Am discutat de vreo două ori la telefon cu ministreasa Muncii. I-am zis că nu se poate așa ceva, sunt oameni amărâți (...) Domne, știți, ne-a obligat Curtea de Conturi. A bălmăjit-o, da, o să mă gîndesc, o să văd...”, a arătat Mazăre. Primarul a dat exemplul unei pensionare, cu un venit de 300 de lei, căreia i-a venit o decizie de
Mazăre, atac la „ministreasa Muncii”: „Ori rezolvă problema, ori pleacă” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/41067_a_42392]
-
capabil de nuanțări, de subtilități, de expresivități, ți-ai pus botnița singur. Nu numai că ți-ai pierdut publicul, dar nici nu vei fi capabil să-ți găsești altul vreodată. Vei "blogui", în cel mai bun caz, pentru cincisprezece-douăzeci de amărâți prizonieri ai aceluiași tip de onanism și, treptat, incapabil să rotunjești fie și o carte cât de cât lizibilă, vei intra în rândul rataților. Și anume, categoria cea mai respingătoare: a rataților resentimentari. Ei, ce-ar fi putut ei ajunge
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
Klaus Iohannis și Crin Antonescu. Iată ce a scris în Observatorul Cultural istoricul Marius Oprea, fostul președinte al IICCR pe vremea premierului Călin Popescu Tăriceanu: "Crin Antonescu și Klaus Johannis au distrus tot ceea ce ar fi fost, după atîția ani amărîți, o schimbare de mentalitate și conduită a omului politic în raport cu cetățeanul. Un om nepătat și un neamț, care în tandem ar fi adus o altă față României. Totul s-a petrecut peste noapte. Primul a demisionat, plătind, poate, un post
Marius Oprea și-a dat demisia din PNL by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81727_a_83052]
-
pună capăt de urgență acestei stări de confuzie dinadins întreținute și să reamintească Ministerului de Interne că în materie de infracționalitate are de-a face cu cetățeni ai României, nu cu etnici de cetățenie română. În sfîrșit, vînarea de țigani amărîți la care se dedau tot soiul de neisprăviți care, chipurile, reprezintă autoritățile României mă face să-mi amintesc de spusele citate ale unui fost lider comunist, Lucrețiu Pătrășcanu, " Înainte de a fi comunist, sînt român!". Dacă am înțeles bine, față de majoritatea
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
cînd aude cuiele bătute în cavou: moartea e inacceptabilă. Dacă Om vedea ce-o mai fi este un text dur, violent și abject precum closetul din Trainspoting, dezvoltînd însă o anume poezie a scabrosului prin povestea debilă de amor cu amărîta dipteră, Acum cînd totul e prea tîrziu e un text mai ,curat", dar (nu neapărat din această cauză) mai puțin impresionant. Oricum drama morții sociale a fetei bătrîne e mai bine surprinsă decît la Jelinek, iar dacă vă interesează tema
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
creezi funcții de directori, să le dai la unii doar pentru că au trădat, sunt contrare total acordurilor României cu FMI. Din punctul de vedere al USL, dacă asemenea acorduri nu se respectă și tăierile care se fac sunt la oamenii amărâți, care nu sunt membri ai PDL sau UNPR, înseamnă că aceste acorduri sunt ilegitime", a spus Ponta. El a adăugat că partenerii internaționali trebuie să știe că "banii de la FMI sunt pentru a face funcții pentru UNPR-iști".
Ponta a cerut FMI să constate încălcarea angajamentelor luate de România () [Corola-journal/Journalistic/47331_a_48656]
-
mai vorbim decît strictul necesar, că nu se mai poate discuta cu ea de cînd a dat în patima cititului și nu-și mai îndeplinește nici o datorie conjugală - nu tu gătit, nu tu călcat, nu plimbat cîinele, iar pensia ei amărîtă o risipește toată pe cărți, deși, cînd am luat-o, era o femeie de treabă, dintr-o familie cumsecade și nimeni n-ar fi crezut că o să ajungă în halul ăsta, rîsul lumii. Deci, în noaptea spre Sfîntul Ilie 2005
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
delabrate, cu scări de lemn putred, fațade netencuite, ai sentimentul că acolo nu stă nimeni, și totuși... ghicești parcă o floare în fereastră, vezi o sfoară cu rufe întinse într-o locuință aducând a șopron mai degrabă, pe o perdea amărâtă cade lumina unui bec aprins... Și apoi unele magazine, semănând cu cooperativele noastre sătești din anii ’60: amestec de haine cu detergenți, de pantofi cu cosmetice, de lumânări cu scaune de bucătărie și toate la un preț derizoriu. Înțeleg că
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
fire, se întorsese din Ilovăț (satul în care tata era medic de dispensar, de-o lună, două, până să plece iar pe front, în Vest, și-n care eu îl „cunoscusem” pe bacalaureandul Ion Ioanid) cu un tandem de fetișcane amărâte, făcându-le dădace ale mele. Aveam un halat de baie roșuînchis cu mari buline albe (sau alb, din contră, cu buline roșii, aducând cu o spinare suptă de ventuze!). Când baia era gata, mi se punea halatul. O făceau micile
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
era bătălia cea mare a vieții. Nădăjduia că, încet-încet, se va duce vestea despre vindecarea Irinei și Mănăstirea Sfînta Treime va deveni un loc de pelerinaj și de sfințenie, invidiat de mulți. Credința îi dădea aripi. Făcuse dintr-o fată amărîtă, de la casa de copii, ispitită de mulți diavoli și gata să părăsească țara și Biserica strămoșească, o ființă dăruită lui Hristos, sora Irina! Cîștigase un suflet pentru ortodoxie și pentru țara asta, așa cum spunea părintele Iustin. Se gîndi că bătrînul
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
Cetatea-de-Lână, Metopolis, Mavrocordat etc.) sunt stranii. În acest fel prozatorul, fie că vrea, fie că nu vrea, ne face să credem că alunecăm într-o lume care nu mai există. Dacă a existat vreodată - după cum răspândesc îndoiala atât parohul Viață Amărâtă (numit și el tot printr-o poreclă), cât și cafegiul Aram Telguran, ,cel cu capul plin de cărți". Documentele nu-l atestă, ceea ce nu-i o dovadă absolută de inexistență: ,Duceți-vă acasă - le spune Aram Telguran locuitorilor neliniștiți - și
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
au fost unii gazetari ce susținură că dacă ar fi fost el prim-ministru cum era dânsul poet, alta era soarta țării. Să fi fost, adică, un zeu cu-adevărat; și nu al insectelor cum inspirat zisese; ci al cetățenilor amărâți și bântuiți, tot de soarta, de aceeași soartă, fir-ar ea să... Nu zău, să constați, ca premier, că s-a furat până la el tot ce se putea, și s-o zici, așa, în glumă, vesel, cu un p.m. cel
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
ceremonie. N-avea mister... Iubitor de case vechi - încercase, foarte tânăr, să intre în posesia celei mai vechi case din București, casa Melic, poftise la o prematură bătrânețe un imobil delabrat pe strada Carol, colț cu strada Olari, unde starea amărâtă a casei răspundea aceleia proprii. Mai curios încă, instalat, în fine, într-un luxos apartament în centrul Capitalei, ducea dorul casei de mahala, cu leandri și lămâi pe prispă, cu liniște, sațiu. Semn că soarta nu-i hărăzise darul de
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
inimaginabile”, dacă nu va fi eliberat Luceafărul Huilei. N-ar fi prima oară cîmd din gura lui ies asemenea promisiuni care se lovesc de Codul Penal. Acest ins se văicărea însă, după Stoenești, că era și el, acolo, un sindicalist amărît, luat de val. Cînd s-a văzut scăpat de cercetări, a stat liniștit o vreme, apoi, văzînd probabil că bate alt vînt dinspre București, a început să colecționeze semnături pentru grațierea lui Cozma. Din cîte știu, în Valea Jiului foarte puțini
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
minte ce avînturi de general avea acest Beja pe vremea marșului spre București al minerilor victorioși la Costești !?) Luat mai strîns, Romeo devine Romică și se păgubește de toate veleitățile sale de lider. Începe să se lamenteze ca tot omul amărît, care a zis și el o vorbă și se trezește că vor gaborii să-l priponească. Ce-i drept, în ultima vreme aceeași tactică o aplică și fostul său șef, Miron Cozma, dar acesta măcar are scuza pușcăriașului care vrea
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
de drept, latinist de forță, gata să atingă 90, în legătură cu o situație... Voi prezenta faptele, pe scurt, ca să nu plictisesc. Miercuri, 20 aprilie a.c. citeam Ziua, în care spiritualul caricaturist al gazetei semna pe prima pagină dialogul a doi bătrâni amărâți. El, interesându-se, febril: Habemus papa? (păpică, săracul). Ea, (săltând o tigaie nenorocită din care iese un fum negru): Deocamdată, nu. (S-o crezi tu!)... De caricatură, m-am amuzat cât m-am amuzat, în timp ce domnul Sache, aflându-se lângă
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
mai duc... Ajuns înaintea vameșului, care mă așteaptă și mă privește voios, fredonând o romanță - mă predau!, terminat de oboseală. Vameșul se uită la mine vesel, îmi ia pașaportul, îl cercetează, în aceeași pustietate și cu aceeași veselie. Văzându-mă amărât, prost dispus de atâta cărat, spune: - Dar vă numiți Constantin... aveți un nume de împărat... De ce sunteți așa de trist... ma per che??? - se uita în pașaport, se uita și la mine, nu înțelege de ce, - ma per che?... Eram împăratul
Linia a cincea... (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7478_a_8803]
-
inclusiv în zilele noastre, mai ales aici, în sud-est... Nu-mi propun să rezolv în acest articol spinoasă chestiune a apartenenței României, atâta vreme cât majoritatea românilor se leagănă în iluzia unicității și a originalității politico-socio-etnice. Adevărul e că suntem un popor amărât, în egală măsură persecutat de destinul istoric și de propriile noastre fantasme (nu știu dacă ele nu coincid!) Ținem atât de mult la niște formule găunoase, încât riscăm de dragul lor să pierdem și puținul pe care-l avem. Să fie
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]