9,447 matches
-
consilierii lui Ponta, iar la România TV direct Ghiță și cu securiștii. Și spune apăsat că orice om normal s-ar îndoi la presiunile de neimaginat pe care le facem. Dincolo de faptul că Băsescu nu s-a îndoit de-atâta amar de vreme și nu pare să se împiedice în propriile șireturi, consilierii de azi ai lui Ponta, ăia la care face referire Crin fără să-i nominalizeze, sunt fix consilierii lui de pe vremea când Antena 3 îl susținea cât se
Ciutacu îi răspunde lui Antonescu, care a acuzat teroarea mediatică by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/27041_a_28366]
-
îi zise Simon. Păi cum o să, zise inginerul. Duceți-vă odată, spuse Simon, și nu mă mai bateți la cap. Inginerul se îndură în sfîrșit să plece. Se răsuci pe călcîie și o porni din nou către ieșire. Un gust amar, de seară ratată. Ajuns în fața scării, se mai uită o dată în urma lui. Simon stătea neclintit, cu mîinile suspendate deasupra claviaturii. Ridică din umeri, de parcă ar fi zis treaba lui, să fie sănătos, apoi o porni în sus pe scară. Cînd
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
mele absolutiste. Nu-mi găsesc mulțumire nicăieri. Dar nu este mai puțin adevărat c-am acceptat să lupt pentru umbre.” Despre modul în care va vedea Parisul în 1936, înainte de a se stabili definitiv acolo, aflăm aprecieri (și autocaracterizări!) - ironic amare, exprimate tot în maniera sa apropiată de paradox - într-o altă epistolă către Anton Golopenția: „Sunt foarte fericit că am fost la Paris. Se pot vedea acolo, realizate ideal, toate defectele și calitățile noastre. Înveți acolo să disprețuiești oamenii, să
Anton Golopenția - Rapsodia epistolară by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/2717_a_4042]
-
Subiectul relocării romilor din colonia de pe strada Coastei în casele modulare de la Pata Rât a fost discutat, luni seară, în cadrul unei dezbateri organizate de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Asociația Amare Prhala și Fundația Desire. Discuțiile au evidențiat impactul pe care l-a avut acțiunea de mutare a romilor, aceștia nefiind în prezent mulțumiți de condițiile oferite la Pata Rât și acuzând autoritățile de segregare, transmite Agerpres. La dezbaterea intitulată 'Relocarea
Cluj: Dezbatere pe tema relocării romilor dintr-o colonie () [Corola-journal/Journalistic/27270_a_28595]
-
de mutare a romilor, aceștia nefiind în prezent mulțumiți de condițiile oferite la Pata Rât și acuzând autoritățile de segregare, transmite Agerpres. La dezbaterea intitulată 'Relocarea romilor și consecințele ei sociale' au participat consilierul prezidențial Peter Eckstein Kovacs, președintele Asociației Amare Phrala, Pavel Doghi, președintele Fundației Desiree, Eniko Vincze, prof. dr. Maria Roth de la Catedra de Asistență Socială a UBB, precum și reprezentanți ai comunității de romi mutați la Pata Rât în urma unui proiect pus în aplicare de municipalitatea clujeană. Sunt aici
Cluj: Dezbatere pe tema relocării romilor dintr-o colonie () [Corola-journal/Journalistic/27270_a_28595]
-
Fundației Desiree, Eniko Vincze, a susținut însă că 'Primăria a manipulat situația', iar romii au fost determinați să adreseze cereri pentru locuințe pentru că li s-a spus că vor rămâne fără adăposturile în care stăteau. La rândul său, președintele Asociației Amare Phrala, Pavel Doghi, a spus că 'a existat o înțelegere tacită pentru scoaterea romilor în afara orașului', iar faptul că proiectul Primăriei are în vedere și deschiderea unei grădinițe și a unei școli la Pata Rât, pentru copiii romi, 'va duce
Cluj: Dezbatere pe tema relocării romilor dintr-o colonie () [Corola-journal/Journalistic/27270_a_28595]
-
televiziunii mexicane despre trecutul și prezentul României, în care am exprimat opinia mea foarte critică despre dubioasa tranziție spre o „democrație originală”, promovată atunci de Ion Iliescu, liderul aclamat al țării, fost membru al Nomenclaturii. Nu este lipsit de o amară ironie că acel interviu atinge țărmul Patriei abia in anul 2013! După cam două decenii!!...* Conferința din Mexic despre totalitarismul comunist („aici steaua e neagră/lumina e umbră și umbra lumină”) era televizată 8 ore zilnic în întreaga Americă Latină
Centenar Octavio Paz Umbrele trecutului, umbrele prezentului by Norman Manea () [Corola-journal/Journalistic/2740_a_4065]
-
8 ore zilnic în întreaga Americă Latină și a avut un ecou puternic în lume, dar era total ignorată în Paradisul Carpatic - ceea ce și face ca ceea ce afirmăm atunci și acolo să fie valabil, se pare, și azi, după atâta amar de vreme. În acea perioadă, în 1990, deveneam deja un fel de „persona non grata” în Patrie, situație prin care trecuse și Octavio Paz cu mulți ani în urmă, când se întorsese din exil. În cazul meu, se întorseseră doar
Centenar Octavio Paz Umbrele trecutului, umbrele prezentului by Norman Manea () [Corola-journal/Journalistic/2740_a_4065]
-
pe car eo implică o organizarea administrativă actuală. „S-ar reduce imensa birocrație pe care o rpesupun 41 de inspectorate de poliție, 41 de direcții sanitare, 41 de direcții agricole, etc. Este vorba de sute de funcționari care fac viața amară populației și primarilor“, a declarat Traian Băsescu. De asemenea, potrivit președintelui, reorganizarea administrativă ar rupe și rețelele de corupție care s-au format de-a lungul timpului. „S.au dezvoltat familii veșnice, interpartinice. Se schimbă, se rotesc, dar clienții rămân
Traian Băsescu, către miniştrii cabinetului Boc: Vreau 8 judeţe, pe regiunile de dezvoltare () [Corola-journal/Journalistic/26150_a_27475]
-
Ana Blandiana s-au produs după decembrie ‘89. Activând statornic în apărarea valorilor democrației, a statului de drept, în rândurile celor pe care ne place să-i percepem ca fiind „lumea bună”, „lumea elitelor”. „Dreapta”! Rechizitoriul ei este dur și amar. Dar este adevărat. Faptul că „ceilalți” sunt mai răi nu este o consolare. Citind cartea Anei Blandiana înțelegem, o dată în plus, că tăria și speranța nu ne rămâne să le descoperim, fiecare dintre noi, în sufletele noastre. 19.04.2014
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]
-
capătul puterilor. Ar fi vrut să iasă pe străzi. Să închine și el de bucurie alături de oamenii aceia. Dar o sfârșeală cumplită-l țintui pe marginea unui butoi înnegrit de vreme. Sub apăsarea trupului său, lemnul cedă, sfărâmânduse. Perigen zâmbi amar. Era unul dintre primele butoaie, cu vin de Chios, din care-i plăcuse mai mult. Spera ca alături de Geea să poată gusta din nou. Îi era foame. O bucată de pâine muiată în vin avea să-i mai dea puțină
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
uită la locul statuii. Postamentul era gol. Deci bătrâna cu ochii înroșiți de nesomn de lângă el era frumoasa Geea. Păru-i albise. Șuvițele cânepii de neîngrijire i se lipeau de sânii fleșcăiți ce se vedeau sub vesmântul subțire. Un zâmbet amar îi aduna ridurile chipului ca o pungă. Te așteptai să mă vezi astfel Perigeu? Perigeu nu mai putu scoate o vorbă. Cu ochii rătăciți se ridică împleticindu-se. Nu mai dori altceva decât să fugă. Zeii te pedepsesc pe nedrept
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
mai mereu împărțite între un plan al realității terestre, joase, și unul al imaginației; între derizoriu și solemn; domestic și epopeic. Sub titlul prozaic oltețului 15, camera 305 ce deschide Ieudul fără ieșire se înșiră următoarele versuri, memorabile: „ca o amară, mare pasăre marină/ nenorocul plutește peste căminele de nefamiliști din/ strada oltețului 15.// aici nu stau decît cei ca noi. aici/ viața se bea și moartea se uită.// și nu se știe niciodată cine pe cine, cine cu/ cine și
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
fi luat atitudine (în iulie 1971, deci, într-un moment nepotrivit) în România literară împotriva abuzului de imagerie noir în poezia momentului. Mariei Banuș, intervenția îi aduce aminte de interdicțiile deceniului al șaselea. Articolul îi lasă un gust de „cenușă amară” (vol. II, p. 331). Să vedem ce formulări incrimina Cioculescu („drumuri metafizice”, „glasul acela ca zece gâturi care varsă otravă”, „negru spectacol”, „concept mort” etc.) și să conchidem că cele mai multe dintre aceste sintagme sunt catacreze, metafore tocite, banale, de o
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
și a viciilor adiacente. Mai precis, tensiunea volumului vine din ambiguitatea noțiunii de „gust“, sub smalțul căreia mocnesc două sensuri cu totul diferite: mai întîi, simțul gustativ al papilelor cu care percepem cele patru tente fundamentale: dulce, acru, sărat și amar, și în al doilea rînd facultatea estetică a perceperii frumosului. Între virtutea fiziologică și cea estetică a gustului se cască o prăpastie atît de adîncă că Hegel a eliminat din Estetică simțul frumosului. Șvabului i se părea nedemn să întemeieze
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
să stea 6 ore la o coadă de doar 3 persoane Când spera că totul se va finaliza cu bine situația s-a întors din nou. Ajunsă la Direcția de evidență a persoanelor din București a simțit din nou gustul amar al birocrației românești. Înscrisă pe lista de audiențe femeia de 70 de ani a trebuit să aștepte 6 ore într-o zi de audiențe, când la coadă erau doar 3 persoane. După cele 6 ore de așteptare, doamna Priscup a
Născută româncă dar ajunsă ucraineancă din întâmplare, Maria Priscup, de 70 de ani, se luptă de 2 ani pentru a se putea întoarce acasă () [Corola-journal/Journalistic/25918_a_27243]
-
de 3 ore a așteptat în zadar pe holurile insistuției pentru că directoarea Albulescu Cristina nu a dorit să coboare un etaj pentru a-i spune femeii care este problema. Toată această situație nu i-a lăsat femeii decât un gust amar, multe lacrimi și o replică plină de patos “să fi domn e o întâmplare, să fi om e lucru mare”, a spus Maria Priscup despre directoarea de la Direcția de evidență a persoanelor. Când trebuie să vină la București stă prin
Născută româncă dar ajunsă ucraineancă din întâmplare, Maria Priscup, de 70 de ani, se luptă de 2 ani pentru a se putea întoarce acasă () [Corola-journal/Journalistic/25918_a_27243]
-
așa pentru toată lumea: eu sunt scutit de deziluzii, iar ei de niște întâlniri care, înțeleg, le provoacă disconfort și umilință. Să rămânem, așadar, fiecare pe malul său, de partea convenabilă a Styxului personal. Dacă notațiile de mai sus sunt rezultatul amar al observării unor evenimente din zona culturii (îndeosebi a literaturii), există și tineri despre care merită să scrii. De pildă, cei pe care i-am văzut zilele trecute protestând contra supraaglomerării orașelor din România. Alternativa e simplă (cel puțin pentru
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
nietzscheană, a antipozilor, dionisiaca menadă în călduri și apolinicul sacerdot trăind aproape monastic în recluziunea artei și a științelor exacte. Întorcându-ne la discursul politic sforăitor al lui Joe ca un pocnet de dop în biserică, el lasă un gust amar pentru ieftinătatea procedeului și a ideologiei emancipării vaginale. În plus, Lars von Trier sare din blasfemie în blasfemie ca un acrobat, tocmai pentru a insulta la scenă deschisă ipocrizia semenilor și nu pentru a-și aprofunda personajul, producând astfel un
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
Fiecare examen de la scoate la iveală nemuritoarele perle care fac deliciul cititorilor, dar în același timp lasă și un gust amar față de nivelul sistemului educațional românesc. Elevii s-au întrecut în greșeli și exprimări neadecvate, dar și amuzante la examenul de Limba română din cadrul Evaluării Naționale. Iată câteva dintre acestea: "Cireșari sunt cei care se ocupă cu cireșele”, a scris unul
Perlele de la Evaluarea Națională: "Bubulina, dacă nu ai carte, nu ai parte!" () [Corola-journal/Journalistic/22606_a_23931]
-
față, dar care este, de fapt, la fel", a spus Carmen Tănase. Carmen Tănase a povestit că are obiceiul să urmărească știrile și dezbaterile politice și că scandalul în care este implicat fratele președintelui Băsescu i-a lăsat un gust amar. "Mă uit mult la știri, cred că sunt masochistă. S-a ajuns mult prea jos. Și josul acesta are o limită. Așa am crezut, dar s-a coborât mult sub această limită. Este ca și când aș înota și cineva pur și
Carmen Tănase, revoltată: S-a ajuns mult prea jos! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/23575_a_24900]
-
te iubim, că tu ai fost al nostru, / Și viața pentru tine ne-am fi dat, / Dar prin diktatul rușinos și monstru, / Horthiytii-au reușit de te-au luat. // De-atunci, din depărtări privim spre tine, / Și plângem jalnic chinul tău amar, / Când știm că frații cei ramași în tine / Sunt torturați de un popor barbar. // Te vom lua că tu ești doar al nostru, / Lăsat pe veci de daci și de romani, / Dar moștenit de la strămoșii noștri / Și nimănui nu te-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
rostesc replici filosofice, încărcate de semnificații, astfel încât textul devine o confesiune, redactată cu luciditate, sensibilitate și fină capacitate de sesizare a slăbiciunilor firii omenești, dar și a zonei de lumină care există în fiecare dintre noi. Contrastul dintre Ușurință și Amar, cele două personaje care caută să-l ispitească pe Om și să-i canalizeze faptele și năzuințele, astfel încât acesta să înfăptuiască o alegere, este pus în pagină cu profunzime, spirit analitic și finețe psihologică. Amintita dispută dintre cele două puteri
Premieră la Teatrul Naţional Radiofonic: Alegerea – piesă de teatru într-un act scrisă la Versoix în anul 1960 de Majestăţile lor Regele Mihai I şi Regina Ana [Corola-blog/BlogPost/92628_a_93920]
-
Șerbia de răsărit așa-zișii mesageri ai sfвntului București. Oricвt ar nega aceștia această evidență, vor fi mereu contraziși de realitate. Se părea, după 2012, ca țara-mamă și-a оntors fața către fii ei pierduți și regasiți. Dar, după atвta amar de timp, după atвtea și atвtea descălicaturi și baliverne, etnicii romвnii au ajuns la concluzia că sunt abandonați. Din necesități geopolitice, desigur. Nu ascund faptul că odată cu venirea la conducerea DPRRP a unui actor, am crezut, doar o clipă că
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
coasă - / În pieptul lor mocnește frântul iureș.... / Și iar pornesc, mai îndârjit, la coasă! // Pe umile prispe de la sate, / Durere torc nevestele, din caier, / O doină de suspine, sfâșiate, / Urzește toată jalea lor prin aer. // Din vârfurile munților de piatră / Amar adună moții, în ciubară / Și, cu amar, se-ntoarnă iar la vatră, / Purtându-l, în desaga, de la țară. // Iar în puterea nopților pustii / Își sună Iancu fluiera nebună, / Gem codrii, zguduiți din temelii, / Și stropi de sânge picură din lună. // Coboară
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]