2,259 matches
-
că nimic nu vedea lumina tiparului fără aprobarea Partidului unic. În 1965, la Teatrul de Revistă din xe "București"București era pus În scenă un cuplet cu consonanțe antisemite. În cupletul „Calea Văcărești” este adus În prim-plan un negustor ambulant ce vorbește o limbă română cu un puternic accent evreiesc. Sala primea cu mult entuziasm respectivul cuplet. Mesajul antisemit era receptat din plin1. Astfel, apar În paralel, În reeditările operelor unor scriitori români, formule antisemite, ca „larva jidovească”, la xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ar fi mai grave și mai intelectuale, dar și cele mai frecvente. La polul opus, conversațiile desfășurate în poziția culcat, cele din romanele noastre, în ale lor triclinia, par a fi mai efective, cu toată lentoarea și fluiditatea lor. Conversațiile ambulante ale grecilor, în schimb, exprimă o mișcare extrem de vie și animată a spiritului. Tarde mai remarcă și prezența ori absența unei camere specifice conversației, o încăpere consacrată acestei plăcute îndeletniciri, și care se constituie în semn distinctiv al claselor sociale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mii de fragmente de opinii, care nu prezentau nici o legătură vizibilă sau permanentă între ele. Erau, ca să spunem așa, opinii de parohie, cu un orizont limitat, bine înrădăcinate într-o tradiție și interesînd un număr extrem de restrîns de indivizi. Vînzătorii ambulanți, călătorii, soldații, studenții și mulți alți vagabonzi au vehiculat în mod cert multe vești noi, multe opinii. Dar ce încredere aveau sedentarii în aceste păsări migratoare și în ce măsură puteau ei adopta opinii și judecăți vagabonde, minoritare și în mod cert
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
trebuiau să se considere comis-voiajori. „Nimic nu se Întâmplă până când cineva nu vinde ceva”, Îi plăcea proprietarului să spună, „și toți vând câte ceva!”. Mesajul era clar. Dacă voiai să lucrezi pentru compania respectivă, trebuia să Înveți să fii un vânzător ambulant. La propriu. Proprietarul dorea ca fiecare angajat, fie că vorbea cu clienții sau promova imaginea companiei, să fie capabil de a vinde ceva. Fiind expertul În vânzări, eram deseori Însoțit În călătoriile mele de afaceri de managerii altor departamente pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
s-o spun este Întru totul adevărată. Viața dă cele mai profunde lecții pe cele mai simple căi și, dacă nu le căutăm, deseori este posibil să le trecem cu vederea. Povestea de mai jos o dovedește cu prisosință. Vânzătorul ambulant Acum câțiva ani, când mi-am pornit afacerea, am Închiriat spațiu pentru birouri Într-o clădire cu destinații multiple, unde recepția, faxul și copiatorul erau la discreția ocupanților. Clădirea era În formă de U, cu birouri dintr-o singură cameră
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
înseamnă casă. Membrii unei familii lărgite produceau tot ce aveau nevoie, schimbau prin troc cu apropiații și, ocazional, vindeau surplusul în târguri. Târgurile mari (Marele Târg de la Frankfurt din Evul Mediu târziu, de exemplu) erau evenimente anuale care atrăgeau negustori ambulanți de la distanțe mari. Imaginea unei economii moderne de piață o depășește însă pe aceea a unor comercianți care își aranjează standurile și își vând marfa cumpărătorilor locali. Pentru ca să funcționeze piețele moderne este necesar ca toate elementele care intră în procesul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
acum ei nu se mai temeau nici de arderea pe rug, cu condiția să scape de acel flagel al mizeriei. Ceva tot au strâns; contactele cu flota turcă începuseră, dar trebuiau puse la punct amănuntele. De câteva săptămâni mai mulți ambulanți colindau, cu lădițe atârnate de gât, vânzând fleacuri. Erau bărbați care vorbeau un dialect nicicând auzit prin acele locuri și povesteau că au debarcat dintr-o navă sosită tocmai de la Genova. Prezența lor încetinise activitatea prietenilor lui Tommaso, care se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe specialiști, în sfârșit, scrise în străinătate, cerând informații cărei spețe aparține pisica ce se învîrtește în aer. Totul fără rezultat. - Ei și? Ce fel de pisică era? se interesă viclean Hagienuș. - Era o pisică dresată, părăsită de un circ ambulant. - E bună! admise Gulimănescu, cu gândul la anecdotă." Ce canalii! medită Ioanide. Conțescu agonizează și ei spun fleacuri. La asta se reduce un om pentru ei." Cu toate astea, râsese și el. Recunoscu că, dacă anecdotele erau insipide și cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
va fi îndreptată asupra salariaților unei mari uzine din suburbia orașului Amiens, abordați din punctul de vedere al habitatului 57. În paralel, etnografia franceză realizează în mediul urban, ca și în mediul rural studiul meseriilor surghiunite la periferia industrializării: negustorii ambulanți, fierarii satului, tocilarii, luntrașii fac obiectul unor abordări esențialmente folcloriste, axate pe rămășițele unei lumi dispărute, persistența acestor tehnici și a structurilor sale simbolice. Un alt curent, etnologia culturală a populațiilor muncitoare, inspirat la început de Chombard de Lauwe, va
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vor atinge randamentul maxim (8 ani). În acest an 1961, compania păstrează un monopol neîngrădit asupra transporturilor fluviale și a comerțului cu amănuntul (implantarea unei rețele de buticuri care nu au de ce să se teamă de concurența celor câtorva negustori ambulanți care aduc neregulat, pe cale rutieră, mărfuri de la Brazzaville). Dimpotrivă, CFHBC nu mai este stăpână pe producție. Noi culturi au apărut în 1950/55: cacao în subprefectura Souanke, cafea mai peste tot. Compania a refuzat să se implice în comercializarea acestor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de buticuri cu mărfuri de import (stil butic de desfacere clasic), în continuare în mâna europenilor (mai ales CFHBC). Iată câteva particularități, neglijabile pentru volumul monetar pe care îl pun în joc, însă de mare însemnătate: • în sud, înmulțirea negustorilor ambulanți; • încercările comercianților africani de a deschide magazine (istoricul acestor eșecuri repetate se dovedește revelator); • schimburile regionale de produse alimentare: schimburile tradiționale care s-au adaptat la lipsa banilor (regiunea fluviului, lipsită de teren arabil, primește manioc din interior în schimbul peștelui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
istoricul acestor eșecuri repetate se dovedește revelator); • schimburile regionale de produse alimentare: schimburile tradiționale care s-au adaptat la lipsa banilor (regiunea fluviului, lipsită de teren arabil, primește manioc din interior în schimbul peștelui). Două elemente se dovedesc deosebit de importante: negustorii ambulanți și piețele de produse alimentare. În sudul regiunii Alima, negustorii ambulanți fac o serioasă concurență buticurilor europene: după sondajul nostru, ei atrag în această regiune 35% din volumul monetar. Numărul lor este imposibil de verificat; ei merg din sat în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alimentare: schimburile tradiționale care s-au adaptat la lipsa banilor (regiunea fluviului, lipsită de teren arabil, primește manioc din interior în schimbul peștelui). Două elemente se dovedesc deosebit de importante: negustorii ambulanți și piețele de produse alimentare. În sudul regiunii Alima, negustorii ambulanți fac o serioasă concurență buticurilor europene: după sondajul nostru, ei atrag în această regiune 35% din volumul monetar. Numărul lor este imposibil de verificat; ei merg din sat în sat cu bicicleta, transportând un amestec de stofe și ceva mărunțișuri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acest lucru nu este esențial. Buticul CFHBC este punctul de focalizare a urii populare împotriva companiei: cum apare un mijloc, de orice fel, de ai se sustrage, acesta este de îndată fructificat... chiar dacă prețurile sunt mai ridicate. În plus, negustorul ambulant oferă ceea ce clientului de la sat îi lipsește cel mai mult: un contact personal în schimbul comercial; într-un butic (unde gestionarul este în general analfabet este o politică obișnuită a companiei de a-și alege gestionarii în funcție de pasivitatea și incapacitatea lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un gaj de onestitate), contactul uman este inexistent, prețul este impus: o etichetă pusă pe o marfă. Acest dictat comercial este insuportabil pentru niște oameni prinși într-un univers sociologic construit încă în mare măsură pe raportul personal. Odată cu negustorul ambulant, schimbul comercial se personalizează în lungi negocieri, cumpărarea devine un dialog (aparență de dialog mai exact, dar nu vom dezvolta această problemă esențială pentru tehnicile de vânzare). Când, în 1957, a dispărut constrângerea care apăsa asupra piețelor alimentare, a apărut
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Vodeviluri au fost compoziții ale domniei sale. Întorcîndu-ne la șirul de idei espus la începutul acestei dări de samă, esprimăm dorința de-a vedea continuîndu-se începuturile bune din anul acesta. Numai rămâind {EminescuOpIX 350} mulți ani aceeași trupă, numai prefăcîndu-se trupele ambulante într-o companie statornica a teatrului orășenesc se vor forma cu vremea atât un repertoriu, cât și o companie aleasă. Moldova joacă în dezvoltarea modernă a românilor un rol însemnat. Aici, în mai mare depărtare de șarlatanismul intelectual, de suficiența
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Umbrărești reprezintă dovada indiscutabilă a practicării comerțului pe aici din cele mai îndepărtate timpuri. Nu sunt suficiente date în legătură cu practicile comerciale în viața satelor, dar bănuim că în așezările rurale, o îndelungată perioadă de timp a predominat forma de comerț ambulant, negustorii fiind, în majoritatea lor, alogeni. Spre o astfel de constatare conduce diversitatea monetară, atât ca loc de emisiune, cât și ca sistem de valori. Cu timpul se vor implica în asemenea activități și localnicii, dar ei nu vor reuși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Caștaliu) și Sava Dănăilă la Umbrărești; Dumitru Pricop, Vasile Roșu și Năstase Brat în Slobozia, fostul Boziești; familia Damian la Torcești; Toader Nechifor la Siliștea. La Tămășeni nu a fost nici o prăvălie după primul război mondial. Exista aici un comerciant ambulant, cu numele Manole, care aducea mărfuri de la Galați și le distribuia în sat. De altfel, asemenea mod de a face comerț era mai răspândit după Războiul de Independență, când mulți dintre veteranii de război, având permise de călătorie C.F.R. gratuite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tudor Mihalcea la Siliștea, Costache Hagiu și Ion Murgoci la Salcia, Serea Bulai la Torcești și Ene Miron la Condrea; poate vor mai fi fost și alții pe care nu i-am știut să fi practicat așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii în acest timp cu gaz lampant și păcură pentru uns căruțele, cu cartofi, care la Umbrărești nu se cultivau, pește sărat adus de lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie, ci umblau prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din aceste venituri revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de zestre de mai sus nu figurează alte sate decât Torceștii și Țigăneii, credem că și acele 12 sălașe de țigani (locuințe de dimensiuni mici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era pe linia frontului. 7.Pentru cei care urmează nu avem informații în ce unități au fost. 8.Rănit la picior. 9.Cap al răsculaților în 1907, arestat câteva luni. 10.Era vecinul nostru, avea gratis trenul și făcea comerț ambulant. 11.A fost rănit la cap; copil fiind ne povestea întâmplări de pe front, îmi lua mâna mea cu mâna lui de-i pipăiam locul ranei din capul său alb, o gropiță cam cât o jumătate de nucă. Ce fiori îmi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sărbătoare. Peste tot se auzeau tarafuri de lăutari și se întâlneau jocurile preferate de către tinerii satelor: „comediile”, „femeia- pește”, „păianjenul-om”, „trasul la semn”, „lanțurile”, „bărcile”, „călușii”, „zidul morții” și alte distracții. Nelipsiți din peisajul pestriț al bâlciului erau vânzătorii ambulanți, care comercializau limonadă, gogoși, „șampanică”, bragă sau „rahat cu apă rece”. Nu exista aproape nicio ramură alimentară care să nu aibă sectorul ei în acest negoț, de la fructele și legumele preparate de simigerie și bombonerie, iaurt, lapte bătut sau covăsit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
exista aproape nicio ramură alimentară care să nu aibă sectorul ei în acest negoț, de la fructele și legumele preparate de simigerie și bombonerie, iaurt, lapte bătut sau covăsit, urdă, brânză de vaci, până la găini, pește, miel gras etc. Toți negustorii ambulanți se luau la întrecere și, de multe ori, bâlciul dura 2-3 zile. În categoria vânzătorilor ambulanți erau și aceia care vindeau mărunțișuri de tot felul (articole de mercerie), găzarii și alții. Un evreu bătrân și bolnav - moș Avram -, umbla cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și legumele preparate de simigerie și bombonerie, iaurt, lapte bătut sau covăsit, urdă, brânză de vaci, până la găini, pește, miel gras etc. Toți negustorii ambulanți se luau la întrecere și, de multe ori, bâlciul dura 2-3 zile. În categoria vânzătorilor ambulanți erau și aceia care vindeau mărunțișuri de tot felul (articole de mercerie), găzarii și alții. Un evreu bătrân și bolnav - moș Avram -, umbla cu o căruță trasă de un cal cu un butoi cu petrol și o putină cu păcură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
umbla cu o căruță trasă de un cal cu un butoi cu petrol și o putină cu păcură. Mai existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]