4,765 matches
-
Ron m-a întrebat dacă eram amețit. Am făcut greșeala să spun “Da”. Uh! Cupola mi-a lovit casca în partea stângă în următoarele trei rotiri spre dreapta. De fapt, cea de-a doua serie de rotiri mi-a alungat amețeala și am fost întrebat ce altceva mai doresc să văd. Pentru că citisem înainte în manual despre asta, am cerut să văd “o frunză de trifoi”, adică patru looping-uri consecutive în care avionul este rotit la 90 de grade de
de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347357_a_348686]
-
el să mai facă. Gata, acum treburile casei erau împărțite, toată lumea mulțumită. După servitul cinei (aceeași tocăniță de pui), Săndica a plecat să-și pregătească lucrurile de care avea nevoie la noul său loc de muncă. Încă o mai încercau amețelile și durerile în zona unde primise lovitura, dar spera cu timpul să scape și de acestea. Și-a ales hainele de lucru și câteva cărți care o vor ajuta, mai ales cele care se ocupau cu descrierea soiului de taurine
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
etajul la care aveam să cad frângându-mi gâtul. Cu atât mai mult cu cât, la un moment dat a trebuit să trec de pe un tronson de schelă pe altul, distanța dintre ele circa jumătate de metru, că mă apuca amețeala dacă aș fi privit în jos. Dacă aș fi avut mai multă răbdare, doar o lună, aș fi putut ocupa în blocul următor un apartament la etajul trei, dar vă spun că atunci eram prea furios și hotărât să schimb
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
de viță bună, Fac de toate cu măsură: Beau, mănâncă și cunună, Mai postesc și rar înjură. Unii-s buni de nicio brânză, Munca e pentru tractoare! Au în bănci ceva osânză Și nevasta... fată mare! M-a luat o amețeală, Vreau și-n casă și afară, Oare nu e vreo scrânteală, Nu e de la primăvară? Referință Bibliografică: Scrânteală de primăvară / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 421, Anul II, 25 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George
SCRÂNTEALĂ DE PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346340_a_347669]
-
stăpână mult pe sine și te-amețește nu atâta cu privirea, cât cu... dantelăria! Dantelărie-n vorbă și-n privire, dantelărie-n așternut și pe pielea-i netedă, că nu mai vezi în fața ochilor decât forme dantelate, de te-apucă amețeala până cazi pe spate... În general, femeia nu se manifestă public la alegerea dantelei, deși, pentru fiecare, este un exercițiu de mare încărcătură psihica și chiar artistică. Fiecare articol ce va purta dantelă este întipărit în memorie în câteva variante
DANTELA CU CIOCĂNELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346493_a_347822]
-
la piept și i-a suflat ușor, ca o boare, în zulufii de pe lângă ureche. Ea s-a abandonat total în brațele lui, cu ochii închiși, fără să mai respire. Creierul refuza să gândească ori să comande o mișcare. Simțea o amețeală plăcută de care nu dorea să fugă și atât. Când buzele lor s-au desprins din sărutul lung, tremurau. Ea a deschis ochii și nu a putut articula decât "m-ai amețit!" și apoi a întins mâna după un scaun
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
Adorm cu greu și mă trezesc de căteva ori „lac de apă”. Mă schimb în haine uscate și incerc să moțăi cum pot... A doua zi aceeași stare! Aceleași furci caudine prin care trebuie trec! Parcă mă trece și o amețeală! Îi spun soției că simt că o așa stare de rău cum nu am avut niciodată în viață! Mă mângâie, se uită în ochii mei cu compătimire, mă șterge pe frunte cu un șervețel și mă întreabă dacă nu ar
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
o grea ispită acum simt iar că mă apasă Așa ca o chemare spre o pierdută casă E ca un căntec vechi, fragment rătăcitor Pe drumuri de încrederi, torent unduitor. E o urcare neîncetată spre magice treziri. E o pătimașă amețeală intrarea-n deveniri! STATORNICIA ÎN TRĂIRE Nu-mi dezvăluri singurătatea de altădat Ea în oceanul unei tăceri s-a îngropat Ai troienit preaplinul cu mine într-un cuvânt Tu erai statornicie, eu eram o pală de vânt Într-o aureolă
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
era nevoie de nimic în afara buletinului sau a cărții de identitate a fiecăruia și de actele mașinii. Plimbarea pe mare cu o asemenea ambarcațiune era ca o beție cu șampanie. Simți la început gustul fin al băuturii, apoi se instalează amețeala ce ți-o creează consumul ei, odată cu creșterea cantității băute. Barca, prinzând viteză din ce în ce mai mare, împrăștia stropi reci de apă cu irizări multicolore de la lună și o dâră de spumă rămânea în urmă ca o potecă, formând siajul [ dâră lăsată
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
în gând. „Sarsailă mi-a îndreptat pașii aici, unde zicea că mă așteaptă o drăcoaică...Oare cum mă voi înțelege cu ea? M-a avertizat că sunt foarte furioase, mai ceva ca ei. Dacă-i o capcană?” Brusc simți o amețeală. Își scutură capul. În fața ochilor i se desfășura o încăpere intimă, frumos mobilată, poleită în aur, cu așternuturi din mătase și un pat matrimonial în care îl aștepta o fetișcană goală de o frumusețe nemaiîntâlnită. Fermecat de acea apariție se
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
fetișcană goală de o frumusețe nemaiîntâlnită. Fermecat de acea apariție se apropie, dar se trezi lângă perete, la o nișă. Privirile îi alunecară afară, peste pădurea de stejar. Turnul se roti din nou cu el și simți cum îl cuprinde amețeala. Niciodată nu privise în jos de la asemenea înălțime. Deodată își aduse aminte de făptura gingașă din patul de alături și tresări: „Asta-i drăcoaica! Dacă-mi face vânt peste zid?” Instantaneu întoarse capul și rămase blocat. Se afla într-o
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
el să privească și vezi doar atăt: doi ochi negri, doar doi ochi negri sfredelitori ridicați peste un zâmbet abea schițat și șigur... nimic nu te poate face să pleci ochi tăi, nici valul de căldură din piept, nici ușoara amețeală din urechi, nici gerul pătruns în roșeața obrajilor prin fereastra întredeschisă... doar privești cu nesaț, doi ochi negri care atrag și care ard... vocea continuă egală, șigură, interogativă, apoi se oprește, mulțumește și caii dau din nou să rupă zăpada
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
un buchet de flori ofilite pe perna mea acolo unde nu o mai atinge nimeni și nimic până dimineața * am avut o iubită care semăna a ogar hămesit îmi transpirau palmele așteptând-o mereu să se întoarcă din lungile ei amețeli dragostea noastră era ceva ca o vânătoare regească avea buzele aspre și luminoase sentimentele ne crăpau pe la colțuri îmi făcusem cuib în triunghiul liniștii descris de gâtul, umărul și sânul ei stâng și ne iubeam atât de intens încât simțeam
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
pentru antarctice, numai să rezist la frig. Mărșăluiesc prin viscolul de la canionul Rehoboth. * Îmi scrie Tavi Blaga: „Bănuiesc că sunteți încărcat înainte de plecare. Am niște emoții!... Eu nu aș avea curajul să merg.” Se pare că nici eu! * Te apucă amețeala, parcă ai fi pe altă planetă... când vezi ghețari cât muntele (și asta-i numai o treime de la suprafața apei!)... Îți e teamă să nu cadă pe tine! * Un adevărat palat de gheață e Antarctica! Sau mai mult un oraș
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (1) – PREGĂTIRI PENTRU EXCURSIA VIEŢII de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376541_a_377870]
-
era de lungă, toropită de atâta soare, de pe cearceaful întins pe nisip, pe care stătuse până atunci sprijinindu-și fruntea pe palme, până când simțise că o frige toată pielea și devine somnolentă. Era și momentul, pentru că deja o cuprinsese o amețeală ușoară și i se părea că vuietul mării, tot mai surd, se estompa, la fel ca și țipetele pescărușilor ce păreau că se pierd undeva în adâncul neliniștitelor valuri. Până și șuieratul vântului care obișnuia să se cocoațe în fugă
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
Dacă ieri am avut simptome de rău de mare, dar într-un procent mic, chiar și stări confuze, între da și nu (ca-n logica neutrosofică!), în a treia zi a expediției m-am sculat bine dispus, fără senzații de amețeală, vomitături ori scădere a tensiunii (leșuială, lipsă de energie). * World Conservation Union (IUCN) stabilește regulile de protejare a florei și a faunei, în pericol de extincție (conform Listei Roșii din anul 2014). IUCN utilizează termenul ”taxon” pentru un grup de
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
Care este limita dintre Posibil și Imposibil? Precum în paradoxurile sorite, sau mai clar în logica neutrosofică, aveam de-a face cu o triadă: zona posibilă, zona imposibilă și zona nedeterminată (neclară) care este și posibilă și imposibilă. Îți vine amețeala când vezi numai alb, înalt și straniu... * Specii ne-native au fost introduse, intenționat sau neintenționat, în insulele antarctice și sub-antarctice, precum: microbi, ciuperci, alge, nevertebrate, plante, pești și păsări. Pentru limitarea dereglării habitatului antarctic, IAATO (International Association Antarctica Tour
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
va rata desigur sub nicio formă. Dimineața când s-au trezit, amândoi simțeau oboseala unei nopți frământate. Pe Ștefan încă îl durea capul, dar nu așa de tare ca atunci când s-a ridicat de pe fotoliu cu gâtul țeapăn și cu amețeli de era să se împiedice de covor. Noroc că s-a sprijinit de masă, altfel se lungea pe jos cât era de mare. - Bună dimineața iubitule, îi spuse Gina veselă când a văzut că afară este lumină. Era ora opt
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
încurajă el. „Trebuie să existe o soluție! Îmi voi duce misiunea la bun sfârșit!” Se ridică de pe trunchiul răsturnat și încălecă. „ Și totuși Prințesa m-a păcălit de două ori! Urmașul lui Dracula s-a născut!” Căpitanul Arnăutu simți o amețeală atunci când primele raze ale soarelui îl izbiră în moalele capului. Lumina zilei parcă îi slăbea vlaga din mușchi și brațu-i devenea greoi. În cele din urmă, porni agale pe un drumeag ca să ajungă la locul de întâlnire cu căpitanul Sasu
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
în albul hârtiei lui o imagine tulburată de posibil, și de regretul după toate semnele ce nu vor fi alese, nici n-a văzut în limpedele aer a construcției ce nu este acolo, acela pe care nu l-a bântuit amețeala îndepărtării de un țel, neliniștea de mijloace, previziunea întârzierilor și-a deznădejdilor, nu a cunoscut edenul imaginar. Unii poeți europeni văd edenul în imaginea tulburată de posibil, așa cum după Valery, logica imaginativă specifică ochiului de creație poetică reprezintă o singură
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
el și se aruncă în afara vâltorii. Se rostogolește la vale, cade în gol în altă cascadă, iar la următoarea reușește să se retragă la margine și să scape de iureșul apelor. Poposi pe mal câteva minute să-și revină din amețeală. În cap auzea un tumult continuu. Recăpătându-și stăpânirea de sine se tolăni pe piatra fierbinte să-și recapete puterile. Refăcut, Pătru își luă sub braț hainele aproape uscate și sărind din bolovan în bolovan traversă râul. Pe malul celălalt
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Patriarhul zise pipăindu-și mandibula: -Mai să fie! Cred că mi-au revenit și măselele de minte! De le-aș fi avut și aseară, n-aș mai fi lăsat purcelul nemâncat pe jumătate! Reacționară cam leșinat la glumă, căci o amețeală le dădea târcoale de ceva timp, ajungând să-i cuprindă de tot, până la urmă. Pe lista inconvenientelor apăru și faptul că nu puteau verifica timpul scurs. La intrarea în peștera albastră, ceasul Americanului dispăruse. Așadar câtă vreme trecuse? Minute, ore
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
subțire din cauciuc plasticat, iar medicul anestezist care asista la operație m-a înțepat într-una dintre venele brațului drept cu o seringă prin care trebuia să intre în organism soluția pentru anestezia generală. Am simțit la început o ușoară amețeală. - Numără până la zece, mi-a spus anestezistul. Am început firește să număr și țin bine minte că ultimul număr pe care am apucat să-l mai spun, din ce în ce mai amețit, a fost șapte. După care am adormit, un fel de-a
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376191_a_377520]
-
îi permită astfel de gesturi. Cel puțin nu înainte de a-l cunoaște mai bine și de a stabili exact pozițiile pe care se aflau fiecare. Așa era normal. Așa era de bun simț. Așa simțea că trebuie să facă. O amețeală ușoară o clătină înainte ca genunchii să o asculte și nu reuși decât să se lase să alunece înapoi în locul pe care abia îl părăsise. Ceața spoturilor prinse a coborî înfierbântată și, prin trup, îi porniră mii de furnici un
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
frica te face galben, rușinea te face roșu, iar cinstea și tăria de caracterte lasă așa cum ești”. Unele adevăruri sunt formulate sub forma paradoxului, atât de vexant uneori: Insuccesul poate fi, câteodată, primul pas spre izbândă și spre glorie, dar amețeala gloriei totdeauna este preludiul insuccesului”; Dragostea se agață de aparențe până le transformă în false certitudini”. Autorul pornește uneori de la proverbe cunoscute și de la ziceri populare, pe care le răstălmăcește după propria înțelegere și interpretare: “Cine se culcă pe lauri
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]