866 matches
-
fularul și bereta scoțiană pe care o avusese pe cap mai devreme, și ieși. Grajdurile erau cufundate În Întuneric, piatra de asfalt luneca din cauza gheții, dar Își croi drum fără lanternă. Auzea clinchetul paharelor, bîzÎitul vocilor aburite de bere, ritmul amețit al pianului mecanic venind din diverse cîrciumi din Rathbone Place. Sunetele acestea o făceau să se simtă mai bine. Era o zi obișnuită de sîmbătă. Oamenii ieșiseră În oraș și se distrau. Ea de ce nu? Încă nu avea treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
aici, Julia? Julia bău. Își șterse gura. — Ar putea fi fantoma lui Samuel Pepys. El venea la biserica asta. Odată s-au năpustit asupra lui doi hoți. Mi-ar plăcea să aflu despre asta, spuse Helen, dar să nu fiu amețită. — Te amețești repede. — Eram și Înainte amețită, dar nu mi-a făcut plăcere s-o spun. Oricum, e ziua mea de naștere și am voie să fiu amețită. — Atunci ar trebui să mă amețesc și eu. Nu-i plăcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Ar putea fi fantoma lui Samuel Pepys. El venea la biserica asta. Odată s-au năpustit asupra lui doi hoți. Mi-ar plăcea să aflu despre asta, spuse Helen, dar să nu fiu amețită. — Te amețești repede. — Eram și Înainte amețită, dar nu mi-a făcut plăcere s-o spun. Oricum, e ziua mea de naștere și am voie să fiu amețită. — Atunci ar trebui să mă amețesc și eu. Nu-i plăcut să fii amețit de unul singur. Mai băură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Documentarea pentru ședință e oarecum Îngreunată de faptul că literele din Wall Street Journal se tot mișcă. Pagina cu Profiturile de piață e toată numai linii negre contorsionate și arată ca o Încrengătură. De-a dreptul jalnic. Mă simt la fel de amețită ca o domnișoară bătrână care a dat pe gât un pahar mare cu sherry din rezerva parohiei. Maternitatea - sau abstinența adusă de maternitate - mi-a distrus capacitatea de a mă bucura de orice fel de droguri, mai puțin de dușca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
întreagă la minte și dacă, presupunând prin absurd, n-aș fi fost, își găsise un moment foarte nepotrivit să mă eticheteze drept țicnită. Ținea în mână testamentul meu. Băgăciosul. Am încercat să i-l smulg din mână, dar eram prea amețită. —Dă-mi-l. E un document personal, i-am spus. Reușisem să mă ridic puțin, ceea ce m-a făcut să mă simt mai bine. Ei bine, sunt șocat că nu mi-ai lăsat nimic. Cum naiba ai intrat? — Ușa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
decât s-o împarți cu un bărbat pe care de-abia îl cunoști și care încearcă, toată noaptea, să-și croiască drum spre propria ta plajă Ipanema. M-am trezit la unsprezece dimineața, simțind din plin diferența de fus orar. Amețită, am deschis obloanele. Ah! am exclamat uimită. De-asta vin toți aici, mi-am zis. Kilometri de peluză impecabilă, verde se întindeau până la marea Mediterană, care strălucea ca diamantele bleu, dreptunghiulare, care se vând la Fred Leighton de pe Madison. Cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
dar În privirea cu care Îl fixa pe Bobby Crawford pe deasupra piscinei Însîngerate nu se citea nici urmă de șovăială. După ce și-a recăpătat puterile cît să stea pe picioarele lui, l-am ajutat să se scoale de jos. Încă amețit, se holbă la tînăra vag conștientă și-i alungă cu gesturi repezite pe turiștii, acum tăcuți, care se Îngrămădeau la mese. — O ducem la mașina mea, i-am spus. Vă duc acasă. Cel mai bine-ar fi să stea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pare destul de frig, încă. Inspiră adânc și de data asta mă uit eu la el pânditor. Dar nu spune nimic și nu arată nimic pe chipul lui frumos și de ne pătruns. Ne reluăm drumul în tăcere. Sunt în continuare amețită, nici nu simt că pășesc pe trotuar. Parcă aș păși prin aer, la câțiva centimentri deasupra solului (ca tine, Edo!). Traversăm. Tra versez cu aceeași stare de plutire persistând în mine ca un abur de ceață. Trecem acum chiar pe
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vreme. Câteva raze palide încercau să spargă norii joși și întunecați. Nici unul dintre ei nu avea formă și culoare de inorog. Parcul era pustiu. Am închis ochii, ascultând zumzetul tăcerii. Nu mă simțeam bine, eram în continuare răcită și ușor amețită, dar mintea mea trebăluia de zor, adunând precum o furnică toate frânturile de întâmplări din ultima vreme, punându-le cu destoinicie cap la cap, în imprevizibila ei logică, încercând să separe realitatea de ficțiune. în mine creștea, din ce în ce mai viguros, dorința
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în fiecare celulă o impetuo zitate anevoie reținută și o extraordinară energie. Pielea ei emana o luminozitate transparentă, de un roz palid, ca un abia întrezărit răsărit de soare. în hăul ochilor ei mari și aproape negri te puteai prăbuși amețit dacă îl priveai concentrat și nu te opreai la obstacolul incolor și superficial al ochelarilor. Părul învolburat, aproape negru și el, îi încadra orgolios trăsăturile de licate, care ascundeau în același timp multă forță. în ziua când Clara venise la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Eduard să o potolească. — Ei, na! Sărbători sunt câte poftești dumneata! Sărbătorim ploaia de-afară, sărbătorim Ziua Tineretului, sărbătorim că ești o cârpă! Câte altele nu sunt de sărbătorit! Hai, adu pahare, nu mai sta! îi porunci, cu ochii strălucind amețiți. — Mai bine-ți fac o cafea, se oferi Eduard, îngrijorat de-a binelea. Mi-ar prinde și mie bine, am băut cam multă bere! — Nu-nu-nu!!! Pa-ha-re! N-am venit aici pentru o amărâtă de cafea! Când reveni cu paharele, Eduard
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fierbinte țâșnește din toți porii ca apa dintr-un robinet. Transpirația se prelinge pe frunte, spinare, piept, pântece, picioarele se năclăiesc într-o umezeală caldă și lipicioasă. Lumini intermitente și puncte negre, mari, încep să-i joace haotic prin fața ochilor. Amețit, se sprijină cu mâna de perete. Are impresia că este luat pe sus într-un vârtej și totul începe să se învârtă jurul lui, într-un carusel amețitor. Disperat, luptă să-și mențină echilibrul și se împotrivește cu toate resturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
slăbiciunea, parcă aici e vorba de bună creștere..." Dar despre ce e vorba?" "E vorba despre religie." "Și ce-ai tu cu religia?" "Am! Religia slăbește forța vitală a oamenilor." Atât am spus atunci și m-am ridicat de la masă amețit, ca și când aș fi băut o sticlă cu vin. Nu-mi dădeam seama cum se copsese în mintea mea ideea că religia slăbește forța vitală a oamenilor, de la ce pornise, fiindcă preotul nostru care slujea în biserica din cartier era un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din grupul lor, avea statutul unei ființe umane. Deși acesta putea fi contestat, se gândi ea. ― Cum te mai simți? îl întrebă pe Gorman. Locotenentul se rezemă de un perete și-și trecu o mână peste frunte. ― Bine, cred. Cam amețit. O mahmureală în toată regula. Ascultă, Ripley, eu... ― Las-o baltă. Nu avea timp să asculte tentativele lui de justificare, inutile. De altfel omul acesta nici nu era cu totul răspunzător de dezastrul produs în stația de epurare a atmosferei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ctitori“, „tribuni“, „barzi“ și alți trubaduri lirici sau epici. Nici nu aflai dacă studenții chiar credeau în enormitățile astea sau doar încearcau să te păcălească. Dezastrul era complet, îți fugea mintea când la muzeu, când la grădiniță. De-aia trebuia amețită literatura. Trucată, întoarsă pe toate fețele și-apoi repovestită, de vocea proaspătă a unui magician. Onoare părea un cuvânt atrăgător. Îl întâlnisem de nu știu câte ori pe drum, și tot de-atâtea ori îl pierdusem. De fiecare dată când credeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a trecut prin cap: bacon, măsline, ceapă, roșii, ardei, extra mozarella. Mi se făcuse și mie foame, gastrita dădea târcoale. L-am cercetat iar pe Mihnea. El butona textul, ospătărița se aplecase pe tejghea, Cezar picotea, tipele de pe televizor dansau amețite. Gândurile secționau lumina, fumul, încăperea, oamenii, purtând fiecare din viețile astea incomplete spre o direcție de nimeni cunoscută și cu-atât mai puțin controlată. Totul mergea ca pe roate. Știam din romane chestia aia cu timpul: se urcă două-trei trepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ierta Dumnezeu. Du-te, du-te, vorbesc serios cu tine. Nimic nu-i mai bun pentru îndreptare decât să-și amintească omul trecutul și să se căiască. Însă n-avea rost să repete că vorbește serios; generalul, ca toți oamenii amețiți permanent de băutură, era foarte sensibil și, ca toți oamenii prea dedați beției, nu suporta cu ușurință amintirile din trecutul fericit. Se ridică supus și porni spre ușă, astfel încât Lizavetei Prokofievna i se făcu imediat milă de el. — Ardalion Alexandrovici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
zbughi la bucătărie; acolo pregătea gustările; și înaintea venirii prințului, de cum se putea desprinde de treburi pentru câteva minute, apărea pe terasă și asculta cu toată atenția polemicile asupra lucrurilor celor mai abstracte și ciudate pentru ea, pe care oaspeții amețiți le susțineau tot timpul. Sora ei mai mică, cu gura căscată, adormise în camera de alături, pe un cufăr, însă băiatul, fiul lui Lebedev, stătea în picioare lângă Kolea și Ippolit, și chipul lui însuflețit arăta că era gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
față situațiilor din ziua care Începe. Dacă nu luăm micul dejun, așa cum fac În zilele noastre mulți oameni ocupați sau leneși, ori acesta este sărac calitativ și cantitativ, avem un deficit de glucoză și ne simțim obosiți, prost dispuși și amețiți. Dacă postim prea multă vreme, se reduce cantitatea de enzime digestive din corp, ducând la probleme digestive și gastrice. Prin urmare, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. La prânz, după o jumătate de zi de muncă - sau
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
frecvențe Înalte, transmisă prin scaunul pe care ședea. S-a constatat că, atunci când vibrația avea frecvența de un hertz, el o simțea În cap, Însoțită de dureri musculare și alte senzații minore neplăcute. La doi hertzi s-a simțit somnoros, amețit și dezechilibrat. Când s-au depășit cinci hertzi, vibrația a devenit insuportabilă. Ca urmare, au fost afectate respirația și vorbirea. Reacția umană maximă la vibrațiile externe apare atunci când frecvența este de patru-opt hertzi. Cu alte cuvinte, vibrațiile din această gamă
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
nemerește) asta... cum să zic de!... zi-i pe nume de!... a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, și eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! (urale și ciocniri) [...] CAȚAVENCU (foarte amețit, împleticindu-se-n limbă, dar tot îngrășându-și silabele): Fraților! (toți se-ntorc și-l ascultă) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Satul parcă e mort. Zăpușeala ce plutește în văzduh țese o tăcere năbușitoare. Doar în răstimpuri fâșie alene frunzele adormite prin copaci. Un fuior de fum albăstrui se opintește să se înalțe dintre crengile pomilor, se bălăbănește ca o matahală amețită și se prăvale peste grădinile prăfuite, învăluindu-le într-o ceață cenușie”. Drumul cedează locul descrierii caselor satului: casa învățătorului și cea a lui Ion, descriere ce ilustrează, prin aspect și așezare, condiția socială a locuitorilor, dar și rolul unor
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
că cel mai mare român trebuie să fie Nicolae Ceaușescu. De ce? Pentru că pe vremea lui era liniște și se construia mult. Probabil că asta a auzit acasă, căci el nu a trăit atunci nici un minut. Am plecat la club scârbit, amețit, înjurând această invenție folosită pentru a imbeciliza și mai mult niște oameni și așa limitați, simpli căci „There’s no confusion like the confusion of a simple mind“ (F. Scott-Fitzgerald, The Great Gatsby). Codruț 29 mai 2006 Finalizarea manuscrisului cărții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
luminate (b) picior amorțit, teren degradat, cer înstelat, om plecat la munte, scrisoarea sosită ieri, țări foste comuniste, copil rămas repetent, scriitor devenit indezirabil (c) copil uimit, entuziasmat, pasionat, copleșit de durere, abătut, ahtiat (după dulciuri), alarmat, alertat, alinat, amărât, amețit, bulversat, cătrănit, chinuit, dezamăgit, dezolat, deznădăjduit, necăjit, zăpăcit (d) sătean învecinat/înrudit/înfrățit cu preotul (e)*copil dormit, *copil râs, *domn dansat. Cornilescu (2005: 102) formulează următoarea generalizare: Un participiu trecut al unui verb poate fi folosit ca adjectiv cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clică". În fine, chestiunea lui Eminescu nu putea cocoli "morbul mental", starea sanitară a poetului și, desigur, "alarmul foilor", canonicul fiind îngrijorat de orgiile periculosului cult; o ceată de oameni ar fi pus la cale "comedia" și tinerimea de atunci, amețită, sedusă, hipnotizată ar fi căzut pradă "infecției". Ca să nu mai vorbim despre "monstruozitățile" poetice, sfidând "paciența hârtiei" ori de influența schopenhaueriană, filosoful german fiind decretat "îngerul rău" al poetului. Tot din unghiul "literaturii bolnave" denunță și Aron Densusianu cultul eminescian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]