KorAP: Find »[drukola/base=amelie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...37 >

914 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428

Se pare că nu te pot însoți astă-seară. Se pare că am ratat o cheie sau un șperaclu. Weir s-a eliberat de cătușe la Centrul de Detenție și a vrut să ia arma cuiva. A fost împușcat. - O, Doamne! Amelia se pregăti să iasă. - Trebuie să mă duc să văd. Apoi se opri și privi la Kara: - Știi, mi-a fost teamă să îl țin în arest până la proces. Omul era prea alunecos. Dar, ajung să cred că există dreptate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
de o crimă, cadavrul trebuia să rămână neatins, chiar și de către personalul medical, până când cineva de la criminalistică intervenea. Era o regulă fundamentală și oricine dăduse dispoziția că trupul Magicianului să fie luat urma să aibă mari probleme. - Care-i problema, Amelia? întrebă unul din tehnicieni, aflat în ușă. - Uită-te singur, spuse ea enervată, făcând un semn spre coridor. Medicii au luat corpul înainte să venim noi. Ai idee ce s-a întâmplat? Tânărul se încruntă. Își privi colegul și apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
au fost anunțați. Dar coridorul ăsta nu poate fi încuiat. Imediat ce ușa a fost închisă, a putut să se ridice și să umble liber. Chiar acum, ar putea fura o nouă mașină sau ar putea fi în metrou spre Queens. Amelia Sachs începu să dea ordine. Orice rang avea detectivul, era atât de speriat de evadarea lui Weir, încât nu-i puse la îndoială autoritatea. - Anunță evadarea, spuse ea. Către toate patrulele de la metrou. Federale sau ale statului. Nu uita de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
tot, iar părul i se lipise de frunte. - Nu-mi vine să cred, spuse el trăgându-și suflul. E pe bune? A scăpat? - Bineînțeles că da, răspunse Rhyme supărat. Au fost trimise patrule care îl caută și acum. E și Amelia acolo. Dar nu au găsit nicio pistă. - Poate se va da la fund pentru un timp, vorbi Bell tărăgănat. Dar cred că e momentul să îl pun la adăpost pe Charles și pe familia lui, până aflăm ce urmărește. - Normal

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
de la Corecție, după un polițist, medic, bucătar, pompier, femeie de serviciu, asistentă? După oricare din zecile de oameni aflați în mod justificat aici duminica? După cine, după cine, după cine? Fu sunată prin stație. Era Sellitto. - Sunt la etajul trei, Amelia. Nimic. - Eu sunt la subsol. Văd zeci de oameni. Au toți legitimații, dar cine știe, poate a plănuit-o și pe asta de săptămâni bune și a lăsat pe aici o insignă de care se folosește acum. - Urc la patru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
șarpe-mocasin, căprior - puteau să aibă urmări neplăcute dacă nu te concentrai la țintă. Viața era tot cam așa. Și Bell știa că orice s-ar întâmpla în Cavou acum, trebuia să rămână concentrat la singura lui sarcină: protejarea lui Bell. Amelia Sachs sunase și raportase că verifica orice ființă umană pe care o zărea, indiferent de vârstă, rasă sau talie (tocmai urmărise și legitimase un gardian mult mai înalt decât Weir și fără să semene vreun pic cu acesta, dar care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
îi răspunseră la salut. Nimeni nu era la intrare, așa că pătrunse în cort și se îndreptă spre culisele scenei. Văzu un tânăr cu un dosar în mână. La centură, avea atârnat un ecuson de angajat al circului, întocmai cum avea Amelia Sachs tocul armei. - Mă scuzați, începu ea. - Da? răspunse el cu un puternic accent francez sau canadian. - Îl caut pe domnul Kadesky. - Nu e aici. Eu sunt unul dintre asistenți. - Și unde este? - E plecat. Cine sunteți? - Lucrez cu poliția

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
în spate. - De ce-ai făcut asta? se smiorcăi el, sprijinindu-se într-un cot ca să se ridice. De ce? Răspunsul pluti în aer preț de câteva clipe, apoi fu izbit de un al doilea jet de spray arăzător. Capitolul XLII Amelia Sachs lăsă deoparte tubul cu spray paralizant. Sergentul dinăuntrul ființei ei era cumva necăjit de a doua pulverizare, absolut gratuită, pe fața lui Constable. Dar, chiar și așa, observând șișul de paisprezece karate ascuns în mâna lui, agentul din Sachs

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
sună celularul. Era Rhyme. - E totul în regulă acolo? întrebă criminalistul. - Cum nu se poate mai bine, răspunse Bell. - Pe Constable l-am băgat într-o celulă securizată. - Și îi cunoaștem pe gardieni, nu-i așa? vru Bell să știe. - Amelia ne-a avertizat că Weir e bun, dar nu e chiar atât de bun încât să se transforme într-o sosie a lui Shaquille O’Neal. - Am înțeles. Și avocatul în ce stare e? - Roth? O să supraviețuiască. A fost totuși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
chiar atât de bun încât să se transforme într-o sosie a lui Shaquille O’Neal. - Am înțeles. Și avocatul în ce stare e? - Roth? O să supraviețuiască. A fost totuși o bătaie serioasă. Încă mă uit pe ce a găsit Amelia la locul faptei la Centrul de Detenție. Nu am nicio pistă precisă încă. Dar am mai dat peste ceva despre care vreau să-ți spun. Bedding și Saul au reușit în sfârșit să afle numărul camerei de la Lanham Arms căreia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
ILUZIEI (MODRUL?ă De duminică, 21 aprilie până joi, 25 aprilie „Pentru a fi un mare magician, trebuie să poți să oferi iluzia astfel încât oamenii să nu fie doar uimiți, ci mișcați puternic.” S. H. Sharp Capitolul XLVI Camaro-ul Ameliei Sachs atinse viteza de 160 de kilometri pe oră pe autostrada West Side, gonind către Central Park. Spre deosebire de autostrada F. D. Roosevelt, o autostradă cu acces controlat, traseul acesta avea semafoare și, în dreptul Străzii 14, o tamponare ușoară îi propulsă Chevroletul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
cu rotile Storm Arrow, doi agenți asudați ai serviciului de intervenție rapidă căraseră pe scările clădirii toată greutatea și îl depuseseră pe criminalist în hol. Acesta preluase apoi comanda și își manevrase scaunul în apartamentul Magicianului, unde se oprise lângă Amelia Sachs. În timp ce colegii lor de la intervenție verificau toate încăperile, Rhyme îi privea pe Bell și Sellito, care îl percheziționau atent pe ucigașul în continuare siderat. Rhyme le sugerase să împrumute un doctor de la Biroul Medical pentru a-i ajuta în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
ai putea să lași amprente pe coridor? Rhyme scutură din cap, pentru a arăta că răspunsul era dureros de evident. - Pentru că adevăratele tale amprente erau diferite de cele de pe foaia împăturită și îndosariată. - Cum dracu’ să reușească așa ceva? întrebă Sellitto. - Amelia a găsit urme de cerneală proaspătă la locul crimei. Era de la procesul de amprentare din seara aceea. Nu urma în sine era importantă, ci faptul că se potrivea cu cerneala pe care am găsit-o în sacul de gimnastică din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
cu douăzeci de ani mai puțin, așa că a trebuit să pară îmbătrânit. Apoi mormăi ca pentru sine: Asta mi-a scăpat. Trebuia să mă fi gândit mai bine. Bucățile astea de latex acoperite cu machiaj pe care le-a găsit Amelia la locul faptei? Am presupus că erau de la manșoanele acelea pentru degete pe care le purta. Numai că nu avea niciun sens. Nimeni nu își machiază degetele. Pentru că ar lăsa urme peste tot. Nu, erau de la alte accesorii. Rhyme examină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
un efect direct al patrulatulului timp de douăzeci de ani în aceeași zonă și temperat de alți cincisprezece petrecuți pe un post mult mai riscant, acela care presupunea supravegherea agenților care patrulau în zone similare. În acea dimineață de luni, Amelia Sachs stătea mai mult sau mai puțin în poziție de drepți în fața lui, implorându-și genunchii să ignore puseul de artirită, care îi străpungea cu lame de cuțit. Se aflau în biroul lui Marlow, aflat chiar pe colțul clădirii One

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
al doilea motiv era că el însuși era un ticălos răzbunător. - Și care ar fi temeiurile? - Nesubordonare, incompetență. - Nu pot să îmi permit să îmi pierd insigna, domnule. Încerca să nu pară disperată. - Nu pot face nimic în privința examenului picat, Amelia. Asta e în puterea comisiei și deja s-a luat o decizie. Dar am să contest suspendarea. Numai că nu îți pot promite nimic. Ramos a dat de veste. În tot orașul. Eaîși ridică mâna spre creștet. Se scărpină până

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
în ochi. Lucrau împreună de câțiva ani și putea citi orice emoție transmisă de polițist, mai ales în clipele în care era supărat. Despre ce să fie vorba acum? se întrebă el. - Tocmai am vorbit la Patrulare. E vorba de Amelia. Sellitto își drese vocea. Fără îndoială, inima lui Rhyme bătu mai des în piept. Desigur că nu realizase, deși simțise un val de sânge în gât, în cap și pe față. Se gândea: glonț, accident de mașină. Cu o voce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
asta, Linc. Da. știa. - Uite ce e, nu facem decât să jucăm după cum ne cântă Ramos. Dacă el vrea să joace dur, așa facem și noi. Facem, cum s-ar zice, un teren neutru. Lui Sellitto îi plăcea ideea. Adăugă: - Amelia nu va afla niciodată. Îi spun omului meu să își țină gura. Și așa va face. Știi ce înseamnă pentru ea promovarea asta... - Deci, ce părere ai? Rhyme rămase tăcut preț de o clipă, căutând răspunsul în echipamentul legist din jurul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
diferite reacții. Pe undeva, simțeai că trebuie să te enervezi pentru că te deranjează, dar nu puteai să nu își placă ritmul. Apoi îl întrebă: - Lon ți-a propus să trageți niște sfori pentru mine? Să dați niște telefoane la primărie? Amelia nu va afla niciodată. O să îi spun omului meu să își țină gura... Se eschivă. - Da, mi-a spus. Îl știi pe Lon. Muzica se opri. Ropotul de aplauze umpluse noaptea. Urmă vocea maestrului de ceremonii, slabă dar evocatoare. Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
capitale pentru Arthur Loesser, datorită uciderii agentului de patrulă Larry Burke, al cărui cadavru fusese găsit pe o alee din Upper West Side. Lon Sellitto se afla chiar în momentul acela la înmormântarea agentului, organizată cu toată pompa în Queens. Amelia Sachs intră pe ușă, copleșită după o zi întreagă de întâlniri cu avocații, organizate prin intermediul Asociației Benevole a Agenților de Patrulare în legătură cu posibila ei suspendare. Ar fi trebuit să se întoarcă de câteva ore și, văzându-i fața, Rhyme deduse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
Ce știi tu despre ea? Îi știi măcar numele adevărat? - Eu... Ochii tulburați ai lui Sachs se întoarseră către tânără. - Nu, șopti ea, nu mi-a spus niciodată. Plină de lacrimi, tânăra clătină din cap. În cele din urmă, zise: - Amelia, îmi pare atât de rău... Dar tu nu înțelegi... Domnul Balzac și Weir erau prieteni. Au făcut împreună numere de magie ani întregi și a fost răvășit când Weir a murit în incendiu. Loesser i-a spus domnului Balzac ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
poți. - Nu sunt vrăjită, îi spusese ea râzând. Rhyme nu îi răspunsese, simțind că se gândește la cât de mult era, de fapt, la degetul mic al omului. Continuase: - Avem de tras foloase de pe urma lui Kadesky, la câte am făcut. Amelia mi-a spus cât de mult îți place Cirque Fantastique. Cred că ar trebui să dai o probă. - Chiar și dacă aș face asta, am o problemă personală. Mam... - Mama ta, o întrerupse Rhyme. - Exact. - Am avut o discuție cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
mulțime de diplomați și de angajați ai ONU locuiesc chiar acolo. Și tocmai doi dintre acești indivizi, diplomați debutanți veniți din zona Balcanilor, fuseseră găsiți asasinați, fiecare cu două împușcături în ceafă și cu capetele lipte unul de al celuilalt. Amelia Sachs dăduse peste câteva chestii dubioase când fusese la fața locului. Găsise scrum provenit de la o țigară făcută dintr-un sortiment de tutun ce nu se găsea în baza de date federală sau statală, urme dintr-o plantă care nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
era același de pe legitimația de patrulă: 5885. Strecură insigna în suportul ei de piele. Apoi mai găsi ceva în plicul galben: o legitimație temporară, pe care o puse de asemenea în suport. Apoi i-l înapoie. Legitimația o identifica drept Amelia Sachs, detectiv de rangul al treilea. - Da, domnule, am auzit despre asta și estimăm, sub aspectul amenințării, că situația poate fi ținută sub control... Bine, domnule. Marlow închise și scutură din cap. - Oricând aș prefera procesul unui bigot unei întâlniri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
fapt divers, ca între prieteni. E doar un sfat. - S-a notat, domnule. - Și acum, te rog să mă scuzi, agent... Adică, detectiv. Am cam cinci minute să aflu tot ce e de aflat despre asigurări. Afară, pe Strada Centrală, Amelia își ocoli Camaro-ul, examinând cu atenție pagubele laterale și frontale provocate de coliziunea din Harlem, cu Mazda lui Loesser. Va fi nevoie de ceva muncă pentru a reface biata mașină. Mașinile erau unul din punctel ei forte și, desigur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]