1,154 matches
-
maxima"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), plutică ("Nymphoides peltata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), cașul popii ("Malva vulgaris"), obsigă ("Bromus ramosus"), troscot ("Polygonum aviculare") sau piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"). Aria naturală adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Mamifere: pisică sălbatică ("Felis silvestris"), șobolan de apă de
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Mamifere: pisică sălbatică ("Felis silvestris"), șobolan de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Amfibieni cu specii de: buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Pești cu specii de: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel streber"), porcușor-de-nisip ("Gobio
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"); broasca țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"); trei amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); trei specii de pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"); precum și o libelulă din specia "Coenagrion
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
de stâncă, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii adulți, mănâncă, mai ales, alți pești, ocazional mamifere acvatice mici (șoareci de baltă, șobolani de apă și alte rozătoare de apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Australia este un continent cu o fauna deosebită: 83 % din mamifere, 89 % din reptile, 90 % din pești și insecte, precum și 93 % din amfibieni sunt endemice continentului australian. Acest nivel de endemicitate poate fi atribuită izolării geografice a continentului, a stabilității tectonice și a unui model de schimbări climatice, care au floră și solul australian în diferite epoci geologice. Caracteristică faunei australiene este numărul
Fauna Australiei () [Corola-website/Science/316103_a_317432]
-
parva ● Ficedula albicollis Remizidae ● Remiz pendulinus Laniidae ● Lanius collurio ● Lanius minor Sturnidae ● Sturnus roseus (Pastor roseus) Emberizidae ● Emberiza hortulana ● Emberiza cia REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae ● Testudo hermanni ● Testudo graeca Emydidae ● Emys orbicularis OPHIDIA (SERPENTES) Colubridae ● Elaphe quatuorlineata Viperidae ● Vipera ursinii AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae ● Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) ● Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) ● Triturus alpestris alpestris ● *Triturus vulgaris ampelensis ANURA Discoglossidae ● Bombina bombina ● Bombina variegata Pelobatidae ● Pelobates fuscus ● Pelobates syriacus balcanicus Bufonidae ● Bufo bufo Hylidae ● Hyla arborea PEȘTI PETROMYZONIFORMES Petromyzonidae ● Eudontomyzon
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
orbicularis SAURIA Lacertidae ● Lacerta agilis ● Lacerta praticola ● Lacerta trilineata ● Lacerta viridis ● Podarcis muralis ● Podarcis taurica ● Eremias argută Scincidae ● Ablepharus kitaibelli OPHIDIA Colubridae ● Coronella austriacă ● Elaphe longissima ● Elaphe quatuorlineata ● Natrix tessellata Viperidae ● Vipera ammodytes ● Vipera ursinii ● Vipera berus Boidae ● Eryx jaculus AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae ● Triturus cristatus ● Salamandra salamandra ANURA Discoglossidae ● Bombina bombina ● Bombina variegata Hylidae ● Hyla arborea Ranidae ● Rană arvalis Pelobatidae ● Pelobates fuscus ● Pelobates syriacus Bufonidae ● Bufo viridis PE��ȚI CYPRINIFORMES Cyprinidae ● Gobio kessleri ● Scardinius racovitzai PERCIFORMES Percidae ● Aspro zingel ● Stizostedion volgensis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
decaocto ● Streptopelia țurțur PASERIFORMES Alaudidae ● Galerida cristata Corvidae ● Garrulus glandarius ● Pică pică ● Corvus monedula ● Corvus frugilegus ● Corvus corone corone ● Corvus corone cornix ● Corvus corone sardonius Sturnidae ● Sturnus vulgaris ● Sturnus vulgaris balcanicus Turdidae ● Turdus viscivorus ● Turdus philomelos ● Turdus iliacus ● Turdus pillaris AMFIBIENI ANURA Ranidae ● Rană esculenta ● Rană ridibunda ● Rană temporaria ● Rană dalmatina PEȘTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae ● Toate speciile care nu sunt menționate în anexa nr. IV SALMONIFORMES Salmonidae ● Thymallus thymallus Cyprinidae ● Barbus spp. PERCIFORMES Percidae ● Zingel zingel CLUPEIFORMES Clupeidae ● Alosa spp. NEVERTEBRATE MOLLUSCA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
precum și 15 specii incluse în listele internaționale de specii amenințate cu dispariția. 6 specii de pești trăiesc în parc, ceea ce constituie 6% din totalul speciilor de pește de apă dulce din Bulgaria; de asemenea, mai trăiesc acolo 8 specii de amfibieni și 11 de reptile. Numărul speciilor de păsări ce pot fi observate în parc este deosebit de mare — circa 160, 40% din numărul speciilor de păsări din Bulgaria. În parc există 45 de specii de mamifere terestre (dintre care 12 de
Parcul Național Pirin () [Corola-website/Science/326769_a_328098]
-
grupate în trei comitate, care nu au valoare administrativă: Flora statului Jamaica este reprezentată, în mare parte, de vegetația montană și de savană. 19% din întreaga suprafață a Jamaicăi este ocupată de pădurile tropicale, care cuprind sute de specii de amfibieni (prezenți pe tot teritoriul Jamaicăi), reptile, păsări, un număr redus de mamifere, plante ierboase, arbuști și arbori. Economia Jamaicăi este bazată pe exploatări miniere, agricultură și turism. PIB (2008): 14,4 miliarde $ (18% din agricultură, 17,7% din industrie, 64
Jamaica () [Corola-website/Science/298111_a_299440]
-
în special Directivelor 88/166/CEE (6), 91/629/CEE (7) și 91/630/ CEE (8), care vor continua să se aplice. Articolul 2 În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții: 1. "animal": orice animal (inclusiv pești, reptile sau amfibieni) crescut sau păstrat pentru producția de alimente, lână, piele sau blană sau pentru alte scopuri ale crescătoriei; 2. "proprietar" sau "deținător": orice persoană fizică sau juridică sau grup de persoane responsabile pentru sau care au în îngrijire animalele, temporar sau
jrc3682as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88842_a_89629]
-
în vederea asigurării bunăstării animalelor aflate în îngrijirea lor și pentru a se asigura că aceste animale nu suportă dureri, suferințe sau vătămări inutile. Articolul 4 Statele membre se vor asigura că condițiile în care animalele (altele decât pești, reptile și amfibieni) sunt crescute sau păstrate, în funcție de specia și gradul de dezvoltare, adaptare și domesticire și în funcție de nevoile lor fiziologice și etiologice, în conformitate cu experiența acumulată și cunoștințele științifice, sunt în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexă. Articolul 5 1. Comisia înaintează Consiliului orice propuneri
jrc3682as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88842_a_89629]
-
nouă mamifere cu specii de urs carpatin ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), capră neagră ("Capreolus capreolus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa") și pisică sălbatică ("Felis silvestris"); doi amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și croitorul alpin ("Rosalia alpina") și fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria". În vecinătatea sitului se află câteva obictive de interes turistic, astfel: Reportaj
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
a încerca să se identifice speciile potențial rezervoare ale virusurilor Ebola și Marburg. Virusurile au fost cercetate inițial prin izolare, apoi prin tehnici de biologie moleculară. În total, printre aproape 7.000 de vertebrate (mamifere, mai ales rozătoare, păsări, reptile, amfibieni) și 30.000 de nevertebrate (artropode) analizate în regiunile epidemice pentru determinarea rezervorul natural al fiolovirusurilor, au fost detectate numai secvențe nucleotidice de ebolavirus Zair în organele a șase rozătoare ("Mus musculus" și "Praomys" sp.) și a unui chițcan de
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
("Canthus rostralis") este unghiul (sau muchia) format de fețele superioare și laterale ale botului la reptile și amfibieni, care se întinde de-a lungul unei linii de la vârful botului până la ochi. Acest unghi poate fi obtuz sau ascuțit și se prezintă uneori sub forma unei muchii mai mult sau mai puțin evidente, foarte ascuțite sau ușor rotunjite. La
Cantusul rostral () [Corola-website/Science/334077_a_335406]
-
care se întinde de-a lungul unei linii de la vârful botului până la ochi. Acest unghi poate fi obtuz sau ascuțit și se prezintă uneori sub forma unei muchii mai mult sau mai puțin evidente, foarte ascuțite sau ușor rotunjite. La amfibieni cantusul rostral se întinde de la vârful botului până la colțul anterior al ochiului, iar la reptile de la vârful botului până la colțul anterior al muchiei supraorbitale (adică de la scutul rostral până la scutul supraocular).
Cantusul rostral () [Corola-website/Science/334077_a_335406]
-
cu carpen de tip Galio-Carpinetum") și protejează mai multe specii din fauna sălbatică și floră spontană caracteristice etajului piemontan ale acestei grupări montane de curbura a Munților Carpați. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte protejate la nivel european ("Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea pestrița mare ("Dendrocopos major"), ciocănitoarea verde ("Picuș viridis"), cânepar ("Carduelis cannabina"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), privighetoarea de zăvoi ("Luscina luscina"), turturica ("Streptopelia țurțur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimu"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), broască roșie
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
-35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947. Flora cuprinde o mare varietate de: Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întâlnite din valea Oltului până pe vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Județul Covasna are o populație de 222.449 locuitori, din care peste 59% trăiesc în mediul rural. În județul Covasna, există 164.158 etnici maghiari, adică 73,79% din totalul populației. Populația Județului Covasna: Teritoriul județului Covasna a fost locuit
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: liliacul comun ("Myotis myotis"), buhai de baltă
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
încurajarea întâlnirilor între crescători și iubitori de dihori. În anul 2004 s-a desfășurat pentru prima dată inedita Olimpiadă a Dihorilor de casă. Date de interes asupra olimpiadei Dihorii se hrănesc cu animale mici precum: șobolani, iepuri, cârtițe, păsări, reptile, amfibieni și crustacee; pești. Pe lângă acestea își mai completează meniul cu semințe, unele fructe, viermi, larve, insecte și ouă. În cazul ouălor, obișnuiește să nu le spargă, ci doar le găurește bând conținutul acestora. Talia joasă și flexibilitatea le permite să
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
sau micro broasca, denumire tradusă literar din limba engleză (în ), este una din cele mai mici specii de amfibieni ce face parte din ordinul Anura. Specia ocupa un areal restrâns în sudul Africii, în sud-vestul regiunii Capului. Formele adulte ating în lungime circa 10-18 mm. Capul larg, botul rotunjit. Colorația în regiunea dorsală variază de la pal spre verde întunecat
Microbatrachella capensis () [Corola-website/Science/328503_a_329832]