2,414 matches
-
de viață. Un mal abrupt protejează o izbucnire de viață minerală și umană, un altul întinde o mână binefăcătoare și se bucură de rodul unui teren aproape plat, plin de viața culturilor vegetale. În apropiere o stâncă ce coboară în amfiteatru a protejat și protejează tot acest spațiu de forțele naturii și de valurile istoriei. Viața s-a desfășurat aici încă din cele mai vechi timpuri, după cum demonstrează urmele civilizației geto-dacice din secolul IV-III î.H., citadela geto-dacică și sanctuarul geto-dacic
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
ca în fața piramidelor egiptene, cum au putut fi transportate și clădite într-o geometrie atât de pretențioasă a formei ovale. Și asta, cu două mii de ani în urmă, pe vremea lui Iisus. În interior, pe treptele reci și alunecoase ale amfiteatrului nu mi-am putut alunga fantasmele cu chip de gladiatori ce-și măsurau restul vieții în minute, cu lei și tigri gata să sfâșie trupurile nefericiților "sportivi" ai vremii. Am ieșit din acest oraș împânzit de gigantice cetăți medievale bine
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347047_a_348376]
-
crească chiar pe malul mării, reușind să se bucure de farmecul a două lumi, cea a mării și cea a uscatului, să le unească și să le separe totodată. Privind dinspre mare înspre uscat, pe lângă imaginea câtorva restaurante și a amfiteatrului, privirea îți este impresionată de imaginea Bisericii „Sfântul Ioan Aliturghetos”, ce pare un palat, mândru și elegant, cu mai multe etaje, un adevărat far pentru călătorii de pe mare și o bucurie pentru marinari, cărora le vestește că uscatul este aproape
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
l-a scris anume pentru mine la lansarea cărții „Vademecum în lingvistică”: „VADE MECUM! îmi șopti Mirela misterioasă. Eu m-aș duce, că nu-s prost, Dar nu știu: soțul ei mă lasă?!” Mă prinsese în capcană spre deliciul unui amfiteatru întreg de profesori și studenți care în secunda următoare râdeau la unison. Nimeni nu se putea supăra pe Emil. El făcea poante doar de dragul poantei. Aștepta să râdem noi. Abia într-un târziu zâmbea și el, ca un actor fin
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
numai pe Corina? - DA! A strigat cu toată convingerea din puterile-i sleite. Toată lumea a aplaudat de emoție. Ca în fața unui legământ profan, dar de o intensitate incomensurabilă. La început de decembrie, aveam un curs de Lingvistică la anul I. Amfiteatrul plin. Îmi sună telefonul. Îl închid instinctiv. Sună din nou. Îl închid iar. Primesc un mesaj. Mă uit discret. Era de la Corina: „Emil s-a stins...” Mă împleticesc. Mă sprijin de tablă. Și continui din inerție să predau Noam Chomsky
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
închid instinctiv. Sună din nou. Îl închid iar. Primesc un mesaj. Mă uit discret. Era de la Corina: „Emil s-a stins...” Mă împleticesc. Mă sprijin de tablă. Și continui din inerție să predau Noam Chomsky, transformaționalismul... printre lacrimi. Ies din amfiteatru fugind. O sun pe Corina: - Ce pot să fac eu? - Să vorbești la înmormântare. - Eu?! - Numai tu... Aș vrea să pot refuza. Nu pot. Trebuie să îi arăt Corinei că sunt acolo, cu ei. Într-o durere fără niciun epitet
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
și plăcut, dar am simțit și femeia educată, , pasionată de munca ei, cu simț de răspundere ridicat și coloană vertebrală ce nu știe să se plece. Pentru că vântul rece se întețise și terminasem a doua țigară, ne-am retras în amfiteatru la timp să-l vedem pe Eugen Cristea urcând sub lumina reflectoarelor. Eram bucuros să-l ascult. Mi-a plăcut și îl admiram, cum aminteam anterior, de pe vremea „măgărușului”, emisiunea sa de la TVR În afară de vorbele de duh, actorul ne-a
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
elev la Liceul „G. Barițiu”, pe care lai absolvit în 1962, veniseși de la Topa Mică. - Iar tu de la Drăgășani. - Păcat că destinul ne-a despărțit. Știu că ai fost, după ce ai plecat fără voia ta de la Cluj, redactor la revista „Amfiteatru”, din București. - La această revista ai publicat și tu. - Da! - Florine, te rog întoarce-te cu fața spre telespectatori. Să te vadă și ei. - Nu am loc, draga Ioane. E prea strâmt aici. Dar, incerc... - Asa, așa... e bine... - Când
CU IOAN ALEXANDRU, PRIZIONIER AI ECRANULUI DE TELEVIZOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357312_a_358641]
-
Iată cum prezintă astăzi Profesor Doctor Constantin Ciuce, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj, instituția în fruntea căreia se află: Studenții noștri au posibilitatea să studieze în condiții foarte moderne și să participe la cursuri în amfiteatre bine dotate. La dispoziția studenților se află o bibliotecă bogată, cu un serviciu personalizat. Timpul liber poate fi petrecut la baza sportivă a universității noastre, sau prin participarea la activitățile culturale, atât de variate în orașul nostru, dar și prin
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
Poarta interzisă”, sonetul 23, pag. 27); ca o erezie și o nevoie de „Indulgențe” de Ev Mediu bigot. Sonetele din „101 sonete” se tânguie mistic, cu ison de toacă, în vecernii de seară, cu incantații de laic agnostic, școlit în amfiteatre puritane, cu o morală de paradă, de poet introvertit domolit doar de lecturi de calitate: „în sfera vederii vremea se-nclină / în pomul cunoașterii toamna cântă / prin cuvinte flux magnetic se-avântă / hrană pentru spirit lumină lină” („Axiome sacre”, sonetul
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
avut cea mai mare medie, știu că n-a fost nici o medie de zece, prima medie de intrare a fost nouă-optzeci și șase, dar încă nu știu cine a avut-o, am reținut doar că este vorba de o colegă. Rumoare în amfiteatru... După câteva secunde bune, de undeva din spate, s-a ridicat timid o fată plinuță, cu tenul alb, părul negru, cârlionțat, ochi negri migdalați, încadrați de niște gene și sprâncene dese, lungi și negre ca pana corbului, contrastul puternic dintre
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
ne spuneți cum vă numiți și de unde ați venit?, am întrebat-o. - Bordea Ana din Piatra Neamț, am absolvit liceul „Petru Rareș”, a răspuns ea. - Ei bine - am spus eu entuziasmat - domnișoara Bordea merită să fie șefa noastră de an! Întregul amfiteatru a izbucnit atunci în aplauze și așa a fost, spre disperarea politrucilor din prezidiu și jalea Tamarei Pitrinjel care, în cele din urmă, a și izbucnit în plâns... În același an, la sfârșitul lunii noiembrie, am fost convocat la Rectorat
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
pusă în discuție fiind felul în care erau predate științele sociale - filosofia, socialismul științific și, respectiv, economia politică - studenților de la chimie. Eu am întârziat puțin, ședința începuse deja. M-am furișat tiptil și m-am așezat în ultimul rând din amfiteatrul II-6. Habar n-aveam că la prezidiu, pe lângă profesorii de curs și secretarul de partid pe facultate, cele câteva persoane pe care nu le cunoșteam, dar care fuseseră prezentate înainte de venirea mea în amfiteatru, erau reprezentanți din partea Ministerului Învățământului și
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
am așezat în ultimul rând din amfiteatrul II-6. Habar n-aveam că la prezidiu, pe lângă profesorii de curs și secretarul de partid pe facultate, cele câteva persoane pe care nu le cunoșteam, dar care fuseseră prezentate înainte de venirea mea în amfiteatru, erau reprezentanți din partea Ministerului Învățământului și a UASCR-ului central. Bineînțeles, toți băteau câmpii cu grație. Plictisit, n-am avut de lucru și am cerut și eu cuvântul, aveam eu un „of” al meu, ceva foarte concret - credeam eu - în comparație cu
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
de o parte, discuțiile cu el erau o încântare, iar pe de altă parte, dacă am fi știut că nu vine, ne-am fi dus la o bere în „II-6” (cârciumile frecventate de studenții ieșeni aveau pe atunci nume de... amfiteatre sau biblioteci: „Copou” era „II-6”, „Vânătorul” era „III-10”, „Bolta Rece” era „Biblioteca Eminescu” etc.). Personal, eram surprins mai ales de curajul cu care asistentul iniția cu noi discuții libere pe diferite teme „sensibile”. La unul dintre aceste seminarii, s-a
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
aflate sub semnul întrebării, asupra întemeierii și istoriei vechi a orașului Pafos. Orașul vechi, astăzi situl Kouklia, a fost construit nu departe de mare, în vecinătatea promontoriului Zephyrium și a gurii de vărsare a râului Bocarus. Aici se poate vedea amfiteatrul Odeon, datând din secolul IV î.Hr. cu o capacitate de aproximativ 1200 de locuri, care a fost restaurat de ultimul rege din Pafos, Nicocles, pe vremea lui Alexandru Macedon al III-lea. Este în totalitate construit din calcar. Pe scena
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
imaginea peisajelor de deal, munte și apă, unice în felul lor, dar și de un pitoresc nemaiîntâlnit în altă parte a României. - Un alt itinerar ecoturistic se află în arealul comunei Svinița - Tricule, ce are plante rare dar și un amfiteatru natural de invidiat care, poate, i-a inspirat pe romani în construirea amfiteatrelor celebre. - Amfiteatrul natural Zeliște - Veligan, aflat deasupra comunei Svinița, pe Valea Țiganski, este impresionant. E format din conglomeratele Jurasicului inferior (200 milioane ani) de origine continentală, aparținând
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
de un pitoresc nemaiîntâlnit în altă parte a României. - Un alt itinerar ecoturistic se află în arealul comunei Svinița - Tricule, ce are plante rare dar și un amfiteatru natural de invidiat care, poate, i-a inspirat pe romani în construirea amfiteatrelor celebre. - Amfiteatrul natural Zeliște - Veligan, aflat deasupra comunei Svinița, pe Valea Țiganski, este impresionant. E format din conglomeratele Jurasicului inferior (200 milioane ani) de origine continentală, aparținând formațiunii de la Cioaca Borii. Acest amfiteatru, una dintre cele mai spectaculoase deschideri de-
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
pitoresc nemaiîntâlnit în altă parte a României. - Un alt itinerar ecoturistic se află în arealul comunei Svinița - Tricule, ce are plante rare dar și un amfiteatru natural de invidiat care, poate, i-a inspirat pe romani în construirea amfiteatrelor celebre. - Amfiteatrul natural Zeliște - Veligan, aflat deasupra comunei Svinița, pe Valea Țiganski, este impresionant. E format din conglomeratele Jurasicului inferior (200 milioane ani) de origine continentală, aparținând formațiunii de la Cioaca Borii. Acest amfiteatru, una dintre cele mai spectaculoase deschideri de-a lungul
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
i-a inspirat pe romani în construirea amfiteatrelor celebre. - Amfiteatrul natural Zeliște - Veligan, aflat deasupra comunei Svinița, pe Valea Țiganski, este impresionant. E format din conglomeratele Jurasicului inferior (200 milioane ani) de origine continentală, aparținând formațiunii de la Cioaca Borii. Acest amfiteatru, una dintre cele mai spectaculoase deschideri de-a lungul Defileului Dunării, ne duce cu gândul la celebrele amfiteatre romane. De pe treptele lui se pot admira apele liniștite ale lacului de acumulare, localitatea Svinița (strămutată în totalitate), vestigiile caselor cu arhitectură
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Valea Țiganski, este impresionant. E format din conglomeratele Jurasicului inferior (200 milioane ani) de origine continentală, aparținând formațiunii de la Cioaca Borii. Acest amfiteatru, una dintre cele mai spectaculoase deschideri de-a lungul Defileului Dunării, ne duce cu gândul la celebrele amfiteatre romane. De pe treptele lui se pot admira apele liniștite ale lacului de acumulare, localitatea Svinița (strămutată în totalitate), vestigiile caselor cu arhitectură tradițională de influență sârbească și ale bisericii din vechiul sat. În crăpăturile stâncilor deschise de capriciile vremii și-
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
terminarea liceului militar, Fănuș Neagu urmează niște școli pedagogice din București și Galați, apoi termină filozofia la Universitatea din București în anul 1957. După un an ca profesor suplinitor la Făurei, până în anul 1955, lucrează ca redactor la Scânteia Tineretului, Amfiteatru, Luceafărul , Fănuș Neagu , dedicându-se scrisului și făcând acest lucru cu mult har, cum însuși mărturisește; „ Scriu pentru că la optsprezeceani n-am găsit opiu. Pe la noi prin județul Brăila, nu se cultivă cînepă indiană . Atunci am început să mă joc
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
în gât, personajul poveștii intră în realitate. Noi parcă ieșim din ea. În numele cărui „noi” vorbesc? În numele celor care, ca și mine, își dau doctoratul, în supraviețuire. Ne războim cu tot și cu toate. Mai ales cu îndoielile. Și din amfiteatre și din redacții. Totdeauna luptători. Câteodată învingători. Intrăm, datorită profesiei noastre, în știrea zilei, ca într-un templu. Încă mai tremurăm ca la debut. Înfricoșător extaz. Nestatornic. Vrăjit. În tinerețea meseriei mele, cand nu puteai să intri pe usă, intrai
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
întărește inima... miază noapte și miază zi, apusul și răsăritul, lumina și întunericul, cugetul desbrăcător și dreptatea s-au luat la luptă... Urlă vijelia de pe urmă... duhul Domnului trece pre pământ!”. S-ar putea ca, până atunci, stimați jurnaliști din amfiteatre și din industria media, să mai fie un bob zăbavă. În hăul dintre minuni, ne-ar trebui, fiecăruia, câte un luceafăr. Îmi place să cred că, toți colegii mei de breaslă, își caută, sub cerul mediatic, luceafărul. Becul, în profesia
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
7:00, la Spitalul Elias, a anunțat Revista Armonii Culturale, citând cotidianul.ro. Potrivit acelorași surse, Constantă Buzea a urmat cursurile Facultății de Filologie, Universitatea din București, obținând licență în 1970. Între 1974 și 1989 a fost redactor la revista Amfiteatru, iar din 1990 a lucreat că redactor la România literară, unde a semnat rubrică de corespondență „Post-restant“. Opera poetica a Constanței Buzea numără peste 20 de volume, la care se adaugă câteva antologii. Poetei i s-au decernat premii literare
CONSTANTA BUZEA, UNUL DINTRE CEI MAI MARI POETI ROMANI CONTEMPORANI, A PLECAT IN CERURI, LANGA ADRIAN PAUNESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359073_a_360402]