4,386 matches
-
rezultat formarea acidului glutamic și a cetoacidului corespunzător. Acidul glutaric suferă un proces de dezaminare rezultând acid α-cetoglutaric și amoniac. Cetoacizii rezultați pot fi degradați pe calea acizilor tricarboxilici în scopul producerii de energie, sau pot servi la gluconeogeneză (numai aminoacizii glucoformatori: glicocol, alanină, treonină, valină, histidină, acid aspartic, acid glutamic, serină, lizină, cistină, prolină, hidroxiprolină), la sinteza de lipide (aminoacizii glucoformatori plus aminoacizii lipoformatori (leucină, izoleucină, triptofan, fenilalanină, tirozină), sau la sinteza unor noi amijnoacizi prin transaminare. O altă cale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Cetoacizii rezultați pot fi degradați pe calea acizilor tricarboxilici în scopul producerii de energie, sau pot servi la gluconeogeneză (numai aminoacizii glucoformatori: glicocol, alanină, treonină, valină, histidină, acid aspartic, acid glutamic, serină, lizină, cistină, prolină, hidroxiprolină), la sinteza de lipide (aminoacizii glucoformatori plus aminoacizii lipoformatori (leucină, izoleucină, triptofan, fenilalanină, tirozină), sau la sinteza unor noi amijnoacizi prin transaminare. O altă cale de catabolizare a aminoacizilor este decarboxilarea, proces prin care sunt sintetizate de exemplu adrenalina și serotonina. Amoniacul rezultat din catabolizarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fi degradați pe calea acizilor tricarboxilici în scopul producerii de energie, sau pot servi la gluconeogeneză (numai aminoacizii glucoformatori: glicocol, alanină, treonină, valină, histidină, acid aspartic, acid glutamic, serină, lizină, cistină, prolină, hidroxiprolină), la sinteza de lipide (aminoacizii glucoformatori plus aminoacizii lipoformatori (leucină, izoleucină, triptofan, fenilalanină, tirozină), sau la sinteza unor noi amijnoacizi prin transaminare. O altă cale de catabolizare a aminoacizilor este decarboxilarea, proces prin care sunt sintetizate de exemplu adrenalina și serotonina. Amoniacul rezultat din catabolizarea aminoacizilor este toxic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
treonină, valină, histidină, acid aspartic, acid glutamic, serină, lizină, cistină, prolină, hidroxiprolină), la sinteza de lipide (aminoacizii glucoformatori plus aminoacizii lipoformatori (leucină, izoleucină, triptofan, fenilalanină, tirozină), sau la sinteza unor noi amijnoacizi prin transaminare. O altă cale de catabolizare a aminoacizilor este decarboxilarea, proces prin care sunt sintetizate de exemplu adrenalina și serotonina. Amoniacul rezultat din catabolizarea aminoacizilor este toxic, de aceea trebuie eliminat. Eliminarea se face sub formă de uree, pe cale urinară, dar și prin tranpirație, salivă, bilă. Concentrația sangvină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
glucoformatori plus aminoacizii lipoformatori (leucină, izoleucină, triptofan, fenilalanină, tirozină), sau la sinteza unor noi amijnoacizi prin transaminare. O altă cale de catabolizare a aminoacizilor este decarboxilarea, proces prin care sunt sintetizate de exemplu adrenalina și serotonina. Amoniacul rezultat din catabolizarea aminoacizilor este toxic, de aceea trebuie eliminat. Eliminarea se face sub formă de uree, pe cale urinară, dar și prin tranpirație, salivă, bilă. Concentrația sangvină a ureei - uremia - variază între 18 și 35 mg/100 ml. Bazele purinice rezultate din degradarea nucleoproteinelor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acidului uronic, din care rezultă, printre alți produși, condroitinsulfatul, ce intră în constituirea cartilagiilor. Sinteza glucozei din precursori neglucidici (gluconeogeneza), are loc mai ales în ficat, și mai puțin în rinichi. Se poate sintetiza glucoză din cetoacizii rezultați prin dezaminarea aminoacizilor glucoformatori sau din acizi grași. Gluconeogeneza devine un proces intens în condiții de inaniție. Reglarea nivelului glicemiei se face datorită unor centrii nervoși medulari, hipotalamici și corticali conectați anatomofuncțional care sesizează variațiile glicemiei atât prin aferențele de la chemoreceptori cât și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
După 2-3 ore de efort fizic proporția de lipide utilizate în scop energetic relativ față de glucide începe să crească proporțional cu timpul. Proteinoliza musculară este un fenomen condiționat de eliberarea în cantitate mare a hormonilor glucocorticoizi în cursul stresului. Dintre aminoacizii eliberați, unii servesc la gluconeogeneza hepatică, motiv pentru care sunt numiți glucoformatori. Ei pot deveni astfel sursă energetică. În cazul unui efort fizic intens efectuat pe fondul unei diete insuficiente caloric, situație care pentru organism reprezintă un stres, intră în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
precum și a glandelor salivare mici din structura mucoasei bucale. Este secretată în cantitate de 1 - 2 l pe zi. Compoziția salivei: apă 99,4% substanțe anorganice 0,2% (Cl-, Na+, K+, bicarbonați, fosfați) substanțe organice 0,4% (uree, acid uric, aminoacizi, creatină, colesterol, mucină, enzime: ptialină, maltază, lizozim) Reacția salivei este slab acidă (pH 6-7). Rolurile digestive ale salivei: contribuie la umectarea, diluarea, lubrefierea alimentelor și formarea bolului alimentar are rol de solvent pentru alimente intervine în digestia chimică, prin enzimele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
aflată în sucul intestinal și în mucoasa intestinală) prcum și autocatalitic, degradrează proteinele în oligopeptide chimotripsina, sescretată sub formă de chimotripsinogen și activată de tripsină, are aceeași acțiune de scindare a proteinelor carboxipeptidazele, activate tot de tripsină, descompun oligopeptidele până la aminoacizi elastaza, activată tot de către tripsină, are rolul de a hidroliza proteinele fibroase ribonucleaza transformă acizii nucleici în nucleotide Reglarea secreției pancreatice se face prin mecanism nervos și prin mecanism umoral. Ca și secreția gastrică prezintă o fază cefalică, o fază
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
intestinali sunt localizaț la nivelul marginii în perie a celulelor mucoasei, numite enterocite.Enzimele sunt eliberate în intestin odată cu descuamarea acestor celule. Principalii fermenți întâliniți la nivelul intestinului sunt: peptidazele intestinale, ce hidrolizează peptidele descompuse de către pepsină și tripsină până la aminoacizi enterokinaza, hidrolizează polipeptidele și activează tripsinogenul fosfataza și nucleozidaza descompun nucleotidele până la stadiul de baze purinie sau pirimidinice și pentoze amilaza, maltaza, lactaza, invertaza, ce descompun dizaharidele în glucoză și monozaharidul corespunzător lipaza intestinală, care scindează lipidele în acizi grași
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și este declanșată prin distensia sa. Controlul se face prin plexurile nervoase intramurale aflate sub influența stimulatoare a parasimpaticului și sub cea inhibitoare a simpaticului. Funcția de absorbție este redusă, la nivelul colonului proximal absorbindu-se apă (300-400 ml/zi), aminoacizi, vitamine, electroliți (Cl-, Na+, K+ și alții), conținutul colic transformându-se pe măsura înaintării spre rect în materii fecale. Asupra conținutului colonului acționează flora bacteriană de la acest nivel, care realizează procesele de fermentație și de putrefacție. Procesele de fermentație au
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
alcool etilic și gaze (dioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat). O mică cantitate de celuloză este degradată de bacilul celulozei, restul servind la declanșarea peristaltismului intestinal. Procesele de putrefacție sunt rezultatul acțiunii florei bacteriene anaerobe care scindează proteinele nedigerate până la aminoacizi, care apoi sunt decarboxilați și dezaminați. Rezultă amine, fenoli, acizi organici, care nu se absorb decât foarte puțin, unele dintre aceste substanțe fiind deosebit de toxice. Alte rolul ale florei bacteriene intestinale constau în sinteza vitaminei K, acidului folic, biotinei, vitaminei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
lichide ingerate. Dacă la această cantitate se adaugă 7500 ml de sucuri secretate la nivelul tubului digestiv rezultă o cantitate de 9000 ml ce se absoarbe zilnic. Tot în cursul unei zile se absorb aproximativ 100 g grăsimi, 50-100 g aminoacizi, câteva sute de grame glucide și 50-100 g ioni. Absorbția la nivelul cavității bucale și a esofagului este redusă (alimentele sunt reținute puțin timp). Se absorb cantități mici de alcool, hormoni steroizi, diferite substanțe medicamentoase și toxice. Absorbția gastrică are
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
hormoni steroizi, diferite substanțe medicamentoase și toxice. Absorbția gastrică are și ea o importanță relativ redusă, la acest nivel fiind absorbită apa și cantități reduse de gaze, substanțe liposolubile (exceptând acizii acetic, propionic și butiric), ioni (Na+, K+), glucoză și aminoacizi (doar când se află în stomac în cantitate mare). Absorbția la nivelul intestinului subțire are loc mai ales la nivelul jejunului și se face atât prin mecanisme de transport pasiv cât și prin mecanisme de transport activ. a) Absorbția glucidelor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
carbon) sunt absorbiți prin enterocite în circulația sangvină ajungând în ficat unde sunt metabolizați. Prin enterocite mai trec în sânge fosfolipide (lecitine, cefaline) și derivați sterolici (cortizol, testosteron, corticosteron). c) Absorbția protidelor. Proteinele se absorb după ce au fost tranformate în aminoacizi de către sucurile digestive, absorbția realizându-se prin mecanisme active. O parte se absorb ca atare prin 102 102 pinocitoză la nivelul enterocitului, fiind scindate apoi în aminoacizi de către peptidazele endocelulare. d) Absorbția vitaminelor: în general vitaminele hidrosolubile se absorb pasiv
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
testosteron, corticosteron). c) Absorbția protidelor. Proteinele se absorb după ce au fost tranformate în aminoacizi de către sucurile digestive, absorbția realizându-se prin mecanisme active. O parte se absorb ca atare prin 102 102 pinocitoză la nivelul enterocitului, fiind scindate apoi în aminoacizi de către peptidazele endocelulare. d) Absorbția vitaminelor: în general vitaminele hidrosolubile se absorb pasiv la nivelul jejunului iar vitaminele liposolubile se absorb activ în prezența sărurilor biliare. Excepție face vitamina B12 care se absoarbe numai în ileon în prezența factorului intrinsec
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai este numită vitamina fertilității. Vitaminele hidrosolubile Vitamina B1. Vitamina B1 (tiamina) se absoarbe în intestinul subțire, având rol de cocarboxilază, esențial în metabolismul glucidic. Mai are rol de coenzimă în procesele de oxidare ale metabolismului lipidic și în dezaminarea aminoacizilor, acționează ca mediator a sistemului nervos central, intervine în păstrarea tonusului muscular. Se găsește în cereale, fructe, legume, carne, organe, lapte, ouă, iar carența se manifestă prin polinevrită (beri-beri). Vitamina B2. Vitamina B2 (riboflavina) este o vitamină hidrosolubilă ce se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cereale, fructe, legume, carne, organe, lapte, ouă, iar carența se manifestă prin polinevrită (beri-beri). Vitamina B2. Vitamina B2 (riboflavina) este o vitamină hidrosolubilă ce se absoarbe din intestin, are rol în reacțiile de oxidoreducere celulară (intră în constituția citocromilor), biotransformările aminoacizilor și acizilor grași, troficitatea retinei, cristalinului și corneei, sinteza hemoglobinei. Se găsește în cereale, legume, carne, lapte, ouă. Vitamina B6. Vitamina B6 (piridoxina) intră în structura coenzimelor implicate în metabolismele protidic și lipidic, contribuind la sinteza vitaminei PP, acidului arahidonic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la nivelul stomacului și pot așadar să fie consumate împreună. Regulă: mâncați un singur tip principal de proteine la aceeași masă. Evitați combinațiile cum ar fi carnea și ouăle, carnea și laptele, peștele și brânza. Asigurați asimilația întregii game de aminoacizi vitali prin varierea tipului de proteine concentrate consumate la mese diferite. Amidon + acizi. Orice aliment acid consumat împreună cu amidonul suspendă secreția de ptialină, o realitate biochimică a vieții asupra căreia toți medicii s-au pus de acord. Așadar, dacă mâncați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mare din legume proaspete crude fără amidon, de preferință chiar înaintea mesei principale pe bază de proteine sau carbohidrați. În afară de faptul că furnizează enzime active și un conținut de fibre, salatele din legume crude sunt surse excelente de vitamine, minerale, aminoacizi și alte elemente nutritive vitale, în forma lor cel mai ușor de asimilat. Este foarte important să mâncați salata imediat după ce ați tăiat ingredientele. Legumele crude care sunt tăiate și mărunțite, iar apoi lăsate să stea în farfurie timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mâncăm fructe Tractul digestiv uman a evoluat în jurul unui regim alimentar bazat pe fructe și pe rudele lor apropiate, nucile și semințele. Este o realitate acceptată faptul că fructele și nucile crude proaspete conțin toate vitaminele, mineralele, zaharurile naturale și aminoacizii necesari nutriției umane. „Experții” continuă să susțină contrariul, spunând că, din moment ce fructele conțin o cantitate mică de „proteine” ca atare, acestea sunt insuficiente pentru a menține starea de sănătate umană. Deși este adevărat că fructele conțin foarte puține molecule proteice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
e la fel de adevărat și faptul că trupul nu poate utiliza proteinele complexe pe care le ia din carne și din ouă. Trebuie mai întâi să treacă multă timp pentru ca el să digere și să descompună aceste proteine, după care restructurează aminoacizii constituenți, formând proteinele unice necesare organismului uman. Fructele și nucile crude proaspete oferă chiar această materie primă sub forma aminoacizilor liberi, împreună cu enzimele și vitaminele sinergetice asociate lor, scutind, astfel, corpul de tot consumul de timp, energie și oboseală digestivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ouă. Trebuie mai întâi să treacă multă timp pentru ca el să digere și să descompună aceste proteine, după care restructurează aminoacizii constituenți, formând proteinele unice necesare organismului uman. Fructele și nucile crude proaspete oferă chiar această materie primă sub forma aminoacizilor liberi, împreună cu enzimele și vitaminele sinergetice asociate lor, scutind, astfel, corpul de tot consumul de timp, energie și oboseală digestivă necesar pentru procesarea proteinelor animale complexe. Din cauza lipsei de cunoștințe referitoare la trofologie și la nutriția de bază, fructele proaspete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
fructele acide, produc, într-adevăr, tulburări digestive, fermentează și oferă o calitate nutritivă redusă atunci când sunt consumate fără discernământ împreună cu alimente incompatibile. Dar, atunci când sunt consumate separat și în cantități suficient de mari, fructele crude proaspete oferă toate enzimele, vitaminele, aminoacizii și energia de care are nevoie corpul pentru o sănătate și o vitalitate optime. De asemenea, au un efect puternic de curățare și detoxifiere, motiv pentru care multe persoane suferă de diaree și disconfort în primele câteva săptămâni ale unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și 2,5 kilograme de struguri cruzi la o masă. Ele mănâncă întotdeauna și fibrele albe dintre feliile de portocală, cotorul de la mere sau pere, sâmburii și pielița de la struguri, deoarece aceste părți conțin cele mai puternice enzime și majoritatea aminoacizilor. Sâmburii, cotorul și fibrele fructelor proaspete trebuie să fie mestecate bine, până ajung să aibă o consistență lichidă înainte de a fi înghițite. Fructele oferă cele mai multe beneficii atunci când sunt consumate pe stomacul gol, deoarece o mare parte trec direct în intestinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]