67,494 matches
-
Stalin în timpul războiului) sau generalul De Gaulle, cunoscut inamic al hitlerismului. Trecând la români, de același statut au parte Iuliu Maniu și Ion Mihalache, șefii P.N.Ț., înscriși pe aceeași listă, alături de Corneliu Zelea Codreanu. Cartea-ucaz pune la index orice amintește de pluralism politic, de adevărul istoric ( Basarabia, Transilvania, Tratatul de la Trianon), de specificul și tradițiile poporului român ( S. Mehedinți, Le pays et le peuple roumain, G. Dem. Teodorescu, Vasilca, Plugușorul, Orații de nuntă), de românii din alte țări, ca cei
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
de rezervă și de scepticism. Omul în vârstă îl examinează pe tânăr fără complezenta. Că orice mare pedagog, Brook ne învață cum să integrăm lecțiile cotidianului în concepția despre viața: interpretarea concretului, iată principiul la care nu renunță. Și astfel, amintindu-si cum n-a putut să traverseze un râu pe când făcea armata, el reflectează asupra raporturilor pe care le poți întreține cu o convingere, afirmând că este important să știi să o aperi când e nevoie sau să o abandonezi
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
cunoscut personaje, locuri și culturi. Artistul se confruntă astfel cu lumile străine, în Afganistan că și în Africa sau în India, supunandu-se încercărilor, reușind de fiecare dată să convertească experiență trăită într-o concluzie intimă. Să uiți de timp amintește de alt român al devenirii: personajul lui Goethe, Wilhelm Meister, acționează la fel. Călătoria favorizează și duce la descoperirea de sine. Altă sursă de îmbogățire: cărțile remarcabile. Brook le descoperă, de fiecare dată, surprins, dar, se știe, asemenea revelații nu
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
se înmulțească greșelile de tipar și chiar conștiincioșilor de prin redacții le dă tîrcoale lehamitea și lenea, DILEMĂ rămîne proaspătă și vioaie. Ne-a plăcut numărul 534, cu tema Ce era bine cînd era rău (tinerii născuți după 1970 își amintesc doar "bunătăți că eugeniile, bomboanele Cip și Vinga, sucurile Brifcor și Cico, pe cînd maturii își evocă iubirile, prieteniile, solidaritățile, rîsul pe care dictatură nu le putea turti de tot sub urîțenie și ticăloșie). Și numărul 535, coordonat de Alex.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
în biblioteci - Nichita, Mazilescu, Pică, Puca, Ahoe, Dimov, Daniel Turcea, Madi Marin... Își spun părerea, profesoral, studioși ai "fenomenului, precum Mihaela Anghelescu Irimia, care merge pe firul etimologic (Boemia -> bohémien = țigan = vagabond -> viața boema) sau criticul de artă Aurelia Mocanu, amintind că "boema a apărut ca formă de destin profesional între artiștii plastici, dar și un tînăr cuminte, Matei Florian, căruia nu-i plac "de nici o culoare grupurile de "bărboși, cheliosi, intelectuali bețivi și detesta mai ales femeile din jurul meselor de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
anume fel pentru că a existat Irina. Deci există un fenomen de irino-dependenta de care sîntem sau nu conștienți, care nu e nociv, care - dimpotrivă - ne-a făcut pe toți mai buni. l Fiindcă e vorba despre Dilemă, Cronicarul ține să amintească neapărat și rubrică Simonei Sora, unul din cei mai buni critici tineri de azi. Cronicile ei literare se orientează bine în ansamblul literaturii contemporane și au fraze clare, judecați argumentate, culoare cît trebuie: chiar te lămurește despre ce e vorba
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
ploaia,/ sau cum se așeza să ningă/ și fulgii ezitau în aer/ mai înainte să ne-atingă,/ iar dacă se porneau cu droaia,/ învăluindu-ne-ntr-un șlaier,/ doar ceaiul lumina odaia,/ sau opalina Biedermeyer,/ pe care nu putea s-o stingă". Ne amintim acum de o observațe a lui Jean Paul, referitoare la circular, adică la situarea unei idei în antiteză cu ea însăși: a fura hoțul, a aresta Bastilia etc. Nu e decît o variantă a "veșnicei reîntoarceri", întrucît spiritul revine la
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
care îi promisese Leonard al nostru lui Spadaflora. Și unde? Tocmai în bârlogul acestuia, în Pittsburgul american, în prezența a doi arbitri americani și un panamez. Mă scuzaț, da’ Panamaua asta nu e, cumva tot prin America, că parcă-mi amintește de-un Canal? Mă rog... Și încep să număr; se termină repriza a 12-a și abia ajunsesem la vreo 1000 de pumni expediaț spre american. Îmi zic: mă, oi fi greșit duminică dimineața, emoțe etc., dar îmi zice Narcis
Promisiunea lui Doroftei by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13806_a_15131]
-
în apoplexie și el... Adevărul e că nici arbitrii-judecători nu erau agitaț și, cu figurile lor de plăvani ( am vrut să zic rumegători imperturbabili, dar nu rumegaseră deloc ceea ce se întâmplase în ring), au comunicat punctajul. Și brusc mi-am amintit de superbia democraței americane, de America tuturor posibilitățlor, de Iugoslavia ( din cauză de Miloșevici), de arăturile de toamnă executate de bombardamente în argilosul și pustiitul Afganistan ( din cauză de bin Laden), de dovezile civilizaței milenare transformate în cioburi la Bagdad
Promisiunea lui Doroftei by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13806_a_15131]
-
ei? Toca lasă să fie cîntată toată aria lui Bellini, Casta Diva. Și mă rog în fiecare minut să nu o oprească, să nu-i fie teamă că nu țne, că ar trebui doar sugerat. Și vocea Mariei Callas... Îmi amintesc că, într-un fel, și ea s-a închis în apartamentul ei parizian, primea puțnă lume și practica, dacă se poate spune, "oblomovismul". Și scena ludic-erotică, Oblomov-Olga, în leagăne, tatonîndu-se, aliniindu-și ritmurile, și pașii Agafiei Matveevna - Virginia Mirea, care
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
cuvenea să urmeze Agârbiceanu ca să scape de acest blestem. Poate acela indicat de Fefeleaga, cea mai valoroasă dintre povestirile sale de tinerețe, în care realismul minuțios și viguros este întregit de o metafizică a rostului omului în lume care ne amintește de Gogol și de Cehov. Ar trebui reluate, în această perspectivă, întinsele nuvele tîrzii, prin care criticii ardeleni (numai ei!) de după al doilea război (M. Zaciu, C. Regman, I. Negoițescu) au încercat să-l reimpună pe Agârbiceanu contra discreditului relativ
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
cîteva luni în urmă presa din întreaga lume vuia anunțînd arestarea unei bande de români care pusese la cale răpirea Victoriei Beckham. De fapt era vorba de patru români și un albanez pripășiți de curînd în Anglia. Dacă vă mai amintiți, Cronicarul și-a exprimat atunci îndoiala că patru români amărîți au ticluit un asemenea plan. Săptămîna trecută Justiția britanică a ajuns la aceeași concluzie. Sau cum titrează EVENIMENTUL ZILEI "Răpirea Victoriei Beckham de către români, O MINCIUN| de presă. Procesul românilor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
comp. Cartea sa aduce mai degrabă cu romanul lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea Veche. Este evocarea unei lumi dispărute, odată cu personajele care îi dădeau savoare. O lume și niște personaje cunoscute multora dintre noi, dar despre care ne amintim din ce în ce mai rar, furați fiind de ritmurile frenetice ale vieții în contemporaneitate. Chiar dacă trecutul comunist nu este în măsură să ofere multora prilej de nostalgie, trebuie să recunoaștem că existența în peisajul epocii a unor caractere precum Petre Țuțea sau părintele
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
Brezoianu. Pe stînga acesteia se înșiră doar cîteva clădiri, toate blocuri elegante și trainice, construite în perioada interbelică. Ultimul are două scări și la intrarea uneia dintre ele a fost așezată, în anii din urmă, o placă de marmură care amintește că acolo a locuit Constantin Titel Petrescu, ultimul președinte al Partidului Social-Democrat (...). Iar într-un apartament de la cealaltă scară, situat la întîi, l-am văzut și auzit pentru prima oară pe Petre Țuțea, în 1969" (p. 35). După această temeinică
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
plăcea să faci în cele douăzeci și patru de ore ale fiecărei zile pe care o s-o mai trăiești, aș răspunde: daț-mi două ore de viață activă și douăzeci și două de ore de vise, cu condița să mi le pot și aminti ulterior, căci visul există doar prin memoria care-l păstrează. Ador visele, chiar dacă sunt coșmarele de care am parte cel mai des. Sunt totdeauna presărate cu obstacole pe care le cunosc și le recunosc. Dar mi-e totuna. Această dragoste
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
la examene, și, firește că am uitat totul. Un alt vis de aceeași factură, care apare frecvent în lumea teatrului și a filmului: trebuie să ies pe scenă peste câteva minute, ca să interpretez un rol din care nu-mi mai amintesc primul cuvânt. Visul ăsta se poate prelungi și complica mult. Mă îngrijorez și sunt chiar îngrozit, publicul e nerăbdător și fluieră, caut pe cineva, pe sufleor, pe directorul teatrului și îi spun: dar e îngrozitor, ce pot să fac? El
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
Uneori, când lucrăm împreună și ocupăm camere alăturate, Jean-Claude Carrière mă aude țpând prin peretele subțre care ne desparte. Nici măcar nu tresare, și-și spune: "e iarăși trenul care a plecat." Și, într-adevăr, a doua zi încă îmi mai amintesc de trenul acela care, încă o dată, a dispărut în plină noapte, lăsându-mă singur și fără bagaje. În schimb, n-am visat niciodată un avion și mi-ar plăcea să știu: oare de ce nu? Cum pe nimeni nu interesează visele
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
româno-germane, simpatiile pentru Franța rămân profunde. Evoluția evenimentelor de pe frontul rusesc, comentată în rapoartele către Laval, sugerează la rândul ei un ciudat amestec de stare de panică și de euforie și nepăsare, de credință a românilor într-o soluție salvatoare, amintind de acel "bain d’insouciance" despre care Morand scrisese în cartea despre București. Pe de altă parte, este foarte interesantă situația în care diplomația românească se străduiește ca românii să nu le apară francezilor în primul rând ca aliați ai
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
este disproporționat. El ar fi fost dictat, ni se explică, de necesitatea înăbușirii în fașă a oricărei tendințe de parazitism. Era nevoie de intimidarea prozeliților potențiali ai leneșului, de descurajarea lor publică. Naratorul este optimist în privința eficacității pedepsei capitale. Să amintim aici că Albert Camus se îndoia de eficacitatea ghilotinei cerînd abolirea pedepsei capitale, comutarea ei în muncă silnică. Argumentele prezentate de el în celebrele Reflecții despre ghilotină ar putea fi invocate și în comentariul prozei lui Creangă". În continuare e
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
de isprăvile primului viteaz și vînător, imputîndu-i zidirea Turnului Babel care a dus la pierderea idiomului primar Ur-Sprache eveniment considerat de George Steiner ca fiind «o a doua cădere a omului, în unele privințe la fel de tristă ca și prima»". Ne amintim că, odinioară, Cornel Regman „vîna" cu voluptate asemenea „enormități" ce-i alimentau distinctiva ironie. Noi sîntem înclinați spre toleranță. Sub o privire incredulă, lucrurile spiritului pot luneca ușor în caricatură, poezia se rigidizează și înțepenește în artificiul prozei (există și
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
și titlul de doctor în Filologie în anul 1968, cu o teză despre Reymont. Cele aproximativ 350 de lucrări îl impun în planul european al comparatisticii și slavisticii. Printre contribuțiile pe care Stan Velea le pune la temelia polonisticii românești amintim: Reymont, 1966; Scriitori polonezi, 1972, Paralelisme și retrospective literare, 1974; Romanul polonez contemporan, 1984; Istoria literaturii polone, vol. 1 1986, vol. 2 1990, vol. 3- 1995; Mickiewicz, 1995; Universaliști și comparatiști români contemporani, 1996; Plămada cărților, 1997; Sienkiewicz, 1998; Literatura
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
Irina Marin Cartea lui Nicolae Oprea Magicul în proza lui V. Voiculescu îmi amintește de culegerile de texte comentate pentru diferite admiteri. Este vorba de o lucrare care propune o metodă riguroasă de abordare a magicului voiculescian (având drept punct de plecare teoria blagiană despre mit și magie din Trilogia valorilor), care pornește de la
Înapoi la magia textului by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13895_a_15220]
-
asistăm, de asemenea, la o revenire în forță a vechilor experimentaliști ai anilor ’70-’80, la ceea ce Adorno ar numi reacțiunea experimentalistă a seniorilor, care asigură justețea drumului ales și puritatea mesajului. Un mare corifeu al muzicii pop, Peter Gabriel, amintea într-un interviu despre jocul "murdar", lipsa de scrupule muzicale și totalul dezinteres al "noilor veniți" față de "morala" profesională a cântărețului de muzică pop. Iar răspunsul său era un nou album, care plusa în zona experimentală. Bineînțeles că albumul nu
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
fost, bineînțeles, fastuoasă. Au vorbit, atunci, oameni subțiri, ca Andrei Pleșu, care, mărturisind că nu citise versurile respective, le-a lăudat totuși cu convingere, bazîndu-se pe ceea ce-i spusese despre ele Mircea Dinescu". Ce-ar mai fi de zis? Ne amintim și noi episodul. Al doilea caz smuls listei privilegiaților este cel al lui D. R. Popescu, în raport cu care persistă o tăcere... necritică, întreruptă doar de acordarea cîte unei funcții sau a cîte unui respectabil premiu fostului președinte (cu cîntec) al
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
dorm șed în fotolii scaune canapele/ aud niște sunete/ sunt eu cânt eu niște sunete" etc.). Poetul vorbește, din când în când de boală și suferință ("pungile de sub ochi în care se ascunde/ toată boala mea mizerabilă"), de tânjiri nelămurite amintind vag de strămoșii simboliști cu pensionatele și spitalele lor populate de făpturi exsangue, fragile și vulnerabile, - numai că toată recuzita acelor repere de istorie literară a dispărut, ambianța e alta, a amintitei camere sau a curții de bloc, a încăperii
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]