947 matches
-
omul, intrînd în istorie, suferă o kenoză, golindu-se de intuițiile precoce ale miturilor originare, și numai obtuzitatea cercetătorilor poate privi această golire ca pe un pas înainte spre gîndirea rațională. Concluzia? Întoarcerea la mituri nu e regres la forme anacronice, ci revenire la bogăția primordială. Iată de ce studierea miturilor e o formă de terapie: cine gustă miturile are șansa de a scăpa de condiționarea epocii în care s-a născut. Gîndirea suferă astfel o emancipare care îl scutește de prejudecățile
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
mai putea fi identificat convingător în prototipuri reale (mai ales în epoca acelei cordialități politice româno-occidentale, când cei mai proeminenți șefi de stat ne vizitau țara și primeau cu fast delegația la nivel înalt a României), evocarea sa devenind chiar anacronică. Românii nu mai credeau în gogoriță. Chiar când, în ultimele ceasuri tensionate ale regimului comunist, Nicolae Ceaușescu a denunțat dușmanul în persoana aceluiași Vest, aliat acum cu Estul sovietic, românii au făcut un gest de lehamite: „Ia mai termină cu
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
să cultive o sensibilitate retardată, proletară, condamnîndu-i (pe cei disponibili) la inautenticitate. Nici cei convinși de doctrina comunistă la acel moment (N. Labiș, R. Cosașu) nu puteau face abstracție de achizițiile specifice cîmpului fără a risca să fie autentici, dar anacronici. Revolută și adesea falsă sub aspectul sensibilității, literatura proletcultismului întreține un raport ambiguu cu realitatea. Deși este numită realistă, literaturii i se cere să reflecte o realitate esențială, descrisă de legea istorică, insesizabilă unui ochi needucat de învățămîntul politic sau
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
Deși europenii surâd când aud vorbindu-se de un Muzeu al Țăranului, fiindcă le sună peiorativ și anacronic (constata regretata Irina Nicolau), istoricul de artă Jean-François Chevrier a menționat, recent, MȚR drept reușită muzeografică notabilă, care se poate compara cu Museo civico di Castelvecchio, din Verona, sau cu Muzeul de Artă din Sao Paolo. Asta cu toate că MȚR e
MȚR în Le Monde () [Corola-journal/Journalistic/3333_a_4658]
-
demonstrat fără echivoc un adevăr exterm de banal și pe care multă lume îl cunoaște bine: acela că patrioții noștri insomniaci și colerici, gata oricînd să denunțe și să elimine ceea ce nu corespunde reprezentării lor schematice, sînt nu numai prezențe anacronice ca existență, obtuze ca mentalitate și primitive ca acțiune, ci și profund inculte și incapabile de percepții reale. Tricolorul lui Matei Câlția, acea splendidă juxtapunere pe orizontală a celor trei culori primare, roșu, galben și albastru, acel însemn al demnității
Victimele tricolorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16262_a_17587]
-
rezistă. S-ar putea să avem surprize, cel puțin în cazul unor autori precum Jebeleanu, Zaharia Stancu și cu siguranță în acela al lui A. E. Baconski. Veți spune, poate, că, totuși, nu despre această categorie - conform prejudecății, de departe anacronică - e vorba, ci despre scriitori precum Sadoveanu, Călinescu, Vianu. A discuta cu superbie și nenuanțat despre "colaboraționismul" acestor scriitori și despre păcatele lor omenești începe să mi se pară acum consecința unei furii distructive. Mai exact, a unei uri de
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
atari atitudini a fost protocronismul, promovat în speță de periodicele cele mai ideologizate, Luceafărul și Săptămîna. Putem găsi în Manifest destule formule apte a-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se vrea, în mod anacronic, regională și "specifică"". Ca și: "O mentalitate confuză și tendențioasă s-a așternut peste majoritatea publicațiilor românești". Ca și: Stăruie aici o adevărată obsesie ca opera de artă, precum orice operă de cultură, să fie "cît mai românească", și ca să
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
Carpaților a montat două mituri: cel al „patriei primejduite” și cel al „complotului malefic”, care putea fi al străinătății perfide și agresive, dar și al intelectualilor „rupți de popor”, „vînduți”. A luat naștere, ne amintim cu toții, un patriotism de operetă, anacronic, bizuit pe retorica pașoptistă, un „rococo național” pe care destui creatori l-au acceptat poate că din impulsuri ale subconștientului etnic, primejduit dinspre Est, mai mult ca sigur dintr-o slăbiciune și dintr-o „filosofie a înfăptuirii cu orice preț
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
din orașul în flăcări. Barca fugarilor întâlnește curând o corabie negustorească și Împărăteasa își încredințează fiul marinarilor. Începe pentru micuț o călătorie inițiatică, în timpul căreia va crește și va învăța lucruri noi de la tot felul de oameni. Este o călătorie anacronică, în cursul căreia fiul de Împărat cunoaște felurite civilizații. De la marinari, copilul învață să navigheze după stele. Negustorii îl predau unui emir arab, care îl învață să călărească. Emirul îl duce apoi în Africa la un șef de trib care
Începutul (Samurai Jack) () [Corola-website/Science/319252_a_320581]
-
de etalon pentru felul în care alegi să evoluezi. Căci portretul intelectualului român, dar, în fine, veți vedea... Suntem provinciali și le spunem bucureștenilor superficiali, îngâmfați, vedete mediatice, foiletoniști. Suntem bucureșteni și ne uităm de sus la provinciali, sunt cam anacronici, îi citim doar în revistele noastre, ale lor nu au tiraj și nici audiență, sunt academici cu morgă. Nu contează atât ce scriem cât mai ales unde publicăm, cine e șeful revistei, din a cui grupare face parte. Publicăm și
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
nostru de astăzi. Biserica, în conformitate cu cele spuse despre Maica Domnului, mai afirmă că fecioria este starea firească în care l-a creat Dumnezeu pe om. Lucrul acesta îl spune cu fermitate Sf. Ioan Damaschin în „Dogmatica“ sa. Tinerii moderni văd anacronic acest fapt, pentru că ei nu înțeleg splendoarea cu care se încununează Maica Domnului: puritatea și fecioria absolute. Noi, nu numai că nu înțelegem sensul fecioriei și extraordinara valoare ce o are aceasta atunci când doi tineri pășesc în fața Altarului cu sufletul
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
Bertrand. Este meritul instrumentiștilor Orchestrei Naționale Radio de a fi răspuns acestei solicitări cu vădită motivație profesională și emoțională, observând relațiile timbrale în ansamblu, echilibrul acestora. Ne bucură faptul că acest lucru este posibil. Un ansamblu ce etalează abordări stilistice anacronice, ansamblu condus de un muzician de supremă elită profesională artistică, este "I Musici di Roma", ansamblu de corzi coordonat de violonista Mariana Sârbu; violonistica domniei sale este uimitoare prin suplețe, finisaje în frazare, fermitate și promptitudine în calitate de conducător al grupului instrumental
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
care nu a avut maturitatea de a accepta o înfrângere personală, să conștientizeze faptul că epoca sa a trecut, iar dorința lui de a fi „baciul” dreptei din România nu face decât să țină captivă scena politică într-o dezbatere anacronică", arată Năstase, consemnând că întrebarea importantă este "dacă este mai bine pentru societatea românească să fie sau nu suspendat Traian Băsescu". "Societatea românească a obosit după atâtea conflicte politice. Or, țara are acum nevoie de stabilitate, de acțiuni politice și
Adrian Năstase, despre Convenția PDL: Eşecul băsescianismului dinastic by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38591_a_39916]
-
eșapament, a camioanelor sau a mașinilor pahidermice, lepră olfactivă și cu această smoală suspendată în aer, această funingine care se furișează în bronhii...”. O descoperire mediată de o amintire “prăfuită, în zdrențe” despre un oraș industrial, nostalgică, poate, pentru scriitor, anacronică și opresivă pentru bucureșteni. O primă impresie, deja concluzivă, sună astfel: “La București n-am văzut decît noaptea. Noaptea rece, cețoasă și, în zori, dezgust în cerul gurii, gol, deznădejde trivială, muncitori (funcționari? gestionari? femei de serviciu?) așteptînd autobuzul, cenușii
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
recunoască deschis că din comoditate și din teamă de nou (interesele partizane nu vrem dinadins să le luăm în calcul, sperînd că ele ori nu există, ori dacă totuși există, purtătorii lor vor deveni pe zi ce trece tot mai anacronici) se perpetuează cîteva mituri, obturîndu-se în schimb destule alte valori ce vorbesc într-o limbă vie și nu ar aspira niciodată la încorsetata, incomoda poziție de mit. Bolnăvicioasa teamă de oxigenare a ierarhiilor se traduce uneori printr-o conjurație a
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
efemerul... Chiar dacă amintirea raiului ne-a fost voalată, parțial, de păcatele noastre, de căderile noastre repetate, ea nu este mai puțin prețioasă, dimpotrivă. Poezia devine, astfel, prin natura sa ontologică, deschizătoare de orizonturi infinite, metafizice, deși azi aceste aserțiuni sună anacronic. Azi contează să fii «cool» în poezie, afirma un comentator, iar «vizionarii sunt ridicoli». Realitatea invizibilului rămâne totuși vie , pentru unii, pentru mine, ei neurmând linia preponderent postmodernistă, egalizatoare a criteriilor sau indiferentă la sensul ascuns sub crusta cotidianului.” Adrian
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]
-
unii, pentru mine, ei neurmând linia preponderent postmodernistă, egalizatoare a criteriilor sau indiferentă la sensul ascuns sub crusta cotidianului.” Adrian Popescu are dreptate: dacă să fii preocupat în poezie de realitatea invizibilului înseamnă anacronism, atunci e de preferat să fii anacronic. De citit Recomandăm din revista 22 (nr. 28, 16-22 iulie) dezbaterea, care a avut loc în cadrul Târgului de Carte BookFest, despre cartea lui Joachim Gauck Iarnă-n vară. Primăvară-n toamnă, dezbatere la care, alături de ambasadorul Germaniei în România, Andreas
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]
-
cu interes și e bine scris. Dar un bine perceptibil aer de fadoare copleșește lectura lui. Însă, în epocă, făcuse un serviciu util liricii blagiene, chiar dacă aceasta se impusese, încă de prin anii treizeci, definitiv, nemaifiind negată de spirite bine anacronice ca N. Iorga, M. Dragomirescu, Gh. Bogdan-Duică, care l-au șicanat pe poet, creîndu-i o atmosferă ostilă mai bine de un deceniu (anii douăzeci). Placheta de versuri a lui Fîntîneru dezvăluie o poezie încifrată, aglomerată de simboluri criptice, de mitologie
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
legea care permite dreptul/ de-a admira pantofii mafioților/ a fost amînată/ pînă la următorul bal mascat" (Cadril). Sau: "pînă cînd pînă cînd întreabă/ pipăindu-și oasele pictate cu discursuri" (Întrebare inutilă). Sau: "ultimul chefliu părăsește bodega acră/ tapetată cu anacronice afișe electorale// în timp ce maimuțe miliardare/ descarcă din mașini cadouri scumpe/ înfășurate-n staniolul justiției republicane// sub fereastra șomerului înghețată/ un cîine comunitar roade un os/ azvîrlit de preotul reconvertit la creștinism" (Crăciun 2001). Pescarii se întorc nu doar cu mîinile
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
diversificată (id est vulnerabilă!), însă cu atît mai fecundă în pedalarea sa, cum zice Nae Ionescu însuși, într-un comentariu închinat lui Faust, între "polul propriu-zis metafizic și anexa sa, contrapunctul lumesc"? Cît de actual ar mai putea fi "paseistul", "anacronicul", "reacționarul" Nae Ionescu, integrat, orice s-ar spune, unei viziuni ce-i cuprinde în bună măsură pe Eminescu, N. Iorga, Lucian Blaga, ca și pe tradiționaliști și pe ortodoxiști? La aceste interogații încearcă a da un răspuns Dan Ciachir, în
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
Nae Ionescu era primit în vila Elenei Lupescu, unde regele avea consfătuiri de taină cu el. "Însinuant, îndrăzneț și autoritar" în cercul camarilei, Nae Ionescu se folosește de ziarul său pentru a flata vanitatea regelui, căruia îi face cadou teoria (anacronică, cu iz eminescian) a absolutismului monarhic. După părerea lui Grigore Gafencu, Nae Ionescu a avut partea lui de vină în a-l "strica" pe rege, căci prin teoria "Stăpînului" i-a alimentat pornirile autoritare: "Teoriile politice ale lui Nae, planurile
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
revoluțiilor, și Sebastian mizează pe revoluție. Dar nu pe cea democrată - cum a încercat Spania, care în 1931 a făcut o tentativă revoluționară "democrată și liberală, care semăna ridicol de mult cu cea de la 1848" - pentru că aceasta este o "specie... anacronică în acest veac și inutilă". Veacul este al revoluțiilor sociale, scrie hotărît Sebastian, pe care revoluționarii - de la Pilsudski la Mussolini, de la Franco la Francesco Macia - indiferent de culoarea lor politică, îl tulbură invariabil. Așa încît le justifică acțiunile, de pildă
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
a luptei așa cum se întîmplă în Scrinul negru, ci o ciocnire care de multe ori are efecte comice, o ciocnire între doi actori întîmplători care compun cu un gag reușit. Femeia cu blană de vulpe înspicată, cu numele voievodal și anacronic Maria de Mangop și "tovarășul de la ghișeu" sînt un fel de Stan și Bran ai unei epoci ciudate, brutale și poetice în același timp. Pasajul e semnificativ pentru letopisețul scriitorului Radu Cosașu: " Am renunțat la cimitir, am ocolit liceul și
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
consulii erau și eponimii anului)! Comparația se oprește însă aici, căci Iulius Caesar a fost un vizionar, un făuritor de realități noi menite să asigure o mai bună dezvoltare a civilizației greco-romane și nu un strașnic apărător al unor formule anacronice și reacționare, așa cum a rămas Ion Iliescu, iar Bibulus era un senator roman cultivat, de bun simț, cu un talent literar apreciat de Cicero însuși. Impresia pe care cei doi probabil viitori consuli pesediști se străduiesc s-o încetățenească de
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
țară. Mircea Zaciu a notat asta în jurnalul său, iar în ceea ce mă privește am auzit o formulare asemănătoare, care mi se adresa. Nu era un sfat, ci un fel de provocare. În '89, ultimul 23 August căpătase un aer anacronic și faraonico-funerar care îi înspăimînta chiar și pe zeloșii regimului. Aceștia aveau deja un aer de victime, în ciuda faptului că se aflau în apropierea mecanismelor puterii care continuau să funcționeze. Cred și astăzi că așa-numita abandonare a lui Ceaușescu
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]