1,580 matches
-
unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu conductometrul Radelkisz); * pH-ul (se determină cu pH-conductometrul Inolab - 1). PUNCTUL IZOELECTRIC ȘI PUNCTUL DE SARCINĂ ZERO
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fiartă și răcită și se completează cu același solvent la 100 mL, într-un balon cotat. Parametrii fizico-chimici determinați: * densitatea (se determină cu picnometrul); unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
într-un balon cotat. Parametrii fizico-chimici determinați: * densitatea (se determină cu picnometrul); unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon; nx - numărul de picături de soluție de analizat; n0 - numărul de picături
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon; nx - numărul de picături de soluție de analizat; n0 - numărul de picături de soluție etalon; ρx - densitatea soluției de analizat; ρ0 - densitatea soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon; nx - numărul de picături de soluție de analizat; n0 - numărul de picături de soluție etalon; ρx - densitatea soluției de analizat; ρ0 - densitatea soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu conductometrul Radelkisz); * pH-ul (se determină cu pH-conductometrul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon; nx - numărul de picături de soluție de analizat; n0 - numărul de picături de soluție etalon; ρx - densitatea soluției de analizat; ρ0 - densitatea soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu conductometrul Radelkisz); * pH-ul (se determină cu pH-conductometrul Inolab - 1). DETERMINAREA CONCENTRAȚIEI CRITICE MICELARE (CCM) A UNOR COLOIZI MICELARI DE
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
L. Determinarea tensiunii superficiale prin metoda stalagmometrului Tensiunea superficială a soluțiilor se determină cu ajutorul stalagmometrului Traube. Pentru determinarea tensiunii superficiale se utilizează relația (210): 0 0 x x n n γ γ = (210) unde: γx = tensiunea superficială a lichidului de analizat, N·m-1; γ0 = tensiunea superficială a lichidului de referință (apă), N·m-1 (vezi tabelul din anexa 10); Se determină mai întâi numărul de picături scurse pentru apă (n0) și apoi se determină numărul de picături format din volumul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
că la femei prezența hipertensiunii arteriale și a diabetului se asociază cu o creștere mai mare a riscului cardiovascular decât la bărbați, în timp ce consumul moderat de alcool și activitatea fizică au efecte mai protectoare. Dintre cei 9 factori de risc modificabili analizați (fumatul, hipertensiunea, diabetul, raportul talie-circumferință abdominală, dieta, activitatea fizică, consumul de alcool, valoarea plasmatică a apolipoproteinelor și factorii psihosociali), aceștia au fost responsabili în proporție de 94% pentru apariția IMA la femei și în proporție de 90% la bărbați [1
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
și cu mercur (g); Hgdensitatea mercurului la 25. Reținerile de solvent s-au făcut prin metoda Pepper [47], prin centrifugarea perlelor la 500 r.p.m. după imersarea acestora în solventul ales, timp de 50 ore la 20-220 C. Probele de analizat au fost cântărite în coșulețe de inox, cu diametru de 20 mm prevăzute la bază cu o sită cu 1600 ochiuri/cm2. Coșulețele cu probe au fost introduse în exicatorul ce conține lichidul de reținut și au fost lăsate o
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
Se rotește analizorul până când câmpul optic apare din nou uniform întunecat (spectrul înregistrat pentru punctul ”0”). Valoarea corespunzătoare rotației analizorului se citește pe scala gradată și reprezintă unghiul cu care a fost deviat planul luminii (radiației) polarizate de către soluția de analizat. ANALIZA CROMATOGRAFICĂ Cromatografia este o metodă de separare și de analiză a unor amestecuri de compuși. În funcție de principiile care stau la baza metodelor cromatografice, acestea se împart în trei grupe: cromatografie de absorbție, cromatografie de repartiție și cromatografie prin schimb
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice substanță cu proprietăți adsorbante. Faza fluidă constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă de pulbere adsorbantă este introdusă într-o coloană de sticlă), pe hârtie, în strat subțire și în gaze. Cromatografia de lichide pe coloană. (Separarea ionilor: Ca
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
nu este dăunătoare atunci când nu sunt în cantitate prea mare. O instalație curentă de dedurizare a apei este prezentată în figura următoare: Mod de lucru: se efectuează reacțiile de identificare ale ionilor Ca 2+ și Mg 2+ la proba de analizat (apă de canalizare) ; se trece proba (20-25 cm 3 ) prin coloana umplută cu o rășină schimbătoare de ioni cu grupări sulfonice și se culege apa dedurizată la ieșirea din coloană; se efectuează din nou reacțiile de identificare ale celor doi
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
formă de stele strălucitoare. Este reacția specifică a ionului Ca 2+ și este foarte sensibilă. Cromatografia pe pe hârtie Cromatografia pe hârtie ese o metodă cromatografică de repartiție, faza staționară fiind hârtia cromatografică. Faza mobilă (eluent) antrenează componentele amestecului de analizat cu viteze diferite în funcție de solubilitatea lor. Componentele se vor găsi în zone separate pe cromatogramă. În acest proces este important fenomenul de capilaritate al hârtiei cromatografice, care permite înaintarea solventului (eluentului). Etapele cromatografiei pe hârtie 1. Prepararea hârtiei În centrul
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
hârtiei cromatografice, care permite înaintarea solventului (eluentului). Etapele cromatografiei pe hârtie 1. Prepararea hârtiei În centrul discului de hârtie se efectuează un orificiu prin care se introduce un fitil de hârtie cromatografică. Cu ajutorul unei pipete fine se depune soluția de analizat în formă de cerc aproape de mijlocul discului de hârtie, apoi se lasă la uscat. 2. Eluarea componenților Se utilizează o cameră cromatografică în care se introduce un vas circular cu solvent. Se așează discul de hârtie pe vas astfel ca
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
în solvent de eluție, apoi se expune, după încă o uscare, la vapori de amoniac. Se obțin complecși colorați caracteristici: Cu 2+ verde măsliniu, Fe 3+ verde brun și Co 2+ roșcat. Reacțiile specifice pentru identificarea cationilor din proba de analizat sunt următoarele: Tiocianatul de potasiu (sulfocianura de potasiu) produce o culoare roșu intens, datorită formării tiocianatului feric. Azotitul de potasiu în stare solidă și în mediu de acid acetic precipită hexanitrocobaltiatul de potasiu, galben cristalin. Ionul cupric (Cu 2+ ) Hexacianoferatul
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cu viscozitate diferită (apă și gumă arabică sau gelatină) la aceiași temperatură. Vâscozitatea mediilor de dispersie se poate determina cu ajutorul viscozimetrului Ostwald iar densitatea mediilor cu ajutorul picnometrului. Determinarea vâscozității cu vâscozimetrul Ostwald se realizează măsurând timpul în care lichidul de analizat curge prin capilar față de timpul în care curge etalonul de viscozitate cunoscută. Picnometrul (de la grecescul Puknos = dens) este un dispozitiv compus dintr-un balon la care este atașat un dop din sticlă cu un orificiu (un capilar) prin care este
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
într-un balon cotat). 119Prepararea extractului vegetal În plante, fosforul se găsește în cea mai mare parte sub formă de compuși organici. De aceea, pentru a analiza conținutul în fosfor al materiilor vegetale se urmăresc trei etape: prelevarea probei de analizat și uscarea în etuvă la 105 0 C până la masă constantă; mineralizarea pe cale umedă în baloane Kjeldahl cu acid azotic concentrat și acid sulfuric concentrat; determinarea cantitativă a ionului fosfat (dozarea). Se cântăresc la balanța analitică între 1-2 g material
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
100 ml, se aduce la semn cu apă distilată, se lasă să se decanteze, iar din lichidul limpede se determină colorimetric fosforul. Mod de lucru Într-un balon cotat de 50 ml se măsoară cu pipeta 5 ml soluție de analizat, 2 ml reactiv sulfomolibdenic, 2 ml amestec reducător și se aduce la semn cu apă distilată. Se omogenizează, se lasă la întuneric 30 minute apoi se colorimetrează la 650 nm. Pregătirea dreptei etalon În șase baloane cotate de 50 ml
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
reactivi fără soluția care conține fosfat. Se construiește dreapta etalon având în abscisă concentrația în γ P/ml iar în ordonată, valorile corespunzătoare ale extincțiilor. Se folosesc cuve de 1 cm, iar conținutul în fosfor se exprimă în funcție de proba de analizat: mg P/100 g produs, ppm P, mg P 2 O 5 /1000 ml etc. DOZAREA COLORIMETRICĂ A IONULUI FERIC (Fe 3* ) Principiul lucrării Fierul dă cu acidul sulfosalicilic complecși de culoare galbenă în mediu alcalin (cu un maxim de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
zonă brun-violetă care este o combinație solubilă y(FeSO 4 ).x(NO). Oxidul de azot format se combină cu FeSO 4 în exces și formează această colorație. Mod de lucru Într-o eprubetă se ia o cantitate din soluția de analizat, se adaugă o soluție saturată de sulfat feros proaspăt preparată, apoi se toarnă acid sulfuric concentrat de-a lungul pereților, ținând eprubeta înclinată. Atenție cum se manipulează acidul sulfuric! Se formează două straturi de lichid cu densități diferite. La zona
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
se aduce la semn cu apă distilată și se păstreză în sticle brune, ermetic inchise, cel mult o săptămână. În momentul folosirii se amestecă volume egale din soluțiile 1 și 2, obținîndu-se reactivul Griess. Mod de lucru Din soluția de analizat se pipetează 10 ml care se introduc într-un balon cotat de 50 ml, se adaugă 10 ml reactiv Griess, se amestecă și se lasă în repaus minim 20 minute, dar maxim 4 ore, la întuneric și la temperatura camerei
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
HCl se lasă să se macereze câteva ore, apoi se filtrează conținutul printr-un filtru dens într-un balon cotat de 50 cm 3 . Se aduce la semn cu HCl 0,1 n și se agită. 2. Prepararea probelor de analizat pentru colorimetru Se măsoară cu pipeta 10 ml din soluția clorhidrică cu extractul de plantă într-un pahar de 100 ml. Se adaugă 1,5 ml acid sulfuric concentrat și paharul se ține pe baia de nisip, evaporându-se cu
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cu valorile extincțiilor citite pentru probele etalon, trecând în abscisă concentrațiile în ion mangan și în ordonată valorile extincțiilor. Se obține o dreaptă care trece prin originea axelor. Cu ajutorul acestei drepte etalon se calculează concentrațiile în mangan pentru probele de analizat și se exprimă rezultatele în ppm (părți per milion sau mg/kg), raportate la cantitatea de material luat în analiză.
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
metodă care permite obținerea unor informații legate de variația entalpiei libere a unei substanțe în cursul transformărilor induse prin analiza termică. Ea constă în măsurarea diferenței de temperatură ce există între două calorimetre(creuzeteă identice, inul care conține substanța de analizat, celălalt o substanță termic inertă în domenuil de temperaturi explorat (substanță etalon). Cele două creuzete sunt supuse unei încălziri regulate , în general urmând o lege liniară , prin intermediul unei incinte termice exterioare ( cuptor de încălzire). Diferența de temperatură se măsoară cu ajutorul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]