6,330 matches
-
numai spre Crăciun și spre Anul Nou nu umblă și nici o altă necurățenie, căci se tem de băieți, că umblă atunci cu colinda” (44, pp. 56-57). Credințele oltenești culese la sfârșitul secolului al XIX-lea sunt formal diferite, dar esențial analoage. Actul ritual al colindatului mântuie Cosmosul într-un moment de criză : „Pământul este așezat pe un stâlp și [...] Iuda roade continuu la acel stâlp ca să doboare pământul, însă nu poate, deoarece în fiecare an iese să vadă colindătorii și, până la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
i s-au desfăcut încheieturile. [...] El nu putea sta în picioare cu încheieturile desfăcute : de aceea, zeii l-au vindecat prin [ritualul] agnihotra, întărindu-i încheieturile mădularelor” (Satapatha Brahma¡a, I, 6, 3 ; cf. 31, pp. 239-240). De o epuizare analoagă este cuprins Zeus în urma contactului cu balaurul Typhon, care îi taie și îi ascunde tendoanele de la mâini și picioare. Ca și în mitul indian, este nevoie să intervină alți zei pentru ca Zeus să-și redobândească vlaga și să învingă monstrul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca și Noe sau omologii săi) întemeietori de seminții, imperii, cetăți etc. Clasica alegorie a creației pornind dintr-un ou cosmogonic plutind pe apele primordiale. Cele două miteme (salvarea într-o arcă și abandonarea pruncului pe ape) nu sunt numai analoage, dar par a fi două ipostaze epice ale aceluiași arhetip. Un argument în această privință este faptul că arca lui Noe (Geneza, VI, 14) și coșul lui Moise (Exodul, II, 3) sunt desemnate în Vechiul Testament prin unul și același cuvânt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 308), iar în „varianta Struve” (1793), Biserica „Trei Ierarhi” este ridicată de un arhitect cu concursul a 80 de meșteri (36, p. 41). 3. „Cât lucra la arcă Noe [...] pe zi, diavolul dărâma într-o noapte.” Acest topos este analog cu cel din legenda tip Meșterul Manole, spre deosebire de textul apocrif și chiar de legendele populare târzii, unde arca nu se surpă periodic, ci o singură dată, atunci când este gata. 4. Cauza surpării construcției este Diavolul - principiu al Haosului (care se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în scorbura căruia călugărul îl închide pe diavol, în legenda ucraineană, și, respectiv, copacul din care se face arca și din care Noe alungă pe diavol pe cale magică, în legenda românească. Cele două imagini sunt doar formal diferite, dar esențial analoage. Fie că Diavolul este închis în scorbura (rădăcina) copacului, fie că este alungat din lemnul acestuia, în ambele cazuri duhul rău este „redus la tăcere”, la starea de nonmanifestare și, ca atare, „opera” poate dura. Vom găsi cele două metode
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fără să încastreze în ea un „lemn sfânt”, „un lemn ce era însămnat”, un lemn care „foarte făcea ciudesă [= minuni] mari și slăvite” (mss. BAR nr. 469, jumătatea secolului al XVII-lea ; cf. 49). În fond, acest ultim motiv este analog cu cel al năruirii periodice a edificiului. În ambele cazuri, creația nu poate fi săvârșită fără efectuarea unor rituri magice de construcție (118). c) Legende sumero-akkadiene. Pentru a demonstra arhaicitatea motivelor în discuție, voi face apel la unul dintre cele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aminti trei rune, pentru ca luntrea să fie pe deplin săvârșită. (Să punem în paranteză faptul că neputința eroului de a finaliza construcția - cum am văzut că se întâmplă și în legenda apocrifă a zidirii templului din Ierusalim - este un motiv analog cu cel al surpării periodice a edificiului. În ambele cazuri, eroul este obligat să îndeplinească un act magic în vederea săvârșirii creației.) Väinämöinen pleacă în Manala (tărâmul subpământean, infernul), în căutarea „cuvintelor vrăjite” (vezi și plecarea în infern a lui Enkidu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cascade... (61, p. 264). întors la schelăria bărcii neterminate, Väinämöinen glăsuiește mitul cosmogonic și luntrea este complet săvârșită fără ajutorul uneltelor : Se născu această luntre Fără-a fi deloc cioplită, Fără-o așchie să sară (61, p. 266). Imaginea este analoagă cu cea din legenda românească a poto pului, în care Noe, în fața arcei surpate de diavol, bate toaca de paltin până ce „lemnele, unul câte unul, s-au așezat fiecare la locul lor, până ce s-a făcut corabia întreagă” (3, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
om care ajungea sfetnicul regelui” (Geografia, VII, 3, 5). Această relație de tip special între suveran („cel care poate”) și marele preot („cel care știe”) avea rădăcini adânci în „preistoria indo- europe- nilor”, cum nota Mircea Eliade (86, pp. 69-70). Analog, peste secole, Ștefan cel Mare - conform legendelor populare - îl căuta pe Daniil Sihastrul, retras în peștera-chilia sa, pentru a-l consulta în privința unor probleme critice (ducerea unor războaie, întemeierea noilor mănăstiri etc.) (vezi 65, pp. 454- 475). Daniil era adeptul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu un topor (ciocan) în lemnul (toaca) unui copac, înfigerea în pământ a unor arme/unelte etc. au toate același scop și efect magico-ritual : consacrarea unui loc în vederea unei întemeieri. Sau, altfel spus, stabilirea unui centru de unde poate iradia creația. Analog cu ritul indian comentat mai sus, la așezarea primei pietre din temelia unei case noi (ceremonie consemnată în județul Cluj) meșterii oferă proprietarului un ciocan cu ajutorul căruia acesta trebuie să bată piatra „până se așază” (37, p. 228 ; 113). În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mentalitatea populară, astfel de practici rituale privind întemeierea unui microcosmos nu sunt decât imitații ale gestului primordial prin care Demiurgul a întemeiat macrocosmosul : „Dumnezeu umblând pe ape a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (23, p. 15 ; pentru imagini analoage, vezi 100, pp. 65 și urm.). Sau alt fragment dintr-o legendă cosmogonică : „[Dumnezeu] și-a aruncat băltagul în apa cea mare. Și ce să vezi, din băltag crescu un arbore mare, iar sub arbore ședea Dracul”. În jurul acestui copac
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mircea Eliade, „Ierburile de sub cruce”, în Revista Fundațiilor Regale, noiembrie 1939, an VI, nr. 11, pp. 353-369. 67. Frații Grimm, Povești alese, vol. I, Editura Tineretului, București, 1960, pp. 72-76. În unele privințe, scenariul basmului german Gâsca de aur este analog cu cel al basmului românesc Pasărea măiastră (Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984, pp. 226-234). Ca și în basmul german, în cel românesc, cei doi frați mai mari refuză pe rând să dea de mâncare unei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
va fi paltinul să faci pristolul” (11, p. 711). În legendele în discuție, paltinul în care se înfige săgeata apare ca fiind „vechi”, sau „sfânt”, sau „mare”, sau „foarte gros și înalt”. La începutul secolului, comentând legende populare cu scenarii analoage, George Coșbuc conchidea : „Aceasta e o tradiție rămasă în popor. Ori o fi încercat Ștefan lucru acesta, ori nu, mănăstirea Putna este edificată și ea, potrivit obiceiului păgâno - creștin, pe locul unui alt templu mai vechi, al unui paltin sfânt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ale satului sunt apoi pedepsiți, prin declanșarea furtunii de către șolomonarul justițiar” (4, p. 135). Din aceleași motive a luat naștere un fenomen similar în ceea ce-l privește pe Sf. Ilie. Acesta îl fulgeră de regulă numai pe diavol (o adversitate analoagă celei dintre solomonar și balaur), dar când fulgerul mai cade și pe oameni sau pe gospodă- riile lor, situația nu este privită în popor ca un semn că Sf. Ilie este răufăcător, ci că este un judecător divin. Este un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
basme. Proporțiile elementelor epice se reduc, în acest caz, la scară umană. Cosmosul (cerul, raiul) devine un palat, Cosmocratorul e înlocuit cu un împărat care nu mai pleacă să „facă Lumea”, ci „la bătălie” ș.a.m.d. Dar scenariul este analog : în pofida interdicției, cele trei prințese intră și în „camera interzisă” care, spre deosebire de celelalte din castel, „n-avea nici o podoabă, dară în mijloc era o masă mare, cu un covor scump pe dânsa, și deasupra o carte mare deschisă”. în paginile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
basmele de tip Dracul și ucenicul său (129, pp. 258-259) sau Arhimagul și servitorul său (129, p. 646), în care protagonistul învață (în „școala diabolică”) toate farmecele din „cartea de vrăji” a stăpânului său (vezi alte basme românești cu scenariu analog în 6, pp. 239-256). Nu găsim acest motiv epic numai „la toate popoarele balcanice” (129, p. 258), ci și la cele orientale (117), de unde probabil că și provine. Revenind la problema în discuție - și anume, care este sorgintea motivului „Cartea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
talismane de exorcizare a demonilor bolilor este cu siguranță mult mai mare decât o atestă documentele cunoscute. Remedii aproape identice recomandau scriitorii latini (Plinius cel Bătrân, Marcellus Empiricus ș.a.) încă în primele secole ale erei noastre. Amulete cu înscrisuri magice, analoage cu cele românești, cum ar fi cele în spirală (29, pp. 418- 420), sunt atestate la babilonieni (121, p. 57), la cretani (122, p. 160) etc., forma labirintico-spiralată fiind con- siderată din cele mai vechi timpuri ca fiind apotropaică. La
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
despre] dobitoace și pentru sburătoare și pentru târâtoare și pentru pești. Și au mers toate noroadele să auză înțelepciunea lui Solomon și luo daruri de la toți împărații pământului câți auzeau înțelepciunea lui (III Regi, IV, 29-34 ; cf. 28, p. 91). Analog sunt prezentate lucrurile și într-un alt text biblic, atribuit de data aceasta chiar regelui iudeu : înțelepciunea lui Solomon, VII, 17-21. Deci, conform textelor canonice, Solomon a grăit și nu a scris, iar „noroadele” auzeau și nu citeau. Totuși, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era considerată atât patroana războinicilor, cât și a țesătoarelor, motiv pentru care era reprezentată cu o lance într-o mână și cu o furcă de tors în cealaltă (62, fig. 193, 299). Lancea și furca de tors sunt arme/unelte analoage, în esență, cu cele primite de Tezeu din mâna Ariadnei : securea și ghemul. Aceste două simbo- luri sunt doar aparent antinomice. Din perspectiva mentalității arhaice, ambele sunt folosite (așa cum face și Tezeu) ca „arme” de răpunere a principiului haotic - cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
orator, iar la celălalt, de urechile oamenilor care-l urmează, vrăjiți de încărcătura magică a cuvintelor sale (Lucian din Samosata, Heracles). Nu este întâmplător faptul că romanii l-au asimilat pe Ogmios cu eroul „legător” Heracles (a cărui biografie este analoagă celei a lui Tezeu), care leagă și el Cerberul și pe tâlharii cercopi. Tot așa cum pentru Pausanias imaginea sculptată de Bathycles (Tezeu legând Minotaurul) era de neînțeles, pe Lucian din Samosata (contemporanul lui Pausanias), imaginea descrisă mai sus (Ogmios legându
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mijloace magico- erotice. Vezi infra, legenda vânării unicor nului (pp. 347-348). 6. În alte cazuri, eroul dispare complet din economia mitului. Vezi legendele sfintelor Marguerite (35, p. 114) și Martha (35, p. 82) care leagă cu centura balaurul. O situație analoagă este cea din colinda românească tip Peștele și mreaja fetei (tip 50 ; cf. 26, p. 202). „Peștele de mare”, care periodic distruge grădina fecioarei, este o ipostază a lui Draco marinus : [Ioana] acasă se întoarce, Se pune și toarce, O
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ospățului de nuntă, înte- meierea unei noi familii, a unei noi case, a unui nou Univers (36, p. 101). În alte colinde, animalul cornut, după ce e prins, nu este 345Labirintul. Un monstru arhitectonic legat ca în atâtea cazuri, ci (gest analog legării) i se pune între coarne un leagăn : Ș-atunci mi-l vâna Ș-acasă-l ducea Și-n coarne că-i puse Leagăn de mătase (36, p. 76). Din același punct de vedere, este foarte semnificativ faptul că, în toate variantele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zona și în epoca în discuție. 7. Analogii mito-simbolice Se poate pune întrebarea de ce am insistat atât de mult asupra figurii Sfântului Gheorghe draconoctonul într-un eseu având ca temă răpunerea Minotaurului de către Tezeu. Multe elemente - formale și esențiale - sunt analoage în cele două legende. Mai mult decât atât, balaurul, prin peștera pe care o locuiește (59) și prin con formația sa serpentiformă, prin poziția sa circulară (uroboros), „fără de sfârșit” (60), este un simbol al labirintului. Asocierea balaurului cu labirintul este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
e.n.), la scriitorul latin Palladius : „Contra grindinei se spun multe : se ridică împotriva cerului, în mod amenințător, securi însângerate” (De agricultura, I, 35 ; cf. 57, p. 274). Răpunerea concomitentă a stihiei meteorologice de către doi actanți, cu două tipuri de arme analoage simbolic (fulgerele zeului furtunii și săgețile/securile oamenilor), se regăsește până la identi- tate în folclorul copiilor : ploaia este amenințată „cu securea Domnului” și „cu cuțitul omului”. „Securea Domnului” este un tipic simbol al fulgerului mânuit de zeul furtunii. Armele oamenilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Om-înger- Dumnezeu), omul se plasează uneori „în postura de «partener» al lui Dumnezeu” (71). Această solidaritate a omului cu divinitatea nu este specifică numai spațiului carpato-dunărean. Voi cita un singur exemplu, ales din mai multe motive : pentru că descrie o situație analoagă cu cea comentată mai sus, pentru că este mai puțin cunoscut și pentru marea sa vechime. Este vorba de un fragment dintr-un text egiptean (Cartea Vacii) de la sfârșitul mileniului al II-lea î.e.n. : „Pământul era cufundat în beznă ; când se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]