1,979 matches
-
despre persistenta diabolizare a ideii de bogăție, nu doar la noi, ci și în general, cel puțin în Europa cariată de socialism și de funestele moșteniri ale lui 1789 și 1917. Simți pretutindeni o opintire, fie doctrinar-deliberată, fie inconștientă, către anarhie, anticreștinism, antiliberalism, antimonarhism, alterarea valorilor tradiționale, destrămarea ierarhiilor, subminarea Autorității. Când dibaci insinuat, când zgo motos orchestrat și, oricum, ultramediatizat, efortul stân gismului turbat de bogăție și îmbătat de ucigătoarea utopie a egalitarismului ajunge să coreleze cele mai variate și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
din imitație de piele sub pat. îi încălță, intră pe coridor, ridică jaluzelele și văzu un catarg alb pentru steag în mijlocul unei terase calde și însorite, cu iarbă tăiată uniform. Pe ea alergau copiii, jucîndu-se cu o minge, într-o anarhie totală, iar pe latura îndepărtată, doi băieți mai mari stăteau pe o bancă privind o vale largă, înțesată de acoperișuri cu hornuri ca niște spini. La dreapta, un rîu șerpuia printre cîmpii și grămezi de zgură, apoi dispărea în oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
studenți n-ar lucra dacă nu li s-ar da hîrtii tipărite de guvern. Domnule Peel, am fost de-a dreptul fascinat cînd v-am auzit apărînd contractele și promisiunile, pentru că, dacă acestea n-ar fi apărate, am trăi în anarhie. Nu pot nega adevărul spuselor dumneavoastră; eu n-am altceva de făcut decît să îl opun adevărului meu. Acest examen pune în pericol o pictură importantă. Ar fi o blasfemie să-mi risipesc talentul producînd decorații frivole pentru un vas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
au născut mai mulți oameni decît în toate epocile istorice și preistorice. Surplusul uman nu a fost niciodată atît de enorm. Dacă această bogăție umană nu este administrată bine, se va prăbuși - în anumite locuri se prăbușește deja prin sărăcie, anarhie, dezastre. Dați-mi voie să repet că nu mă tem de război între guvernele reprezentate aici, și nici de revoluție nu mă tem. Prezența marelui erou revoluționar, președintele Fu din Republica Populară Xanadu, demonstrează că revoluțiile sînt capabile să creeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
era scrisă cu creionul pe foi de însemnări.) Giroscopul s-a lărgit; Marele Lanț al Existenței s-a rupt de parcă ar fi fost făcut din clame de prins hârtii, înșirate de vreun idiot care n-avea ce face; moartea, distrugerea, anarhia, progresul, ambiția și autoperfecționarea aveau să fie noul destin al lui Piers. Și avea să fie un destin nefast: acum era obligat să facă față perversității de a trebui să MEARGĂ LA MUNCĂ. Cum viziunea sa asupra istoriei părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
2020 Până în 2020, netul trecuse prin mai multe actualizări. La fel ca și sistemele de operare pe computer învechite, bătrânul net cunoscuse și el o evoluție. Deoarece netul nu era în proprietatea nimănui, devenise un amestec de „merge orice,” o anarhie a rețelelor alimentate de inovații majore, care furnizau o multitudine de noi servicii multimedia. Dornici să arate ce știu, programatorii s-au năpustit asupra netului să îl reproiecteze folosind cele mai recente tehnologii, de la Super Java la noul program cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
care are În filmul lui Fellini calitățile pe care tata le atribuie femeii: răbdarea tăcută și refuzul oricărei violențe. În acel recital pe care mama Îl oferea copiilor ei după filmul lui Tati, ne-a dezvăluit o Înclinație spre fantezie, anarhie și zeflemea pe care și-o reprima În mod obișnuit și pe care ne-a făcut dintr-o dată s-o Împărtășim și noi. În familie, evenimentul a fost clasat la rubrica: „Mama imitîndu-l pe domnul Hulot“. CÎnd mă gîndesc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și niciodată depășite sau pervertite, fără să uităm că a trata inferiorii sau subalternii cu excesivă încredere a dus întotdeauna la minarea respectului și la instaurarea permisivității, sau, pentru a folosi cuvinte mai explicite, fără ambiguitate, la insubordonare, indisciplină și anarhie. Marta, care de câteva clipe se străduia să-i atragă atenția tatălui ei fără să reușească, atât era de absorbit de disputa verbală, mâzgălise rapid pe o hârtie două întrebări cu litere de tipar și acum i le punea sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de geometria autonomă a formelor pure. Futurismul italian se naște din stilul flamboaiant al lui D’Annunzio, din filozofia lui Nietzsche și Bergson, prin filtrul fauvismului pictural. Din estetism, avangardele preiau și recondiționează cosmopolitismul exotic (radicalizat în formula „artei internaționale”), anarhia spirituală și atitudinea à rebours, cultul efemerului și refuzul capodoperei, „masca” histrionică, fragmentarul, segregaționismul antiburghez, fuziunea artelor și - pe filieră antiplatoniciană - mitul poeziei „destabilizatoare”. Avem de-a face de fapt cu o mutație revoluționară, „barbară” a culturii Decadenței: vagul, vaporozitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
oprește la nivelul prozodiei, operînd exclusiv la nivelul conținuturilor (și al formei conținuturilor). „Aristocrat al revoltei”, Fondane a rămas un adept al „organicismului” și al disciplinei formale, al unui „nou clasicism”, susținut în numeroase articole și eseuri, un adversar al anarhiei formale, chiar dacă apropiat al cercurilor avangardiste (în Introducere în opera lui B. Fundoianu, Mircea Martin se oprește pe larg asupra contradicțiilor și paradoxurilor autorului). Rimbaldiana „Paradă“ (lui F. Brunea) rezumă programatic o atitudine modernă, de ruptură fatală, de negativitate angoasată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de umanitate din scrierile «profetului modern» Whitman”. În continuare, Vinea se oprește asupra ideilor lui Beaudouin privind „evoluția naturală de la filozofia pozitivistă și științifică la misticism”, văzînd în „filozofia spiritualistă a lui Bergson” o reacție față de „complecta noastră dezorientare și anarhie pe toate tărîmurile”: „Sforțarea poeților moderni de a exprima viața înfierbîntată în ritmuri accelerate și vibrînd se observă și la filozofia modernă și o găsim și la Bergson, care substituie sistemelor filozofice unitare, noțiunilor de spațiu omogen, cantitativ, «de real
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Charlot reprezintă un fel de proletariat brut, rămas deocamdată în afara Revoluției, iar aceasta face ca forța lui să fie imensă (...) Charlot învinge totul pentru că scapă din orice, respinge orice asociație și nu investește niciodată în om decît omul, numai omul. Anarhia lui (...) reprezintă, poate, în artă, forma cea mai eficace a revoluției”. Capitolul XIII. Receptarea avangardei românești de către critica modernistă. Breșe interbelice O discuție despre începutul asimilării avangardei literare de către critica românească interbelică ar presupune, ea singură, un studiu amplu. Cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
atîta vitalitate încît să poată înfrînge rătăcirile și să poată asimila, din marea răzvrătire a epocei contemporane, numai elementele sănătoase și viabile. Pentru descendenții Romei antice, oricît de îndepărtați ar fi ei, asemenea elemente nu-și pot avea izvorul în anarhie. La cause latine est la cause de l’archie, la cause de l’ordre. Umila noastră strădanie a răsărit și ea din aceeași caldă și neclintită credință”. Admirația pentru Ovid Densusianu - teoretician și promotor moderat al artei moderne, însă la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din domeniul strict științific de poeții noui e mai mult exterioară, superficială. Ei n-au pătruns spiritul științei, esența acesteia. Extravaganțele și rătăcirile extremiștilor sînt cea mai evidentă negațiune a pretențiilor de atitudine științifică”. Aceasta înseamnă ordine, disciplină, seriozitate, nu anarhie și frivolitate”. Printre poeții „anarhici” comentați este amintit și Ion Minulescu (cu poemul „blasfemiator” „Spovedanii”). În categoria „extremiștilor” intră Ilarie Voronca, B. Fundoianu, I. Vinea și Tristan Tzara. „Lirica minoră” este ilustrată de nume extrem de diferite, precum F. Aderca, Claudia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
plăceri. Cabaretele din Montmartre fac azi concurență saloanelor literare”. Printr-o lectură ideologică destul de curentă în epocă, modernismul „extremist” este asociat de către Const. I. Emilian cu extrema-stîngă politică, avînd drept corelative beția și excitația senzorială, dezechilibrul psihologic, vidul spiritual și anarhia morală: „Lectura unui volum sau a unei reviste de extremă, stînga are același efect ca spectacolul unui local monden de noapte, ele provoacă aceeași tensiune a nervilor și același dezmăț spiritual. Beția lirică este, adesea, un efect al beției albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
numitor comun: antiintelectualismul, abolirea primatului rațiunii. Bergson „a detronat inteligența din drepturile ei și i-a denunțat toate insuficiențele. În consecință, poeții sînt absolut liberi s-o nesocotească, atît pe ea cît și instrumentul ei specifc: limbagiul. De aci, toată anarhia în concepția și tecnica formală a școalelor de artă modernistă”. Influența vitalismului nietzschean și a ideii „Supraomului” e prezentă în „glorificarea libertății și forței neîngrădite” sau în „individualismul anarchizant” al futurismului și expresionismului. În fine, „Prin rolul excepțional pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a poeziei lui Voronca, a încercării de a sugera „o stare sufletească de completă epuizare și desorientare”: „Am fi transpuși într’o lume haotică, morbidă, dar reală cel puțin”. Însă „fuga de real” e privită drept „falsificare ostentativă”, inclusiv a... „anarhiei spirituale” autentice: „Toată stilizarea devine o poză grotescă”. Fără a adera la opiniile pozitive ale majorității criticilor moderniști privind „capodopera” Ulise, autorul reia aprecierile lui E. Lovinescu din Istoria literaturii române contemporane referitoare la caracterul „static” și „decorativ” al acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ei vor trage concluziile la etapa poemei românești înfățișată în acest volum”. În Istoria..., G. Călinescu va combate această poziție (pe care, hazardat, o atribuie evreilor în genere): „A admite că sînt suficiente entuziasmul, reverența, venerația, înseamnă a cădea în anarhie și a nega putința stabilirii de valori. Atunci orice poezie subzistă, prin faptul de a-și găsi un entuziast. Această aberație o susține Lucian Boz, intelectual totuși inteligent și cu o anume fineță, în teoria criticii ca «iubire», mai adăugînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care se dădea în vileag atunci când susțineau că între „da“ și „nu“ există „poate“, ci doar neantul a fost îmblânzită de conviețuirea cu neamurile italice. Pierderea acestei concepții de viață le-a adus vreo zece ani de debandadă și de anarhie, în care au fost cât pe-aci să dispară. Au izbutit s-o scoată la capăt datorită bunei cârmuiri a regilor Autari și Agilulf. Pe vremea întâmplărilor pe care le istorisesc, ei nu aveau legi scrise, dar legislația lor, transmisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
neobișnuit respect și admirație. Mi‑o descrisese ca având: „o față dramatic de albă, ochi negri, o natură frumoasă, deschis sexuală fără să fie promiscuă.” Nimic din domeniul sexual nu mai este prohibit; provocarea constă doar În a ține piept anarhiei sexuale generale. Ravelstein o admira, o iubea pe răposata soție a lui Herbst. Era singura femeie a cărei fotografie o păstra În portofel. Așa Încât era firesc să se poarte ca un al doilea tată față de copiii ei. Le‑a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dreptul la existență și cărora călăii le spuneau doar atât: „Nu există nici un motiv pentru care să nu mori”. Și astfel, de la gulagurile din Rusia asiatică și până pe coasta Atlanticului, a existat un record de distrugere sau ceva ca o anarhie diseminatoare de moarte. Trebuie să ne gândim la aceste sute de mii de oameni omorâți pe temeiuri ideologice - adică sub un pretext de raționalitate. O acțiune rațională Înseamnă o manifestare de ordine, are fermitatea unui scop. Dar cele mai demente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
americani, pe care gînditorul i‑a văzut În acțiune pe vremea cînd preda la Cornell University (1963‑1970). Acolo a asistat la revolta studențească din 1968, i‑a Întîlnit pe studenții negri radicali agitînd revolvere și chemînd la violență și anarhie. Bloom s‑a refugiat oarecum la University of Toronto (1970‑1979), după stagii mai scurte la universitățile din Tel Aviv și Paris (toamna 1969, respectiv primăvara 1970) și Înainte de a ajunge la Chicago, unde cariera sa a cunoscut celebritatea maximă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
s-a făcut în bună rânduială. Dacă morții este dintre tineret, atunci e și mai revoluționar. Că e cu mai multă jale, durere, nemurire la mortul tânăr! Altfel, fără groază și morți, rămâne poporul cu părerea că a fost complot, anarhie, lovitură de stat, sau ce mai vrea să spună, că a fost cu agenturi străine, teroriști, lunateci, marțieni și alte de-astea. Tot ce vrei! De-asta am băgat și teroriști la reprezentație, că e mai cu convingere când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și idealuri accesibile, să ne aruncăm fără nici o rezervă în vârtejul teribil al infinitului, să urmăm ondulațiile lui în spațiu, să ne consumăm în focurile acestui vârtej, în căldura lui îngrozitoare, să-l iubim pentru nebunia lui cosmică și pentru anarhia lui totală. Nu există experiență a infinitului care să nu provoace anarhia, o anarhie totală, organică și iremediabilă. Nu poți înțelege infinitul, care îți dă imaginea unei anarhii cosmice, dacă nu ai embrionar tendințe anarhice în tine. O experiență intensă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
al infinitului, să urmăm ondulațiile lui în spațiu, să ne consumăm în focurile acestui vârtej, în căldura lui îngrozitoare, să-l iubim pentru nebunia lui cosmică și pentru anarhia lui totală. Nu există experiență a infinitului care să nu provoace anarhia, o anarhie totală, organică și iremediabilă. Nu poți înțelege infinitul, care îți dă imaginea unei anarhii cosmice, dacă nu ai embrionar tendințe anarhice în tine. O experiență intensă a acestuia nu face decât să creeze o corespondență între vârtejul exterior
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]