2,089 matches
-
apărute în societățile umane odată cu noile diviziuni ale muncii. Așa cum biblicul conflict între Cain și Abel pune în discuție starea de încordare dintre populațiile de păstori și cele de agricultori, acum este prezentă fascinația, dar și groaza, pe care vânătorul ancestral o exercită asupra populațiilor de păstori. Figura sa este, într-un fel, tragică, marcată de un fel de blestem sanguinar, cumva nefirească într-un timp în care hrana poate fi procurată fără să ucizi fiarele pădurii sau ale câmpiilor, o
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > OCTAVIAN GOGA Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului (n. 1 aprilie 1881 - d. 7 mai 1938) Cu imensă sete de cultură, În templul suferinței ancestral, Ilustrează-n poezia pură Trăirea românilor din Ardeal Cu accent patriotic, social, Cu-atâtea tonalități solemne În stilul său poetic magistral Cuprinde lirica artei demne. Tâșnește revolta-n poezie (Scriere profund originală) Să schimbe lumea din temelie Spunând adevăr fără
OCTAVIAN GOGA de LIA RUSE în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369506_a_370835]
-
desigur, si cu cortexul semnalând, de vreo șapte sute de mii de ani, cuplarea aparatului fonator la creier, într-o fericită zona corticala) nu poate fi secționat „în două, de viu“, grație laser-cuvântului (cf. Corpul secționat, p. 12), neîndoielnic, si cu „ancestralul alfabet“ cu tot (v. p. 13), chiar dacă laser-neologismul - nu de puține ori, la „greșirea dozei“ - îl narcotizează (pe neutral-viul corp, însă pe „eroul poematic“, firește, îl „debordează“, chiar dacă substituie rațiunea cu națiunea, în ultimă instanță aforismică) pentru un „eșec al
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
însă pe „eroul poematic“, firește, îl „debordează“, chiar dacă substituie rațiunea cu națiunea, în ultimă instanță aforismică) pentru un „eșec al lumii“: «Peste-nșelătoare liniști, vârf de aisberg imperial [...] / browniene smuciri în haosul ce lumi înghite / șed non satiata entropia bulimiei ancestrale / triunghiul bermudei... / [...] / cele mai bune și minunate, peste tot, etalat desfrâu: / somnul națiunii naște monștri peste monștri...» («Mondo fiasco», p. 15). Între „vivisecțiile“ lui Râul Constantinescu se înrăzăresc neasemuit - în perspectiva lirosofic-originală - și două gingașe motive paradoxiste, ale căror carate
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
sociale în general, a economiei, a tehnicii, a strategiei și artei militare, a lingvisticii și educației permanente. În baza ideii din 9 mai 1985, ca un ecou în timp al cunoașterii zamolsiene, de la prima obște care a creat o națiune ancestrală, a fost înființată la 23.11.1991, dosar 751/PJ/1991 la judecătoria sect. 1, București, pe timp nelimitat, ca societate independentă, neguvernamentală, non profit, la adunarea membrilor fondatori de la Căminul cultural din localitatea Traian-Ialomița, cu denumirea FUNDAȚIA TEMPUS și
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
tânăr, și-am îmbătrânit Și-n versuri îți declin de azi ștafeta Prin tine simt că am întinerit Deci tu, fetita mea, ești amuleta Distanța dintre noi nu-i materiálă Iar luna plină azi ne va răzbi Gândirea tuturor e ancestrală Dar fiica și-al său tată s-or grăbi Și astfel îți dedic, al meu odor Atâta cât un tată poate face Să vii acasă, să mă înfior De dragostea de tată, apoi...pace. 21 iulie 2016 undeva, în România
DRAGOSTE DE TATĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370707_a_372036]
-
găsi fabulații și ficțiuni, ci doar întâmplări reale, petrecute de mine, și de cei pe care viața mi ia scos în cale. COPILĂRIE ȘI ADOLESCENȚĂ Capitolul I. Înainte de toate, să cunoaștem puțin, cu cu toții, istoria încărcată de puritate și simplitate ancestrală a regiunii intracarpatice a Țării Loviștei, din nordul județului Vâlcea, tărâm plin de legende și misticism, plină de frumuseți ireale, înconjurată de masivele Parâng și Făgăraș ce o îmbrățișează protector, străbătută fiind de râurile Olt și Lotru, și de numeroasele
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
d*Anjou, regele Ungariei pecetluind ființa Munteniei și implicit libertatea Țării Loviștei. Satele, cu majoritatea caselor răsfirate pe tot cuprinsul depresiunii; una aici, alta dincolo; lângă pârâu sau pe deal, prezintă o imagine bucolică, de o frumusețe divină și simplitate ancestrală, ce parcă au rămas neschimbate, așa cum au fost de la facerea lor, din moși-strămoși. Intrând în Găujani, loc încărcat de istorie și prozelitism ce respectă și acum credința moștenită din străbuni, încă de pe când urci pe Panta lui Duroi, înspre sat
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
și Maria, și doi băieți: Sorin, și eu prâslea, Aronică. Fetele s-au născut primele, iar noi băieții, după ele. Ne-am născut, am crescut și am copilărit cu toții: surorile mele, fratele meu și eu, până la vremea adolescenței, în leagănul ancestral al ciobanilor, din sânul cărora cu cinste facem parte; o geneaologie ce se pierde în negura vremurilor de mult uitate, din timpurile străbunilor noștri geto-daci, ce-și aveau turmele la păscut, pe culmile munților Parâng și Făgăraș, din Carpații de
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
Egiptului, am ajuns la stâna Zănoaga. Așa aveam să cunosc, încă de la acea vârstă fragedă, pe Marele Străbun- Muntele, muntele sur, statornic și dârz, cel care avea să-mi fie cel mai bun prieten, iar mai târziu, sfâtuitor și protector ancestral, ce l-am îndrăgit din prima clipă, rămânând o amintire vie și constantă, în inima mea de pribeag pe la porți străine. Muntele, îl chem și acum cu mintea mea, mereu îl simt aproape, chiar dacă sunt la mii și mii de
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
ți-a fost cuvântul, hrană de suflet, alint de mame, nu-l lași să plece precum vântul, nu-l folosești pe post de arme!" Apoi... câteva poezii inspirate din graiul pietrei, piatră ce ascunde și păstrează cu sfințenie, din vremuri ancestrale, "mărturii ale existențelor anterioare, de unde am plecat ca specie, modul în care am evoluat până să ajungem în acest moment." Urmează apoi... frământări și șoapte de toamnă, iarnă și noi... și despre primăvară - o renaștere perpetuă, ajungând apoi la... "Și
ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369567_a_370896]
-
am adus aminte de romanul lui Blasco Ibanez, Casa Blestemată. Am încercat să-mi dau un răspuns, care să mă mulțumească, cu privire la faptul că de atunci am evitat să mai citesc cărți cu o astfel de temă. Probabil o reminescență ancestrală a țăranului din mine nu-mi permitea să intru în legătură cu lumea tenebrelor. Din tată în fiu, țăranul român și-a scuipat în sân, făcându-și crucea mare de fiecare dată când auzea pomenindu-se numele Prințului întunericului, Satan. În credința
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
am adus aminte de romanul lui Blasco Ibanez, Casa Blestemată. Am încercat să-mi dau un răspuns, care să mă mulțumească, cu privire la faptul că de atunci am evitat să mai citesc cărți cu o astfel de temă. Probabil o reminescență ancestrală a țăranului din mine nu-mi permitea să intru în legătură cu lumea tenebrelor. Din tată în fiu, țăranul român și-a scuipat în sân, făcându-și crucea mare de fiecare dată când auzea pomenindu-se numele Prințului întunericului, Satan. În credința
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
sărutându-se. Florile parfumate, picurau asupra lor boabe de nectar, ca pe un mir al împărtășaniei sfinte în tainele spiritual - creștine. Era mirul iubirii ce se năștea în inima celor ce poposeau pe banca fermecată. Era pecetea ce marca legătura ancestrală a iubirii,moștenită din vremurile când pe aceste meleaguri marele Ștefan apăra cu sabia, dreptul de moștenire a neamului românesc și dreptul la iubire a pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea dea lungul anilor asupra
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
confirmată, cu dinamism, în Oamenii cu capete de textile: „Cei doi oameni cu capete de textile/ unul roșu, celălalt violet/ se ceartă ca nebunii de multe zile/ urlând furios, în dungi... ce duet!/ Roșul ataca, violetul se apăra/sunt dușmani ancestrali din conflict de la facere/ochiul în orbite le scapara/ la luptă ieșind dinspre zăcere/ Capetele din textile sunt concepute-n război,/ țesute că reperaje sordide, /au creierele ca un sloi/ fecundat de păcate lichide”. Se reține aici dinamica unei polemici
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
Limba română Dulcea mea limbă română, Încrustată de străbuni în sufletul meu, În slova ta , toate se-ncunună, Ancestrala chemare ne adună mereu. În tine susură izvoare, Munții falnici îi zărești, Foșnetul pădurii în șoapte, Spice de grâu unduiești. Ești primul cuvânt de pe lume Și ultimul de pe pământ, Iubirea mi-am spus-o cu tine, Cu tine-am făcut
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
scenă, sub ocrotirea destinului care încrucișează drumurile celor ce se atrag, să se întâlnească. Nici pentru mine nu e consfințită într-un nu absolut, întâlnirea cu artista. Aș fi apăsat de o inconsolabilă întristare dacă aș fi neîncrezător în bijutierul ancestral al împăcării cu sine, care este timpul. Până în ziua aceasta, aflu de la interpretul Fuego că a avut un spectacol la Marșenița și a fost primit și așezat la masă de frații artistei, în satul ei natal. Povestirile sale sunt o
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
-n durere ce cade sărutând pământul și tot mai multă apă cere sărutul ei, îl poartă vântul. Iubirea mea - pământ de dor ce poartă aortele de timp cu sânge roșu, verde, incolor venit din al iubirii anotimp. Iubirea mea - sămânță ancestrală nu va pieri vreodată, nicicând- nu se va juca partea finală și se va repeta mereu în gând. Iubirea mea - extaz și agonie cântec de dor, lacrimă, blestem, cub, tetraedru, cerc ... cine mai știe ce formă o să ai când eu
IUBIREA MEA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362682_a_364011]
-
ticăie al inimii ceasornic ne-nțeles? Încotro-și trimite sunetele alungindu-se în aer? Un răspuns e greu să dai când faldurile depărtării ard Și când vremea nestatornică mai toarce din al vieții caier. Cum să te înalți din tina ancestrală înspre albe stele? Încotro să îți găsești culcuș de pocăință și iubire? Mintea, cosmosul ființei tale,-ncearcă să ascundă vidul Ce s-a-ncolăcit, precum un șarpe, -nvăluindu-te-n orbire. Suflet, inimă și minte-ncing o horă-n valea armoniei, Plină de iluzii
PÂNZA NEVĂZUTĂ A SPERANŢEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362746_a_364075]
-
acuma,au și ei parte de vină. Gândul încărcat de ură freamătă spre libertate, Piepturi tinere scandează,voința lor de dreptate. Dar azi vremelnic prinși în copcă,cei vicleni ies iar la mal. Din reflex puterea minte,că-i obiceiul ancestral.. Răul ne banalizează și în noi frica o purtăm. Zâmbetele alternează când vorbe goale ascultăm. Trupul țării e-n pericol,elanu-i este amputat. Dinspre est se-anunță viscol, fratele e-nstrăinat. Prin miză parlamentară și sentimentul național, Se transformă dintr-un
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
visată prin ardera a fel de fel de componente ale planetei, omul nu a făcut decât să își ardă combustibilul planetar care asigura cuibului său universal o durată prestabilită la formarea ei ca entitate spațiotemporală. Când începe să taie pădurile ancestrale, ivite special spre a pune umbră pământului pentru a-l feri de unele modificări ce apar în mișcarea universală a materiei, el își taie de fapt, craca sa universală pe care natura îl lăsase să stea atărnat fără să-i
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
Și ea mă iubea pe mine. Mi-a prezis că voi pleca peste mări și țări. La sat există un simfonism în toate: simfonismul roților carului, simfonismul parei focului, simfonismul fusului...! S-a cristalizat în simțirea dumneavoastră această muzică sătească ancestrală? Negreșit! Sunetul nu vine din neant, izvorăște din lumea înconjurătoare și trecând prin suflet, reacționează la ondulațiile trăirilor umane și se transformă din culorile vieții sufletești, în armonia muzicii. Ați început să escaladați suișul spre splendorile muzicii, la școală, în
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
-l agăți de un piron iei îngerul prins atârnat de un alt piron și-l obligi să-ți tragă otrava din pulpă până când se va albăstri și se va face strigoi la mulți ne este teamă de șarpe teama aceea ancestrală strivim capul șarpelui și lăsăm trupul să i se usuce crezând că va pieri oricum totuși de fiecare dată din trupul uscat și albit de moarte se va naște o altă frică și mai cumplită sau va veni un câine
CUM BAŢI TU PIROANE ÎN CER de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353491_a_354820]
-
alte neamuri de pe pământ, fie ele situate chiar la „capătul pământului" sunt acum altele, le privim din alte unghiuri de vedere. Chiar dacă astăzi acceptăm cu mai multă îngăduință valurile noilor prefaceri, totuși, ceea ce s-a sădit în noi din vremuri ancestrale a rămas de neatis, acea dragoste de ai tăi și de locurile în care ni s-a zămislit ființa. Marile prefaceri determinate de evoluția tehnicii au adus cu ele și vâlvorirea oamenilor în deplasări frecvente pe toate meridianele lumii. Țara
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
Acasă > Redacția > Autori > ANCESTRALA Autor: Lăură Isabelle Nicolae Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului ANCESTRALA Cine sunt EU DUMNEZEUL meu ??!! Prin ce ironie și hazard al sorții Am gasit de cuvinta să bat temător În zăvoarele “Porții” ?? Cum
ANCESTRALA de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/354256_a_355585]