KorAP: Find »[drukola/base=anestezic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...49 >

1,217 matches

Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586

de operații ține și de abordarea corectă, interdisciplinară a pacienților (pneumolog, chirurg, anestezist, imunolog, infecționist etc.) Principalele probleme legate de anestezie sunt legate de evaluarea pacientului care va primi plămânul transplantat (recipientul), de pregătirea preoperatorie, de alegerea tehnicii și strategiei anestezice, adaptate tipului intervenției chirurgicale, de recuperarea din anestezie și de reabilitarea respiratorie postoperatorie. Pregătirea preoperatorie presupune luarea unor decizii în timp scurt, pacientul fiind informat de obicei cu numai câteva ore înainte de intervenție. Medicația pneumologică (bronhodilatatoare, corticoterapie etc.) trebuie continuată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
au fost de tip transplant pulmonar bilateral secvențial urmat de cel unilateral [42]. Anestezia este de tip OLV, combinată cu peridurală toracică, așa cum se practică în mod curent în chirurgia pulmonară. Există o serie de particularități care trebuie cunoscute. Inducția anestezică se practică după preoxigenare corectă cu o schemă de intubație rapidă pentru asigurarea căilor respiratorii. Pacienții cu funcție cardiacă precară au risc de colaps circulator la inducție și pericol de stop cardiac. Este necesară umplerea vasculară înaintea inducției și uneori

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
înaintea inducției și uneori folosirea agenților inotropi pozitivi și chiar a unor agenți vasodilatatori selectivi pulmonari, cum este oxidul nitric inhalator (iNO) [175]. Dacă pacientul rămâne instabil hemodinamic se trece la CEC. În transplantul pulmonar unilateral sau bilateral obiectivul strategiei anestezice presupune recuperarea pacientului la sfârșitul operației pe respirație spontană. În acest scop, pentru menținerea anesteziei se utilizează medicația anestezică cu durată de acțiune cât mai scurtă, cum sunt propofolul, sevofluranul sau desfluranul, pentru hipnoză, ataracurium sau cis-atracurium, pentru relaxarea musculară

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
nitric inhalator (iNO) [175]. Dacă pacientul rămâne instabil hemodinamic se trece la CEC. În transplantul pulmonar unilateral sau bilateral obiectivul strategiei anestezice presupune recuperarea pacientului la sfârșitul operației pe respirație spontană. În acest scop, pentru menținerea anesteziei se utilizează medicația anestezică cu durată de acțiune cât mai scurtă, cum sunt propofolul, sevofluranul sau desfluranul, pentru hipnoză, ataracurium sau cis-atracurium, pentru relaxarea musculară și, ca opioid, remifentanilul. Parametrii ventilatori recomandați sunt de tip „ventilație protectivă”, pentru evitarea barotraumei și volutraumei și combaterea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714

administrate preoperator (17). Pe toata durata intervenției chirurgicale, ca și în perioada imediat postoperatorie, medicul anestezist va urmări parametrii hemodinamici și ritmul cardiorespirator. În secția de terapie intensivă sau în postoperator, se vor urmari cu atenție: 1). Trezirea din somnul anestezic; 2). Stabilitatea tensionala și cardiacă ; 3). Reluarea spontană a respirațiilor; 4). Reluarea diurezei spontan sau necesitând montarea unei sonde urinare tip Foley. 5). Asigurarea nevoilor nutritive corespunzătoare (9). Numai în situația unei intervenții chirugicale mici, când nu s-a folosit

Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300

ceaiuri medicinale pentru combaterea duodenitei, au la bază proprietățile emoliente, bactericide, purgative sau antidiareice ale unor specii de plante. *Infuzie din flori de mușețel, gălbenele sau rozmarin din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu efecte antiseptice, dezinfectante și anestezice. *Infuzie din frunze de uscate și mărunțite de roiniță, mentă sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte antiseptice, carminative, bacteriostatice și antidiareice. *Infuzie din herba de busuioc, coada șoricelului, mătăciune, sunătoare, țintaură sau lichen de

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
fructe de fenicul (5 g) ; din amestecul uscat și măcinat fin se ia 1 linguriță În puțină apă sau ceai, seara la culcare, având efecte laxative sau purgative (În funcție de doze) și În creșterea peristaltismului intestinal. Aceste rețete au și efecte anestezice, tonifiante, lubrifiante, coleretice, colagoge, sedative și antiinflamatoare asupra intestinelor, cu acțiuni În combaterea durerilor, oprirea eliminării sângelui, reducerea inflamațiilor și a stării de mâncărime la nivelul abdomenului. Rețeta autorului -rădăcini de Cichorium intybus, Glycyrrhiza glabra; -frunze de Althaea officinalis, Convolvulus

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779

dispuse longitudinal înăuntru, într-un gest de prostrație dinaintea voinței lui Poseidon. Frapant e că, pe toată durata ordaliei, fața femeii rămase îngropată într-un veșmânt împăturit de-al lui Dedal, care-o îmbălsămă într-o formă de luciditate rarefiată anestezic. El nu făcea parte din mașinărie, ci fusese introdus pe furiș în ea de Pasife. După consumarea actului, Dedal îl găsi înauntru, leoarcă de sudoare, lacrimi și sânge; puse faptul pe seama magiei cu care regina se îndeletnicea curent. Nu înțelese

Țara cea mai de jos by Alin Cristian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565

și de reperfuzie. Ultima contribuție la managementul cardioplegiei o constituie modul de livrare a cardioplegiei. Buckberg - în America de Nord și Menasche - în Europa au demonstrat eficiența și siguranța administrării retrograde și anterograde în chirurgia valvulară și coronariană. PROTECȚIA MIOCARDICĂ PREOPERATORIE INDUCȚIA ANESTEZICĂ - FACTOR DE RISC PENTRU ISCHEMIE Managementul protecției miocardice include măsurile de prevenire a ischemiei miocardice datorate bolii cardiace aterosclerotice, datorate anesteziei sau datorate erorilor de tehnică chirurgicală. Managementul anestezic trebuie să asigure un raport optim între cererea și oferta de

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
și anterograde în chirurgia valvulară și coronariană. PROTECȚIA MIOCARDICĂ PREOPERATORIE INDUCȚIA ANESTEZICĂ - FACTOR DE RISC PENTRU ISCHEMIE Managementul protecției miocardice include măsurile de prevenire a ischemiei miocardice datorate bolii cardiace aterosclerotice, datorate anesteziei sau datorate erorilor de tehnică chirurgicală. Managementul anestezic trebuie să asigure un raport optim între cererea și oferta de oxigen miocardic [56]. Cererea de oxigen miocardic este direct proporțională cu alura ventriculară, cu contractilitatea miocardică, cu presarcina și cu temperatura miocardică: - tahicardia agravează ischemia miocardică; - descărcarea sau administrarea

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
diastolică și de cea sistolică, fiind invers proporțional cu rezistența vasculară coronariană. Pentru a asigura un consum optim de oxigen, valoarea hemoglobinei trebuie să fie între 10-12 g/dL, presiunea capilarului pulmonar între 8-14 mmHg și tensiune arterială normală. Protocolul anestezic începe cu vizita preanestezică. Aceasta include abilitatea de a identifica orice disfuncție de organ cu ajutorul diverselor sisteme de monitorizare, pentru a ajusta corespunzător managementul anestezic: anamneza amănunțită și examenul fizic detaliat, înțelegerea fiziopatologiei bolii și identificarea eventualelor riscuri asociate în funcție de

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
între 10-12 g/dL, presiunea capilarului pulmonar între 8-14 mmHg și tensiune arterială normală. Protocolul anestezic începe cu vizita preanestezică. Aceasta include abilitatea de a identifica orice disfuncție de organ cu ajutorul diverselor sisteme de monitorizare, pentru a ajusta corespunzător managementul anestezic: anamneza amănunțită și examenul fizic detaliat, înțelegerea fiziopatologiei bolii și identificarea eventualelor riscuri asociate în funcție de starea (condiția) generală a pacientului. Alegerea anestezicelor este de asemenea importantă. În final, stabilirea medicației preanestezice și explicarea cu calm a managementului anestezic și a

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
corespunzător managementul anestezic: anamneza amănunțită și examenul fizic detaliat, înțelegerea fiziopatologiei bolii și identificarea eventualelor riscuri asociate în funcție de starea (condiția) generală a pacientului. Alegerea anestezicelor este de asemenea importantă. În final, stabilirea medicației preanestezice și explicarea cu calm a managementului anestezic și a altor aspecte ale operației sunt importante pentru pregătirea psihologică (emoțională) a pacientului, pentru înlăturarea anxietății și prevenirea descărcării excesive de catecolamine în perioada perioperatorie. Rolul premedicației este vagolitic, de control al secrețiilor, anxioliză și scăderea răspunsului cardiovascular pe

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
altor aspecte ale operației sunt importante pentru pregătirea psihologică (emoțională) a pacientului, pentru înlăturarea anxietății și prevenirea descărcării excesive de catecolamine în perioada perioperatorie. Rolul premedicației este vagolitic, de control al secrețiilor, anxioliză și scăderea răspunsului cardiovascular pe perioada inducției anestezice. Pot fi folosite multiple droguri, nefiind dovedită până în prezent superioritatea unuia în fața altuia. Pot fi folosite barbiturice, benzodiazepine sau opioide. Este bine cunoscut faptul că inducția anestezică prezintă un anume risc de ischemie miocardică (instabilitate hemodinamică). Pe parcursul inducției anestezice, mai

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
vagolitic, de control al secrețiilor, anxioliză și scăderea răspunsului cardiovascular pe perioada inducției anestezice. Pot fi folosite multiple droguri, nefiind dovedită până în prezent superioritatea unuia în fața altuia. Pot fi folosite barbiturice, benzodiazepine sau opioide. Este bine cunoscut faptul că inducția anestezică prezintă un anume risc de ischemie miocardică (instabilitate hemodinamică). Pe parcursul inducției anestezice, mai ales la coronarieni, scăderea volumului plasmatic poate determina apariția hipotensiunii arteriale, care răspunde, în cele mai multe cazuri la administrarea de lichide. Pacienții cardiaci pot prezenta diverse patologii care

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
inducției anestezice. Pot fi folosite multiple droguri, nefiind dovedită până în prezent superioritatea unuia în fața altuia. Pot fi folosite barbiturice, benzodiazepine sau opioide. Este bine cunoscut faptul că inducția anestezică prezintă un anume risc de ischemie miocardică (instabilitate hemodinamică). Pe parcursul inducției anestezice, mai ales la coronarieni, scăderea volumului plasmatic poate determina apariția hipotensiunii arteriale, care răspunde, în cele mai multe cazuri la administrarea de lichide. Pacienții cardiaci pot prezenta diverse patologii care îi pot predispune la instabilitate hemodinamică pe parcursul inducției anestezice. Datorită diversității patologiei

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
hemodinamică). Pe parcursul inducției anestezice, mai ales la coronarieni, scăderea volumului plasmatic poate determina apariția hipotensiunii arteriale, care răspunde, în cele mai multe cazuri la administrarea de lichide. Pacienții cardiaci pot prezenta diverse patologii care îi pot predispune la instabilitate hemodinamică pe parcursul inducției anestezice. Datorită diversității patologiei asociate, anestezistul trebuie să evalueze foarte atent pacientul și să-și ia toate măsurile pentru evitarea instabilității hemodinamice pe parcursul inducției anestezice legate de : - îmbunătățirea statusului volemic - pacientul poate ajunge pe masa de operație, mai ales în cazuri

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
lichide. Pacienții cardiaci pot prezenta diverse patologii care îi pot predispune la instabilitate hemodinamică pe parcursul inducției anestezice. Datorită diversității patologiei asociate, anestezistul trebuie să evalueze foarte atent pacientul și să-și ia toate măsurile pentru evitarea instabilității hemodinamice pe parcursul inducției anestezice legate de : - îmbunătățirea statusului volemic - pacientul poate ajunge pe masa de operație, mai ales în cazuri de urgență, în diverse grade de hipovolemie. Anestezistul trebuie să recunoască rapid hipovolemia și severitatea acesteia pentru a o corecta înaintea inducției dacă nu

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
mai ales în cazuri de urgență, în diverse grade de hipovolemie. Anestezistul trebuie să recunoască rapid hipovolemia și severitatea acesteia pentru a o corecta înaintea inducției dacă nu este imperioasă începerea intervenției chirurgicale; - managementul aritmiilor - preoperator aritmiile pot afecta inducția anestezică. Dacă există semne de debit cardiac scăzut sau dacă aritmiile sunt de natură malignă, atunci ele trebuie evaluate preoperator; - managementul tulburărilor electrolitice - inducția anestezică poate fi complicată de prezența diselectrolitemiilor. Odată ajuns în sala de operație, pacientului i se montează

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
înaintea inducției dacă nu este imperioasă începerea intervenției chirurgicale; - managementul aritmiilor - preoperator aritmiile pot afecta inducția anestezică. Dacă există semne de debit cardiac scăzut sau dacă aritmiile sunt de natură malignă, atunci ele trebuie evaluate preoperator; - managementul tulburărilor electrolitice - inducția anestezică poate fi complicată de prezența diselectrolitemiilor. Odată ajuns în sala de operație, pacientului i se montează manșeta pentru măsurarea neinvazivă a tensiunii arteriale, monitorul de saturație O2 pentru evaluarea oxigenării, a ventilației, a circulației și a temperaturii, electrozii ECG și

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
după intubația orotraheală, sunt necesare următoarele măsuri de control ale necesarului și ofertei de oxigen miocardic: - administrarea de fluide (coloide sau cristaloide) pentru a asigura un volum circulant adecvat, un debit cardiac corespunzător și o perfuzie coronariană eficientă; - administrarea de anestezice volatile (izofluran) pentru controlul contracției miocardice și pentru suplimentarea anesteziei; - administrarea de vasodilatatoare pentru optimizarea presarcinii; - administrarea de vasoconstrictoare pentru creșterea presiunii aortice și îmbunătățirea perfuziei coronariene; - administrarea de agenți (dopamina) farmacologici pentru creșterea contractilității miocardice. PROTECȚIA MIOCARDICĂ INTRAOPERATORIE Lipsa

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
nu hibernează, induce modificări fiziologice care mimează hibernarea, inclusiv bradicardie, creșterea prezervării de ATP și scăderea utilizării de oxigen. Studii recente au demonstrat efectul cardio-protector al anestezicelor volatile - izofluran, desfluran și sevofluran [118,119]. Această protecție miocardică, numită protecție indusă anestezic, mimează precondiționarea ischemică. Astfel, precondiționarea ischemică este un tratament aplicat înaintea unui eveniment ischemic, în timp ce leziunile de ischemie-reperfuzie apar în timpul și după perioada ischemică. În principiu, semnalele generate în perioadele scurte de ischemie ale precondiționării ischemice sunt prezervate în componentele

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
soluții cardioplegice cu : - Acțiune intracelulară - conțin cantități minime de sodiu și calciu - Acțiune extracelulară - conțin cantități mari de sodiu, calciu și magneziu. Ambele tipuri conțin între 10 și 20 mmol/l de potasiu și au diverși aditivi hiperosmotici precum manitol, anestezice locale precum lidocaina și procaine și agenți tampon, precum bicarbonatul și aminoacizi. Exemple - Bretschneider (Custodiol) și St. Thomas nr. 2 (Plegisol). Cardioplegia cristaloidă rece este utilizată de aproximativ 40 de ani. Deși majoritatea studiilor arată o superioritate netă a cardioplegiei

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
o rezervă scăzută a presarcinii [86]. Inima normală a nou-născutului are o rezervă inotropică scăzută și se contractă sub stimulare adrenergică maximală [87]. Datorită acestor diferențe, cordul imatur are un răspuns inotrop negativ crescut la administrarea celor mai comune droguri anestezice [88] și un răspuns inotrop pozitiv neprevăzut la agoniștii adrenergici precum epinefrina [89]. Cordul imatur deține o rezervă endogenă de glicogen semnificativă, astfel încât metabolismul său se bazează mai ales pe glicogenoliză, spre deosebire de cordul adult [90]. Deoarece cordul copilului are o

Tratat de chirurgie vol. VII (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

de drenaj a secrețiilor;- prin plicaturare înlătură pericolul infectării în continuare a marii cavități pleurale, întrerupându-se comunicarea dintre aceasta și cavitatea abcesului;- executându-se în pleură liberă, permite efectuarea unor operații asociate (decorticare, toracopleuroplastie etc.);- reduce la minimum riscul anestezic și chirurgical. Procedeu pentru tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar nerezecabil și fără fistulă bronșică prin toracotomie, puncție aspirativă lavaj în circuit închis, plombaj cu antibiotice și pneumoplicatură închisă. Procedeul propus și utilizat de noi la un singur caz (fig. 6

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]