1,454 matches
- 
  
  nu-i reușea câte o experiență și se scuza, invocând diferite motive, noi îi spuneam, rânjind binevoitori: ― Să-l chemăm pe domnul Eduard, don' profesor! El se-nroșea și ne-arunca niște priviri asasine, la care noi răspundeam cu surâsuri angelice! . . . . . . . . . . . . . . . . . Glasul tăios al profesorului mă trezi brusc din reveria în care căzusem. Îmi aminteam de alte lucruri petrecute tot în clasă, odinioară... ― De ce zâmbești, domnule, în timpul explicației mele? mă întrebă Chimistul. Poftim la lecție! ― Bine, don' profesor, zic eu, ies
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
 - 
  
  Altă mulțime s-a adunat furioasă, fără un scop bine stabilit, în parcul Aitchison, mult prea aproape de obiectivele de interes, precum gara sau telegraful. În apropiere, se aflau unitățile civile, un șir îngrijit de bungalouri, adăpostind soții îngrijite, cu chip angelic și copii îmbrăcați frumos, ca niște heruvimi. Desigur, soldații au deschis focul. Curând, iarba pârjolită se umpluse de cadavre. Așa a început. Treptat, zidurile orașului încep să se contureze prin aburii de căldură. Sahib se trezește când căruța trece prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
 - 
  
  de la spitalul de femei și deși Andrew abia aștepta să se întoarcă la munca ei de la misiune, zăcu două luni într-un pat lângă o fereastră de la etaj, abia îngrijindu-și copilul și urmărind viața străzii dedesubt. Poate această distanță angelică, acest sentiment că plutește deasupra lumii pe care o urmărea, i-a permis să îndrăgească India. Urmărea oamenii care se duceau la slujbă, cumpărau, vindeau, își pregăteau hrana, se rugau, își spălau hainele, se spălau pe dinți la rigolă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
 - 
  
  brațele lui. — Dumnezeule! E tata! Și așa este, îi strigă din grădină, apropiindu-se de locul în care se aflau. Se lansează amândoi în acțiune. După câteva secunde, complet îmbrăcați, aproape ajung în casă. Chipurile lor sunt studii de inocență angelică. Profesorul pare să nu observe nimic. — A, Astarte! Ce făceai acolo? Mă tem că ți-l voi împrumuta un pic pe domnul Bridgeman. Trebuie să vorbesc cu el. Am crezut c-ai adormit, tată. — Am ațipit un pic. Dar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
 - 
  
  pur, Ca să-l ascund în perle nu mă-ndur... Din ochii tăi aș înfrunzi copaci, Uscați de timp ca tineri iar să-i faci Din crudul lor pe crengi să năpădească Desiș de verde pui să cuibărească ... Pe buzele-ți angelic arcuite, Aș înălța oceane de ispite; Dar gura ta și vorbele-ți curate Le-aș pângări și le-aș ucide toate ... Din trupul tău mi-aș încropi altar, Iar sufletul l-aș face clopotar Să fim acolo-n ceas de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
 - 
  
  îmi pare cam târziu să coși bucăți rămase de suflet care strigă blamm-ai frânt destul, acum mă coase! Anestezie de primăvară E frig acum, dar câteodată aud cântând o interpretă; e primăvara ... cam discretă, cu voce stranie, sedată. în zbor angelic de egretă recheamă tot ce-a fost odată, dar amintirea e ciudată și însuși timpul o regretă. Sub aparenta frenezie, când toate cântă în natură, eu scriu, robit de poezie, cuvinte smulse sub tortură și pun o grea anestezie de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
 - 
  
  parcă în al doilea plan, prostia, venalitatea sau necinstea (Scrisoarea pierdută). Descoperirea acestei comedii a cuvântului îl aduce pe Caragiale spre conștiințe adormite sau buimăcite (Căldură mare), sau crapuloase (Groaznica sinucidere din strada Fidelității), sau de-o lipsă de gravitate angelică, precum la Costică Panaite, care, tot întîrziind prin bodegi, uită că are în buzunar o petițiune iscălită de mai mulți cultivatori de prune, pe care trebuie s-o dea unui deputat s-o prezinte în Cameră, ca să oprească votarea impozitului
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
 - 
  
  ei, iar mama era afară, la sfoara pe care atârna rufele, ceea ce se traducea printr-o excursie de câteva ore în care mama stătea în picioare lângă gard și vorbea cu doamna Kilfeather, mama Angelei, cea cu bucle blonde și angelice. Am târât un scaun galben, din răchită împletită, până lângă dulapul maro, masiv îdulapurile încastrate, albe, subțiri, care păreau făcute din plastic se aflau încă într-un viitor îndepărtat. Astfel de dulapuri erau considerate niște obiecte care-ți ușurează viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
 - 
  
  realitatea se ocupă. Un expert al realității, cum spuneam. — Aiurezi și eu pierd concertul, copile. Doamna avizitat un tânăr student, asta a fost. Un student eminent, de altfel. Un băiat superb, de care s-a interesat cu o gingășie infinită, angelică. Domnul doctor Anton Marga își descheie, iritat, gulerul cămășii apretate. Purta un costum ușor, de vară, în culoarea albăstrelelor. Costum ușor, de vară, deși interlocutorul său se credea în iarnă. Doctorul ținea în dreapta un scurt baston de cauciuc, tocul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
 - 
  
  și scâncetul pornesc simultan și bărbatul e acolo, la un pas. O glumă idioată, pe care nu mai are timp s-o livreze, s-o elibereze. O glumă din care nu mai rămâne decât un zâmbet rânjet plânset, un surâs angelic, tembel, stingher, pe chipul în transă. Mâinile bâjbâie în întuneric, tremurând. Când se dezmeticește, bărbatul se află din nou în același loc, în fața ei. Nu se privesc, privesc craterul negru al cafelei, adâncul de zaț, himera. — E o capcană, anotimpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
 - 
  
  preferată a lui Tom din tot Brooklynul. Plecasem de la premisa că exagera atunci când începea să vorbească despre „puterea hipnotică“ a Mamei Frumoase Perfecte, dar s-a dovedit că mă înșelasem. Femeia era într-adevăr perfectă, într-adevăr încarnarea sublimă a angelicului și a frumosului, iar vederea ei, așezată pe treptele de la intrarea casei, strângând în brațe cei doi copii mici, era suficientă pentru a face să tresară inima unui bătrân morocănos. Tom și cu mine stăteam pe partea cealaltă a străzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
 - 
  
  preocuparea, o brichetă din plastic tot verde, Portia era chiar ideală pentru a zăcea liniștită într-un harem, fără grija de a deveni vreodată favorita. (Pleșu avea curajul, să zic așa, să combată într-un curs universitar ideea despre femeia angelică, iar Eminescu, cu vreo sută treizeci de ani înainte de noi, nu putea să fie decât extremist, dacă femeia nu era înger, era demon, dar tot sfântă prin iubire... Cu mentorii aceștia înțelepți, în confruntările de idei eu eram de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
 - 
  
  Spaniei. — Era În primul rând, lângă o parașută! * Dar acum nu mai era posibil nici un dubiu, pe ultima ieșită, bătrâna doamnă cu mănuși și pălărie, o Înconjura un grup Întreg de tinere copile, iar În fața lor sta singur el, un angelic discoman reformat, cu ochelarii lui meseriași și costumul alb plin de buzunare și fermoare, geanta de voiaj pe umăr, atât. Valizele trebuie să le fi pierdut deja prin vamă, ca să fie În conformitate cu poveștile familiei, ca să-și schimbe cu adevărat porecla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
 - 
  
  mâna înmănușată și l-a bătut ușor pe cap, sperând să-i distragă copilului atenția. Totul e în regulă, soldat? l-a întrebat ea cu blândețe, simțindu-l cum se retrage puțin la atingerea ei. Paolo arăta ca un paj angelic. Purta niște pantaloni din catifea albastru închis și o tichiuță asortată. Măcar el o are încă pe cap, a sesizat Alison. Frate-su, Giorgio, în vârstă de patru ani care stătea așezat în stânga lui, se descotorosise de tichiuța din catifea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
 - 
  
  și viața de adult. Puștiul nu fusese așa de la început. Când Fiona se cunoscuse cu David, în urmă cu patru ani, Jake fusese un băiețel prietenos, de doisprezece ani, cu ochi mari și albaștri și un păr blond, nețesălat. Fusese angelic și ca aspect, și ca fire. În vremea aia, până și Belinda fusese înțelegătoare. Ea se despărțise de David înainte ca bărbatul s-o cunoască pe Fiona. Fusese o decizie de comun acord, la care părea să se fi ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
 - 
  
  În cabina de la recepție. M-a rugat pe mine să-i țin locul. M-am Întors ca s-o privesc. Părea necuvenit de vioaie: părul scurt era dat cu spumă, arătând ca un halou, iar ochii albaștri contribuiau la iluzia angelică. Costumul galben mulat și vesta portocalie de bumbac, legată În talie, pe care o purta pe deasupra m-au făcut să-mi strâng ochii ca În fața soarelui. — Haine mai Închise la culoare n-ai, Lesley? am remarcat eu iritată. Ea scutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
 - 
  
  a auzit că-i mergea bine, fiind sigur că contele d’Artois era În paradis”. Regele zise că Dumnezeu să fie lăudat pentru tot ce-i trimite, și lacrimi mari Îi țâșnesc din ochi. Nu-i totdeauna balet, oricât de angelic și sângeros ar fi el. Moare marele maestru Guillaume de Sonnac, ars de viu de o bombă cu salpetru, oastea creștină, din cauza mirosul grețos al cadavrelor și a lipsei de alimente, e lovită de scorbut, armata lui Ludovic cel Sfânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
 - 
  
  tine. Restul-i numai sex, copulație, perpetuarea seminței infame. Dar, În fine, dacă aș fi trecut la trompetă, Cecilia n-ar mai fi putut să mă ignore, eu În picioare, strălucind, și mizerabilul de saxofonist stând jos. Trompeta-i războinică, angelică, apocaliptică, victorioasă, sună atacul; saxofonul Îi cheamă la dans pe papițoii de la periferie cu părul uns cu briantină, obraz În obraz cu niște fete asudate. Iar eu studiam trompeta ca un nebun, până când m-am prezentat În fața lui don Tico
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
 - 
  
  și să culegi fructe decât să ajungi sub pământ să Îngrași viermii, pentru că rar te doare când te atingi de sus (numai când ești În pod), iar de obicei te doare când cazi pe jos, și iată de ce susul e angelic, iar josul e diabolic. Dar așa cum e adevărat ce-am spus mai Înainte despre burtica mea, adevărate sunt amândouă lucrurile, e bun josul și Înlăuntrul, Într-un sens, iar În altul e bun susul și ce-i afară, și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
 - 
  
  echivala cu un dezastru energetic, întrucât asfaltul magistralelor spirituale din corpul ei crăpase în câteva locuri, iar prana, acest plancton universal, derapa la curbele din zona respectivă. Coafeza, mama Adelinei, îi spusese la telefon că prințesa ei e o făptură angelică. Taică-său, însă, marinarul, îi confirmase că găsise într-o valiză cinci caiete groase, în care Adelina își nota orice afront pe care i-l făcuse Leo. Se îndoia, totuși, că femeia cu înfățișare bucălată și buclată i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
 - 
  
  diferite scene miloase legate de soarta porcului. Îmi aduc aminte de maică-mea, de pildă, anticipînd analogia lui Sîrbu cu corida și provocînd un porc prin luminatorul blocului cu o eșarfă îmbibată în cloroform. După cîteva minute, porcul a grohăit angelic, a dat ochii peste cap și s-a pus cu picioarele în sus. Așa erau să facă și musafirii care au gustat peste cîteva ore din pomana porcului anesteziat. Alți miloși au încercat odată să gazeze porcul ca să nu se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
 - 
  
  poate elimina transfigurîndu-l. Or, la lipsa de solidaritate de care a avut parte în comunism și după, a răspunde cu un mesaj de solidaritate festivă cu poporul român și brava sa armată anti-comunistă ar fi fost mai degrabă grotesc decît angelic. Mesajul de la Ateneul Român s-a rezumat însă la a nega existența unei astfel de „armate” : în România nu a existat rezistență anti comunistă ! Veni, vidi, dixit. Sec, fără menajamente și fără nuanțe. La întrebarea pusă cu sufletul la gură
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
 - 
  
  modernă; astfel de cazuri se întâlnesc deseori în literatura antică, ce avea la îndemână un limbaj propriu pentru a descrie acel tip de fenomene, dar nu se folosea de imaginea „învierii”. Aceste situații erau înfățișate ca un fel de experiență angelică. Fap 12 exemplifică această situație. Petru se afla în închisoare, iar ucenicii au petrecut toată noaptea rugându-se pentru salvarea lui, deoarece Irod dorea să-l ucidă. În mod cu totul surprinzător și miraculos, Petru este eliberat din închisoare și
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
 - 
  
  chiar el. Atunci ei presupun că trebuie să fie „îngerul” său. Ce cred ei că s-a întâmplat? Ei își închipuie că Petru a fost ucis în închisoare și că aceasta este un fel de vizită post-mortem a unei ființe angelice, „spirituale”, de neînțeles. Se gândesc că trebuie să fie cineva care seamănă cu Petru sau îl reprezintă pe Petru, făcându-le o vizită pentru a-și lua rămas bun. Nu întâmplător ei își propun să meargă la închisoare în ziua
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
 - 
  
  nu făcusem încă legătura cu petele de igrasie de pe zid. Ai vrut să ne spui că oricând și oriunde putem fi fericiți, adică liberi, spontani, creatori. Nu e nevoie de peisaje paradisiace, nici de prezențe nobile și înălțătoare, de muzică angelică și celelalte. Aici, ca și oriunde în altă parte, oricând, în orice împrejurare, dacă știm cum să privim, și înțelegem, atunci... - Ieronim! șopti Marina, Ieronim! Nu simțise când încetase ploaia și se ridicase negura înecăcioasă, și cerul se limpezise, înălțîndu-se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]