715 matches
-
conflicte în Canada engleză, populația nefiind Anglicană. Imigrarea scoțienilor a creat o largă comunitate presbiteriană, și aceștia , precum și alte grupuri religioase cereau drepturi egale. A fost un motiv major în izbucnirea răscoalei din 1837. Odată cu instalarea unui guvern responsabil ,monopolul Anglican a luat sfârsit. În Canada de jos(inferioară), Biserica Romano-Catolică juca un rol important în cultura și politica coloniei. Spre deosebire de Canada engleză, naționalismul francezilor canadieni a devenit asociat cu romano-catolicismul. În această perioadă, Biserica Romano-Catolică , din această zonă a devenit
Religia în Canada () [Corola-website/Science/319635_a_320964]
-
acea vreme, preoții țineau predici enoriașilor de genul “Le ciel est bleu et l'enfer est rouge.” (cerul e albastru, infernul e roșu). La finalul secolului XIX, pluralismul protestant a pus stăpânire pe Canada engleză; deși elita era formată din Anglicani, și celelalte grupuri se ridicaseră. Toronto a devenit cea mai mare comunitate metodistă din lume și a devenit cunoscută ca Roma Metodistă. Școlile și universitățile create în această perioadă reflectă pluralismul prin centrele sale ,unul din aceastea King`s College
Religia în Canada () [Corola-website/Science/319635_a_320964]
-
a arătat o prezență slabă săptămânală la biserică cam de 40 încă de pe timpul celui de-al 2 lea război mondial, ratele acestei prezențe slabe la biserică sunt mai ridicate decat în nordul Europei. Similar marilor biserici romano-catolice, unite și anglicane care împreună numără mai mult de jumătate din populația canadiană ca adepți nominali, Canada mai are de asemeni și grupuri mici de creștini, incluzând și Biserica Ortodoxă. Popuția egipteană în Ontario și Quebec(mai ales Marele Toronto) a înregistrat un
Religia în Canada () [Corola-website/Science/319635_a_320964]
-
repatrianți evrei din Kurdistan și Maroc. Așezarea se bazează în principal pe ramurile agriculturii și turismului. Are camere de închiriat și restaurante, precum și o fermă de cai. Pe muntele Ora în anul 1937 Miss Alice May Carey (1879-1957), o misionară anglicană originară din insula Guernsey, stabilită de multă vreme în satul vecin Eyn Kerem (pe atunci Ayn Karm) a ridicat pe terenul cumpărat de ea, un hotel și un sanctuar denumit Interdenominational Shrine (Altarul Interconfesional), dedicat credincioșilor din cele trei principale
Ora, Israel () [Corola-website/Science/319833_a_321162]
-
loc a fost paralizată iar hotelul a servit la cazarea de refugiați, inclusiv a unor aviatori din armata poloneză în exil a generalului Władisław Anders. Ulterior Miss Carey, din motive financiare, a fost nevoită să vândă terenul și clădirile Misiunii Anglicane (după anul 1945 s-a întors în patrie și din cauza deteriorării sănătății ei mintale a fost internată în instituții psihiatrice), iar aceasta, în anul 1956, l-a vândut Statului Israel. De atunci ele au intrat în componența unei baze militare
Ora, Israel () [Corola-website/Science/319833_a_321162]
-
importanți ca Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Herbert Spencer le-au considerat a fi unele dintre sursele primare ale utilitarismului. Priestley s-a născut într-o familie de disidenți englezi (adică o familie ce nu s-a conformat Bisericii Anglicane) din Birstall, localitate amplasată în apropiere de Batley. El a fost primul dintre cei șase frați ai lui Mary Swift și Jonas Priestley. Tatăl său era contramaistru într-o manufactură de textile. Pentru ca povara mamei sale să fie ușurată, Priestley
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
dorința tatălui său, Eduard a provocat o criză constituțională, insistând să se însoare cu Wallis Simpson, o americancă divorțată. Deși legea i-ar fi permis lui Eduard să se căsătorească cu Simpson, fiind rege el era de asemenea conducătorul Bisericii Anglicane, care la vremea respectivă nu permitea recăsătorirea persoanelor divorțate. Miniștrii erau de părere că poporul nu o va accepta niciodată pe Wallis Simpson ca regină și l-au sfătuit pe Eduard să renunțe la această căsătorie. În calitate de monarh constituțional, Eduard
Elizabeth Bowes-Lyon () [Corola-website/Science/315623_a_316952]
-
Catedrala Saint Paul (în ) este o biserică anglicană situată pe colina Ludgate Hill din Londra Marea Britanie. Aceasta este cea mai mare biserică din Londra și a doua cea mai mare din această țară, după Catedrala din Liverpool. Catedrala Sfântul Paul este totodată și lăcașul în care slujește episcopul
Catedrala Saint Paul din Londra () [Corola-website/Science/316687_a_318016]
-
situată pe colina Ludgate Hill din Londra Marea Britanie. Aceasta este cea mai mare biserică din Londra și a doua cea mai mare din această țară, după Catedrala din Liverpool. Catedrala Sfântul Paul este totodată și lăcașul în care slujește episcopul anglican al Londrei. Pe locul actualei catedrale au existat de-a lungul timpului mai multe edifici. Prima biserică a fost construită în anul 604 de către Mellitus, cu ocazia investirii sale ca prim episcop de Londra de către Sfântul Augustin. Aceasta a fost
Catedrala Saint Paul din Londra () [Corola-website/Science/316687_a_318016]
-
această catedrală erau una dintre cele mai mari din Europa, era asemănătoare cu cea de la Salisbury și avea un turn înalt de 149 de metri, depășind toate catedralele europene, cu excepția celei din Lincoln. În anul 1535, catedrala inițial romano-catolică devine anglicană odată cu declanșarea Reformei Protestante în Anglia. Regele Henric al VIII-lea și succesorul său Eduard al VI-lea vor ordona distrugerea ornamentelor, criptelor și altarelor din curtea catedralei, unde se aflau câteva mănăstiri. Tot în această perioadă, în anul 1540
Catedrala Saint Paul din Londra () [Corola-website/Science/316687_a_318016]
-
(UCL) este o universitate din Londra, Regatul Unit și cea mai mare din cadrul mega-universității federale University of London. A fost prima universitate din Regatul Unit care a acceptat ca studenți persoane de altă religie decât cea anglicană, precum și femei. Din 2009, UCL a ocupat locul 4 în lume conform clasamentului THE-QS World University Rankings, depășind pentru prima oară Universitatea Oxford. UCL este în topul primelor 3 universități britanice. Facultatea sa de drept este privită de către specialiști ca
University College London () [Corola-website/Science/316724_a_318053]
-
influenței de care se bucură universitatea. Rezultatele au relevat punctele forte: UCL a fost fondată în 1826 sub numele de "London University", ca o alternativă pentru universitățile din Oxford și Cambridge, care la acea vreme nu acceptau studenți din afara bisericii anglicane. Este a treia universitate engleză ca vechime, cu toate că alte instituții dispută acest fapt. Deși filozoful Jeremy Bentham este privit ca principalul spirit din spatele înființării universității, el nu a luat parte personal la crearea ei, însă ideile sale radicale asupra educației
University College London () [Corola-website/Science/316724_a_318053]
-
Studenții KCL se referă de multe ori la cei din UCL ca la “Netrebnicii din Gower Street”, obicei care își are originea într-un comentariu făcut la fondarea KCL (la 3 ani după UCL), care se bazează pe principiile religiei anglicane. La rândul lor, studenții UCL se referă la KCL ca la “Politehnica din Strand”. Mascota KCL, Reggie (o statuie reprezentând un leu), a fost aparent furată de către studenți din UCL, dispărând pentru o bună parte a anilor ’90. Reggie fost
University College London () [Corola-website/Science/316724_a_318053]
-
Bingley, care vrea să-l cucerească pe Darcy, nu este mulțumită de situație și abia așteaptă ca cele două surori să se întoarcă la casa lor. După întoarcerea lor, familia din Longbourn primește vizita domnului Collins, verișorul fetelor și pastor anglican. William Collins este moștenitorul legal al domnului Bennet și speră să se căsătorească cu una din surori. Prin acest gest, vrea să răscumpere familia de pierderea moșiei la moartea domnului Bennet. O alege pe Jane ca viitoare soție, dar doamna
Mândrie și prejudecată () [Corola-website/Science/315200_a_316529]
-
pe care le-a fondat, precum Arcane School, New Group of World Servers, precum și de grupurile de meditație Full Moon Meditation care îi urmează învățăturile. s-a născut într-o familie aristocratică britanică înstărită în care, ca membră a Bisericii Anglicane, a primit o educație creștină desăvârșită. Ea descrie copilăria ca fiind una singuratică și nefericită în ciuda luxului și bunăstării fizice. Încă de timpuriu ea a scris că a fost îngrozită de influențele epocii victoriene, în special datorită prăpastiei dintre confortul
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
(21 februarie 1801, Londra - 11 august 1890, Edgbaston) a fost un teolog britanic convertit la catolicism, în 1845, cardinal al Bisericii Catolice. Student la Universitatea din Oxford, el a devenit preot în Biserica Anglicană. Lucrările sale despre "Sfinții Părinți" îl conduc la analizarea rădăcinilor creștine ale anglicanismului. Acest studiu progresiv îl conduc la apărarea independenței anglicanismului față de "statul britanic", sub forma unor « manifeste ». Astfel, ia naștere Mișcarea de la Oxford, Newman fiind unul dintre principalii
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
putut să sugereze, în mod greșit, niște rădăcini evreiești. Mama sa, "Jemima Fourdrinier", era urmașă a unei familii de hughenoți francezi, gravori și fabricanți de hârtie, instalați de mult timp la Londra. John Henry Newman a fost botezat în biserica anglicană "Saint Bennet Fink", din Londra. Tatăl, "John Newman", a fondat o bancă. Aparținea grupul politic Whig. S-a stabilit cu familia sa la Ham, apoi a plecat la Brighton în 1807, iar în februarie 1808 la Londra. Și-a schimbat
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
en șef la „British Magazine”, care a fost desemnat drept «fondatorul originar din Cambridge, al "Mișcării de la Oxford»". La 25 și 26 iulie, la prezbiteriul de la Hadleigh (Suffolk) s-a ținut o reuniune a clericilor (fără Newman) a "Înaltei Biserici Anglicane", în care s-a hotărât susținerea doctrinei "Succesiunii Apostolice" a Bisericii Anglicane, precum și folosirea "„Book of Common Prayer”", în integralitatea sa. Câteva săptămâni mai târziu, Newman a început redactarea anonimă a "„Tracts for the Times”", care au dat apoi Mișcării
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
din Cambridge, al "Mișcării de la Oxford»". La 25 și 26 iulie, la prezbiteriul de la Hadleigh (Suffolk) s-a ținut o reuniune a clericilor (fără Newman) a "Înaltei Biserici Anglicane", în care s-a hotărât susținerea doctrinei "Succesiunii Apostolice" a Bisericii Anglicane, precum și folosirea "„Book of Common Prayer”", în integralitatea sa. Câteva săptămâni mai târziu, Newman a început redactarea anonimă a "„Tracts for the Times”", care au dat apoi Mișcării de la Oxford numele de „mișcarea tractariană”, sau „tractarism”. Scopul acestei întreprinderi era
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
de articole" nu se opuneau doctrinei oficiale a Bisericii Catolice, ci doar unor excese și unor erori comune. Această teorie nu era nouă, dar a provocat o profundă indignare la Oxford. La 26 septembrie 1843, Newman își redacta ultima predică anglicană, «"On the Parting of friends"». Retragerea sa a fost considerată de către prietenul său John Keble ca fiind fructul criticilor prea vii, sau al calomniilor, la adresa lui Newman. A fost una dintre rarele persoane care au dorit să-l susțină prin corespondența
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
un mare succes de librărie și a condus la o schimbare importantă în situația lui John Henry Newman: a primit susținerea și felicitările a numeroși catolici ale căror îndoieli au dispărut. Acest lucru a permis și să restabilească dialogul cu anglicanii din "Mișcarea de la Oxford", între care "John Keble" și "Edward Bouverie Pusey". cu care el nu mai vorbea de aproape 20 de ani. Papa Leon al XIII-lea, urmând sugestiile ducelui de Norfolk, a hotărât să-l ridice pe Newman
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
Harry, "Tiggy" Pettifer. Slujba a fost oficiată de John Robert Hall, decanul de la Westminster, împreună cu Rowan Williams, arhiepiscopul de Canterbury și Richard Chartres, episcopul Londrei. Este o lungă tradiție ca arhiepiscopul de Canterbury și episcopii de rang înalt ai bisericii anglicane să oficieze nunțile monarhilor și ai viitorilor monarhi însă cum Chartres este un prieten apropiat al Prințului de Wales, a fost invitat să participe la ceremonie. După terminarea slujbei religioase, proaspeții căsătoriți s-au întors pe același traseu la Palatul
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton () [Corola-website/Science/321232_a_322561]
-
reforma închisorilor și abolirea sclaviei și a sporturilor violente. Henry Venn însuși a jucat un rol important în mișcarea evanghelistă, mai precis în cadrul Societății pentru Misiuni în Africa și Orient, ce fusese fondată în 1799 de clerici evangheliști ai Bisericii Anglicane și care fusese rebotezată în 1812 Societatea Misionară a Bisericii pentru Africa și Orient (Church Missionary Society for Africa and the East). Henry Venn a fost secretar al Societății începând din 1841. El s-a mutat la Highgate, lângă Londra
John Venn () [Corola-website/Science/320881_a_322210]
-
este o scriere apocrifă, care nu aparține Vechiului Testament, dar considerată canonică de către catolici și ortodocși și aceasta prin Sinodul de la Cartagina din 397, lucru reconfirmat prin Conciliul Tridentin din 1546. Tot apocrifă este considerată de către Biserica Anglicană și de cea protestantă. Cu toate acestea, "" figurează în cadrul Septuagintei. În linii mari, "Cartea lui Tobit" relatează victoria purității sufletești, autostăpânirii și cumpătării asupra avariției și lăcomiei considerate demonice. Perioada istorică s-a situat undeva între anii 700-600 î.Hr. Tobit
Cartea lui Tobit () [Corola-website/Science/321002_a_322331]
-
la Coburg, Germania în 1889. Mama lor, care era pro-germană, a început imediat să-și crească copiii în stil filogerman; o nouă guvernantă, stilul de îmbrăcăminte simplu, le-a confirmat la biserica luterană germană chiar dacă înainte copiii aparțineau de biserica anglicană. După căsătoria surorii mai mari, Maria, cu Ferdinand, prințul moștenitor al României, regina Victoria a observat că Victoria are o bună relație cu verișorul ei, prințul Ernest Ludovic de Hesse, moștenitorul Ducatului de Hesse, fiul cel mare al celui de-
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]