957 matches
-
o chestiune de timp. La indicația P.C.R. urma să se înființeze „o singură organizație de masă”, care să înglobeze toate femeile organizate sau nu pe temeiul programului impus de P.C.R. Crearea noii organizații care urma să se numească Uniunea Femeilor Antifasciste din România (U.F.A.R.) a fost pregătită de un Comitet de inițiativă (9 aprilie 1945) care a elaborat programul acesteia potrivit directivelor primite și a format și Comitetul său de conducere, în frunte cu Ana Pauker, președinta de onoare, dr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
că organizațiile de femei, având peste 100.000.000 de membre, și acționând unite, vor fi în stare să pună capăt războiului 1. Pe de altă parte, numeroase documente istorice ilustrează participarea femeilor din România la efortul general al forțelor antifasciste, depus pentru eliberarea Franței, Belgiei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și a altor țări de sub ocupație germană. În Franța s-a constituit în primăvara anului 1944, din inițiativa Frontului Național Român (sub președinția lui Traian Vuia, 1943), Asociația Femeilor Române din Franța. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Frontul Popular lărgit, alături de presa democratică - expresia opiniei publice - formează zidul de rezistență al democrației contra loviturilor fasciste. * Aproape în toate țările amenințate de fascism, femeile au ieșit din indiferența cu care de obicei, priveau faptele politice, luând atitudine dârză, antifascistă. Din inițiativa câtorva femei, s-a format și la noi o secție a Blocului pentru apărarea libertăților democratice. Faptul nu surprinde. Nicăieri astăzi, mintea nu mai rătăcește spre forme vagi și inexplicabile, ci se îndreaptă tot mai des, spre realitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
altfel, cu ajutorul acestui abate, au găsit mai târziu un refugiu temporar și câțiva din grupul studenților români democrați aflați la Paris. Dintre membrii acestui grup îmi amintesc în special de D. Pașcotă, T. Pătrăngenaru, Năstase Popescu, Ionel Staiman. Denunțați ca antifasciști de către unii studenți români legionari autorităților de ocupație, tinerii antifasciști trebuiau să dispară din Paris. Până ce le-am făcut rost de alte documente de identitate, ei au stat la prezbiteriu. Se punea însă problema asigurării unei surse mai permanente de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
temporar și câțiva din grupul studenților români democrați aflați la Paris. Dintre membrii acestui grup îmi amintesc în special de D. Pașcotă, T. Pătrăngenaru, Năstase Popescu, Ionel Staiman. Denunțați ca antifasciști de către unii studenți români legionari autorităților de ocupație, tinerii antifasciști trebuiau să dispară din Paris. Până ce le-am făcut rost de alte documente de identitate, ei au stat la prezbiteriu. Se punea însă problema asigurării unei surse mai permanente de procurare de acte, certificate etc. Prin intermediul studentului Pașcotă a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Asociația pescarilor amatori), pentru a face mai verosimilă noua identitate a compatrioților noștri. La început medicii români democrați se întruneau în locuința pictorului Erco, care stătea în spatele uneia din gările pariziene. Prin el se ținea și legătura cu grupul studenților antifasciști. După deportarea lui Erco în Germania, grupul de medici avea ca punct de legătură locuința mea din rue du Cherche-Midi, apoi casa Elenei Vaschide. În urma unui denunț, în prima jumătate a anului 1944, această femeie admirabilă a fost arestată. Prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Franceze, n-au stins sentimentele de adâncă prietenie pe care le vom purta întotdeauna poporului francez. Românii în Rezistența Franceză în anii celui de al II-lea Război Mondial, Editura politică, București, 1969, pp. 182-185. 76TC "76" Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din Româniatc "Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România" Luni la orele 5 d.a., în sala de consiliu a Asigurărilor Sociale, din inițiativa unui grup de femei conștiente de pericolul fascismului și de rolul femeii în combaterea lui și în democratizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
adâncă prietenie pe care le vom purta întotdeauna poporului francez. Românii în Rezistența Franceză în anii celui de al II-lea Război Mondial, Editura politică, București, 1969, pp. 182-185. 76TC "76" Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din Româniatc "Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România" Luni la orele 5 d.a., în sala de consiliu a Asigurărilor Sociale, din inițiativa unui grup de femei conștiente de pericolul fascismului și de rolul femeii în combaterea lui și în democratizarea țării, s-a constituit Uniunea Femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
din România" Luni la orele 5 d.a., în sala de consiliu a Asigurărilor Sociale, din inițiativa unui grup de femei conștiente de pericolul fascismului și de rolul femeii în combaterea lui și în democratizarea țării, s-a constituit Uniunea Femeilor Antifasciste din România. Din acest comitet de inițiativă fac parte următoarele tovarășe și doamne: Ana Pauker, dr. Medeea Niculescu, dr. Florica Bagdasar, Voitec, Ralea, Raiciu, Bernacki, Elena Pătrășcanu, Mia Constantinescu-Iași, Elena Georgescu, Lila Maurer, Isabela Potop, Alexandrina Mircea, P. Graur, Lila
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
șerban care după o scurtă introducere a dat citire programului de activitate al Uniunii, care cuprinde următoarele puncte: 1. Lupta contra fascismului prin: a) sprijinirea frontului, b) combaterea fascismului intern, c) lupta pentru drepturi egale, d) strângerea legăturilor cu organizațiile antifasciste ale femeilor din țările vecine: Uniunea Sovietică, Iugoslavia, Bulgaria și celelalte țări democratice. 2. Ridicarea nivelului cultural și politic al femeilor din orașe și sate: a) lichidarea analfabetismului, b) propagarea culturii. 3. Îmbunătățirea stării sanitare a femeilor din orașe și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
lor materială și morală, să-și lămurească rolul lor de cetățene. Numai atunci vom putea spune că am realizat și democratizarea femeii române. După aceea, s-a ales un comitet care să conducă lucrările Uniunii până la marea adunare a femeilor antifasciste din Capitală, care va avea loc duminică dimineața. Comitetul a fost compus astfel: președintă de onoare: Ana Pauker, președintă Dr. Florica Bagdasar, vicepreședinte: Gabriela Bernachi, Maria Gane, șt. Raiciu și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela Manasse, avocată, Păsculescu Elena, funcționară, Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică. Cenzore supleante: Loti Foriș și Emilia Bunaciu; secretară: Maria Sârbu. Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945. 77TC "77" Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastrătc "Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastră" Femeile franceze au trimis femeilor de pretutindeni un cald apel de înfrățire în lupta pentru pace, libertate și democrație, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică. Cenzore supleante: Loti Foriș și Emilia Bunaciu; secretară: Maria Sârbu. Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945. 77TC "77" Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastrătc "Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastră" Femeile franceze au trimis femeilor de pretutindeni un cald apel de înfrățire în lupta pentru pace, libertate și democrație, pentru dobândirea și apărarea drepturilor lor, pentru protegiurea copiilor lor, pentru o lume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
a fi alese, dreptul de a face parte din administrațiile publice, naționale și internaționale. și mai ales, să participe cu același avânt la așezarea unei păci durabile. La acest program au aderat până acum 120 milioane de femei. Uniunea Femeilor Antifasciste din România șU.F.A.R.ț a primit cu bucurie chemarea frățească a femeilor din alte țări și pornește hotărât lupta alături de ele, pentru revendicările înscrise în programul lor, revendicări pentru care, de la constituirea sa, Uniunea Femeilor Antifasciste lucrează din toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
femei. Uniunea Femeilor Antifasciste din România șU.F.A.R.ț a primit cu bucurie chemarea frățească a femeilor din alte țări și pornește hotărât lupta alături de ele, pentru revendicările înscrise în programul lor, revendicări pentru care, de la constituirea sa, Uniunea Femeilor Antifasciste lucrează din toate puterile. În lupta pentru pace, libertate și democrație, U.F.A.R.-ul cheamă pe toate femeile din țara noastră să se înscrie alături de toate femeile lumii - care au pornit la această luptă și salută cu entuziasm constituirea Comitetului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
comună de a lupta pentru progresul pașnic al omenirii, pentru pace. Iar o femeie de pe alt continent, de altă rasă, cultură și tradiție, D-na Ien-Nan, președinta delegației chineze, în discursul său despre jertfa și eroismul femeilor chineze în războiul antifascist a concretizat în următoarele cuvinte încrederea femeilor în forțele lor: „Conștiente de calitățile noastre oțelite și de eforturile noastre, convinse de rolul pe care-l vom juca în viitor, noi aducem toată contribuția noastră în apărarea păcii”, căci „prin sângele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ale fascismului pentru ca niciodată femeile să nu mai sufere atât cât au pătimit de pe urma lui, pentru ca pacea să fie trainică, fericirea căminului, familiei, copiilor asigurată. Pentru a concretiza această fundamentală preocupare a lor, s-au denumit U.F.A.R. (Uniunea Femeilor Antifasciste Române). Ce însemnează acest an de activitate? Muncă însuflețită, realizări pe teren, experiență dobândită și mai ales hotărârea nezdruncinată de a lucra cu și mai mult avânt și pricepere. Într-adevăr, U.F.A.R.-ul a luat treptat ființă în absolut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
au răspuns aplauzele furtunoase ale sălii. Se trece la punctul următor din ordinea de zi, raportul la statut, pe care-l prezintă tov. Micaela Manasse. Raportul trasează în linii mari scopurile Uniunii Femeilor Democrate din România - organism viu de luptă antifascistă și antiimperialistă care grupând toate muncitoarele, țărăncile, gospodinele și intelectualele progresiste, trebuie să fie unul din factorii principali pe care guvernul proletariatul și țărănimea muncitoare, se vor sprijini în drumul lor de dezvoltare a democrației populare și de pregătire a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Matei Elena, Benco Rosalia, șai Elena, Olga Vass, Mititelu Valeria, Maria Pop, Maria Vișan, Mihail Valeria. A fost votată o rezoluție și s-au expediat telegrame: d-nei Eugenie Cotton, președinta Federației Internaționale a Femeilor Democrate, tovarășei Nina Popova, președinta Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o telegramă către Dolores Ibaruri de solidaritate cu poporul spaniol, o telegramă către femeile din Grecia și o telegramă de protest adresată ONU împotriva executării luptătorilor antifasciști Augustin Zoran și Lucas Nuno. Scânteia, nr. 1048, 19 februarie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Federației Internaționale a Femeilor Democrate, tovarășei Nina Popova, președinta Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o telegramă către Dolores Ibaruri de solidaritate cu poporul spaniol, o telegramă către femeile din Grecia și o telegramă de protest adresată ONU împotriva executării luptătorilor antifasciști Augustin Zoran și Lucas Nuno. Scânteia, nr. 1048, 19 februarie 1948. 94TC "94" Spre unirea tuturor femeilor democratetc "Spre unirea tuturor femeilor democrate" Pentru femeile din România, activitatea din anul ce începe, este pusă sub semnul unirii: unirea tuturor forțelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în patrie”. Sunt alese texte ale unor poeți, nu numai ardeleni, diferiți ca dicție și structură lirică, aparținători în special generației lui T. După mai bine de trei decenii apar alte două antologii. Ceea ce nu se uită (1977) grupează poezie antifascistă, ilustrată de peste șaptezeci de poeți din România (români, maghiari și germani), din toate generațiile. Conformarea tematică este destul de laxă, fiind selectate atât texte cu explicită referire la fascism și război, cât și unele în care cataclismele istoriei politice reverberează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
Ne cheamă Ardealul, cu gravuri de Marcel Olinescu, București, 1944; Ceea ce nu se uită, pref. Ioan Adam, București, 1977; Mult iscusita vremii slovă, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Victor Papilian, „Mediaș”, LU, 1944, 10; Șerban Cioculescu, Din lirica românească antifascistă, RL, 1977, 18; Dan Laurențiu, „Ceea ce nu se uită”, LCF, 1977, 15; Dumitru Mureșan, „Ceea ce nu se uită”, VTRA, 1977, 5; Dumitru Micu, „Ceea ce nu se uită”, RMB, 1977, 10 095; Dumitru Micu, George Togan - 70, RL, 1980, 50; Dumitru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
DACIA NOUĂ, publicație apărută la București între 12 decembrie 1937 și 13 martie 1938, cu subtitlul „Săptămânal de energie tânără”, sub direcția lui A. M. Alicu. Revistă antifascistă și antirăzboinică, D. n. acordă evenimentului cultural două pagini, în fiecare număr, intitulate „Luminile orașului”, conținând în primul rând note, informații, recenzii, cronică plastică și cinematografică și mult mai rar producții literare. Deși beneficiază și de colaborarea unor nume importante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286640_a_287969]
-
ORIZONT, revistă apărută la București, bilunar, între 1 noiembrie 1944 și septembrie 1946, apoi lunar, din octombrie 1946 până în martie 1947, având subtitlul „Literatură, artă, cultură, gândire socială”. Redactor-șef: Sașa Pană. Manifestul cu care debutează publicația afișează o atitudine antifascistă fermă. Cu toate că „lanțurile robiei fasciste” fuseseră înlăturate, redacția consideră că „lupta pentru cucerirea drepturilor și respectarea obligațiilor într-un regim de reală democrație abia începe”. Rubrici: „Cronica literară” (susținută de Miron Radu Paraschivescu), „Semne la orizont” (Ovid S. Crohmălniceanu), „Calendar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
marea amenințare pentru pacea lumii?" Se știe cum a reacționat în momentul asasinării lui Dollfuss... Ceea ce îl exaspera în mod deosebit pe Mussolini pe plan partizan și din motive de politică internă erau mișcările din Franța ale "fuor usciti" exilați antifasciști care, după cum spuneau rapoartele secrete ale poliției antifasciste, nu conteneau mai ales fostul președinte al consiliului, Nitti să viziteze Quai d'Orsay pentru a zugrăvi fascismul ca fiind în ajun de prăbușire și, în consecință, arătînd că este inutil să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]