916 matches
-
adevărat transcendent și revelator. E vorba de un nod de relații istorice mai speciale între diferite țări, care a ieșit la suprafață în timpul călătoriei. Dacă mă întrebați ce opțiune politică am, vă voi răspunde tranșant că am fost întotdeauna un antifascist. Sunt împotriva oricărui tip de fascism, fie el de culoare roșie sau albastră. Sunt împotriva oricărui totalitarism. Am luptat împotriva totalitarismului lui Franco și am respins totalitarismul de tip comunist, care a martirizat atâta lume. Tradiția politică din familia mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
În toate aceste manifestări a dovedit principialitate, responsabilitate, fiind un înverșunat adversar al carierismului, imposturii. A primit numeroase ordine și distincții, precum: Ordinul Muncii (1960) și Meritul științific (1966), titlul de profesor emerit (1964), Medalia Muncii (1949, 1952), două medalii antifasciste (1954, 1974), două medalii aniversare (1961, 1971). A mai primit Premiul de Stat (1951), premiul „Gheorghe Țițeica” al Academiei (1981), două premii ale Ministerului Învățământului pentru activitatea științifică (1961-gr. II si 1963 - gr. I). A mai primit: diploma Societății Naționale
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
informațiilor lui Hemingway aviația ar fi scufundat un submarin german! De reținut ca în dosarul "Hemingway" confecționat de FBI pentru perioada 8 octombrie 1942 13 ianuarie 1974 (deși Hemingway murise în 1961), cele 126 pagini conțin informații consacrate atât activității "antifasciste" a lui Hemingway, cât și sprijinului acordat de el revoluționarilor cubanezi. Pilar era ancorat la Cojimar, mic sat pescăresc în apropiere de Havana, unde locuia și Gregorine. În noiembrie 2008, abia sosit la Havana am făcut o escapadă la Cojimar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
instaurat regimul comunist, iar pe de altă parte, numeroase popoare din Asia și Africa s-au eliberat de colonialism. Într-o serie de țări occidentale, aflate în timpul războiului sub ocupație nazistă, și unde se crease o puternică mișcare de rezistență antifascistă, a avut loc, pentru o scurtă perioadă de timp, o creștere a influenței forțelor sociale de stînga. În aceste condiții, învățămîntul a fost și el supus unor transformări cerute în primul rînd de realitățile social-politice din fiecare țară. În scurt
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
decembrie 1972) GRAUR Al. „Poporul român, o vreme uimit și umilit de vehemența și deșertăciunea vorbelor goale, altfel purtate cu deosebită trufie, a respins cu scârbă și totdeauna cu indignare ordinea hitleristă, alăturându-se hotărât, sub conducerea comuniștilor, la frontul antifascist, pentru redobândirea libertății țării, a democrației pentru pace, pentru o patrie care a trecut cu hotărâre la construirea unei lumi infinit mai bune, cea a socialismului.“ (Flacăra, 7 aprilie 1977) GRIGORESCU Dan „Conferința națională a Uniunii Artiștilor Plastici, ale cărei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
proprie, realizarea programului său revoluționar menit să smulgă puterea din mâinile burgheziei și ale monarhiei - care din 1938 a instaurat dictatura regală - pentru a trece apoi la construirea socialismului. Aceeași exemplară consecvență a caracterizat, totodată, categoria sa politică și propagandă antifascistă, împotriva războiului ce se apropia cu pași repezi și pustiitori. Torța partidului a fost, astfel, torța timpului.“ (Contemporanul, 20 decembrie 1974) NICOARĂ Mara „Cuvântul partidului pregătește pentru noi recolte ogoare, Cuvântul partidului în noi furnale crește flori de foc, Oamenii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
marile realizări ale poporului român, epopeea constructorilor socialismului, care, într-o perioadă istorică scurtă, au ridicat patria noastră pe culmi înalte de progres și civilizație». Este vorba de cei 40 de ani de la victoria revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă, împliniți și serbați de curând, în acest an, de întreaga perioadă literară postbelică, din care ultimele două decenii vor fi desemnate de istoricii literari viitori drept Epoca Ceaușescu.“ („O înaltă apreciere, un generos îndemn“, Flacăra, 30 noiembrie 1984
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tăria De-a spune în limba noastră nădejdea, bucuria, Voința să triumfe, omenescul, Se cheamă: NICOLAE CEAUȘESCU.“ („Dragoste fierbinte“, România liberă, 26 ianuarie 1985) „Întreaga personalitate a tovarășei Elena Ceaușescu s-a călit în marile bătălii de clasă, în lupta antifascistă, în revoluția de eliberare socială și națională a patriei, unde a participat cu fapta eroică și mintea cutezătoare la împlinirea idealurilor de secole ale poporului nostru, s-a afirmat plenar ca militant comunist preocupat să asigure țării un viitor luminos
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ca simbol al consecvenței revoluționare, al muncii creatoare de înaltă eficiență și al prețuirii tradițiilor poporului nostru.“ („În armonie cu țara“, Scînteia, 7 ianuarie 1986) „Tovarășa Elena Ceaușescu a participat cu toată ființa la marile bătălii de clasă, la lupta antifascistă, la Revoluția de eliberare socială și națională a patriei, participând cu toată făptura pentru salvgardarea, apărarea și instaurarea unei păci durabile pe planeta noastră, iar rolul său ca personalitate proeminentă a științei românești, a cărei valoare este recunoscută de prestigioase
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
artă populară și artă plastică“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 26 august 1989) BODEA Gheorghe, dr. „Izvorul tăriei, spiritul de sacrificiu și intransigență revoluționară, de care a dat dovadă în toți acești ani grei, alături de ceilalți luptători comuniști și antifasciști, rezidă în devotamentul fierbinte față de partid, în crezul izbânzii cauzei revoluționare și patriotice, în viitorul luminos al poporului român, căruia Nicolae Ceaușescu i-a dedicat întreaga viață.“ (Tribuna, 2 februarie 1978) BORDEIANU Cătălin „Dar versul meu este-n ianuarie pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Comunist.“ (Contemporanul, 13 august 1971) „Consecințele pozitive ale luptelor din 1933, creșterea prestigiului și capacității de luptă a clasei muncitoare și Partidului Comunist Român, au dovedit justețea orientării generale a mișcării revoluționare din România, iar evoluția luptelor de clasă și antifasciste în etapa următoare le-a confirmat pe deplin. Experiența și învățămintele luptelor muncitorimii ceferiste și petroliste din 1933 au contribuit la victoriile istorice ale insurecției naționale, ale revoluției populare și construcției socialiste obținute de poporul nostru sub conducerea Partidului Comunist
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
istoriei contemporane a patriei noastre. O lipsă serioasă este aceea că n-a apărut încă nici o lucrare de mai mari proporții care să înfățișeze cum s-a ajuns la răsturnarea dictaturii fasciste antonesciene și la trecerea României de partea coaliției antifasciste, să prezinte un tablou larg al participării poporului român la războiul antihitlerist. Fără îndoială că îndeplinirea sarcinii trasate de Congresul al II-lea al partidului cu privire la elaborarea tratatului de istoria României, precum și publicarea altor lucrări, va împlini această lacună.“ (Scînteia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
septembrie 1971) IVĂNESCU D. „Victoria obținută de poporul român în august 1944 a reprezentat principalul rezultat al întregii rezistențe antihitleriste din țara noastră și a demonstrat justețea politicii duse de PCR, inițiatorul și organizatorul revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă. În egală măsură, actul de la 23 August a provocat consecințe majore asupra evoluției războiului, a scurtării duratei lui, a micșorării numărului jertfelor omenești, a înfrângerii Germaniei naziste la care România a avut o contribuție importantă.“ („Organizarea și conducerea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
am fost interpelată: „Doamnă, luați-vă notițe, asta e ceva ce vă privește pe dumneavoastră“. Credeam că activitatea mea care începuse luni fusese cântecul de lebădă, dar nu, era doar un frumos început. Mâine, 8-1 cursuri, 1-2½ mitingul UAER „Uniunea Antifascistă a Elevilor din România“. Apoi lozinci: adevăruri aforistice sau Îndemnuri. Eu am găsit două: „Tineret! Suntem sufletul nou al Țării“ și „La drum nou, suflet nou“; am ales echipa de „muncă voluntară“ și ele au mai rămas ca să scrie cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
componența „resortului cultural” și anume Ghidale Schor ce primise valoroasa funcție de „responsabil artistic”. La capitolul dedicat „conferințelor”, tovii Își propuseseră multe: „Maria Waigraih (Ziua internațională a femeii); Bihman Șmil (Combaterea sionismului); Lupu Abramovici, Lazăr Grumberg și Bernard Andrei (Comemorarea luptătorilor antifasciști); Saie Apfelbaum (Rezolvarea așa-zisei probleme evreești În RPR)”. Cum se pare că În intervalul de o lună scurs de la ultima Întâlnire nu s-a reușit mare lucru, mai vechile și noile probleme au intrat pe agenda „Sarcinilor”: „Se va
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
informații nepertinente precum: funcționarea, tot acolo, a unui seminar teologic; activitatea acestuia; informații despre unele societăți ale elevilor din trecut, evident, cu caracter reacționar; <<...țara noastră a fost eliberată de sub jugul fascist>> fără să se amintească de insurecția națională armată antifascistă și antiimperialistă, etc.”. Milos, cenzorul a mai lăsat câte ceva din text la care a adăugat și propriile-i corecturi scriind cam așa: „Cu modificări și Îmbunătățiri substanțiale, articolul a apărut”. Petru (Petrache) Necula, unul din asprii cenzori ai publicațiilor, notelor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la Agenția Economică de la Moscova, dar, la cererea rușilor a retras-o. A ieșit la pensie că directoare la Direcția Generală a Vămilor. În 1990, Mărită Iliescu s-a prezentat cu un carnet de luptător în Spania, la Asociația luptătorilor antifasciști din București, spre a se înscrie, dar a fost refuzată. Ilici Iliescu, la recepțiile lui Ceaușescu, nu se ducea cu soția sa, Nina Bercovici, ci cu Mărită, mama vitregă. Într-o scrisoare adresată directorului săptămânalului Expres, Cornel Nistorescu, datata 19
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ceva în scrisoarea adresată lui Cornel Nistorescu: că mama sa naturală nu este acceasi persoană cu mama luptătoare comunistă. Cea cu care Ion Iliescu defila pe la toate recepțiile lui Ceaușescu, tocmai datorită dosarului beton al Măritei Iliescu, de ilegalista și antifascista, dosar care dădea al naibii de bine pentru ascensiunea lui Ion până în decembrie '89 și Căderea Comunismului. Dacă legitimitatea politică și interesele de partid o cer, Iliescu, ca și ceilalți lideri comuniști, pot să-și rescrie și jonglă, la nesfârșit, cu propria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de control a societății occidentale, elanul, disponibilitatea și lipsa de experiență a tinerilor îi făceau vulnerabili în mod special, la temele propagandei comuniste, purtătoare, mai mult decât oricare alta, de consemne aparent generoase și angajante. Cu ocazia turnuni către linia antifascista din 1935, oficializata la Congresul al VII-lea al Internaționalei Comuniste (Komintern), practica infiltrării organizațiilor de tineret a fost împinsă la extrem. Fidelă noțiunii, care preconiza crearea unor organizații de front antifasciste, Internațională Comunistă a Tineretului (KIM) a impus numeroșilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
generoase și angajante. Cu ocazia turnuni către linia antifascista din 1935, oficializata la Congresul al VII-lea al Internaționalei Comuniste (Komintern), practica infiltrării organizațiilor de tineret a fost împinsă la extrem. Fidelă noțiunii, care preconiza crearea unor organizații de front antifasciste, Internațională Comunistă a Tineretului (KIM) a impus numeroșilor neofiți dornici să i se alăture, mai ales în momentul războiului din Spania (1936-1939), să se infiltreze, de o manieră clandestina, în organizațiile de front ori mișcările de tineret rivale, socialiste în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
În toate aceste manifestări a dovedit principialitate, responsabilitate, fiind un înverșunat adversar al carierismului, imposturii. A primit numeroase ordine și distincții, precum: Ordinul Muncii (1960ă și Meritul Științific (1966ă, titlul de profesor emerit (1964ă, Medalia Muncii (1949, 1952ă, două medalii antifasciste (1954, 1974ă, două medalii aniversare (1961, 1971ă. A mai primit Premiul de Stat (1951ă, premiul „Gheorghe Țițeica” al Academiei (1981ă, două premii ale Ministerului Învățământului pentru activitate științifică (1961 - gr.II și 1963 - gr.Iă. A mai primit: diploma Societății
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
să nu care cumva să ne scape emisiunea. Aștept cu o curiozitate revoltată (București, 16 august 1990). * Azi, 23 august 1990 (nu mai e „sărbătoare”, nu mai omagiem a nu știu câta aniversare a „Revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă” - nici mai mult nici mai puțin!), în timp ce scriu (căci dacă nu mai e sărbătoare, muncesc, adică scriu) îmi amintesc că noaptea am visat un cadavru, cadavrul unui cunoscut, al unei rude (unchiul Costea?); un cadavru deshumat, după câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
constituit În Uniunea și Liga Societăților Românilor americani și a fost instalat primul episcop pentru Comunitatea ortodoxă română. Declanșarea celui de-al doilea război mondial a pus România Într-o situație fără alternative, și a determinat al treilea exod. Alianța antifascistă cuprindea și U.R.S.S., statul care ocupase teritoriul național În 1940 iar la Încheierea păcii România a fost guvernată de regimul stalinist. Gravele Îngerințe, sângeroasele represiuni, destabilizarea dirijată a țării a determinat noi valuri de emigrare lipsind țara de capacități
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a adevăraților legionari, așa încât trebuia să aștepte să fie primiți pe rând, după o amănunțită verificare a trecutului, spre a se putea integra vieții organizației noastre. Marea greșeală a fascismului a fost tocmai repetata deschidere a porților pentru toți nechemații, antifasciștii sau afasciștii intrând astfel în număr mare în partid, arborând insigna cu fascia la butonieră, dar săpând astfel unitatea organică a fascismului. Nu e mai puțin exact însă că Mișcarea Legionară fiind singura organizație politică organizată și nu toți indiferenții
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Fiind naționaliști cu accentuată nuanță [299] antisemită, impusă de situația specială din țara noastră, am fost încă de la început filofasciști și n-ar avea niciun rost să negăm aceasta. Oficial însă, politica României de la 1922 a fost permanent anti-italiană și antifascistă. Intrarea noastră în Mica Înțelegere a fost determinată de cercurile guvernamentale franceze, anti-italiene din motive de politică internă și externă franceză, care însă n-ar fi trebuit să influențeze în niciun fel politica externă românească, chiar dacă aveam anumite obligații pentru
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]