772 matches
-
adevăr intuitiv 403. Dar aceasta nu se poate face decât prin Duhul Sfânt. În el "se află plenitudinea înțelegerii"404. Citind acest text al lui Pavel Florenski, nu se poate să nu remarci asemănările cu Lucian Blaga. Ideile despre caracterul antinomic al concretului și inevitabilul contradicției pentru rațiune, despre renunțarea la sine a rațiunii pentru o cuprindere a adevărului ori despre dogmă ca formulă de cunoaștere supra-rațională îi apropie foarte mult pe cei doi gânditori. Însă, Blaga duce discursul despre dogmă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apar traduse în limba germană abia în 1925, în timp ce prima conturare a ideilor lui Blaga despre dogmă apare în lucrarea Filosofia stilului, scrisă în 1923 și publicată în 1924. Mai mult decât atât, se pare că opțiunea filosofului român pentru antinomic se prefigura deja în articolele filosofice de debut, din perioada 1914-1919405 prin preocuparea sa pentru fenomenologia dualități originare, mai exact prin ideea prezenței unor dualități sau antinomii originare imposibil de desfăcut, ireductibile, care nu pot fi cuprinse în dinamismul sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dualități originare, mai exact prin ideea prezenței unor dualități sau antinomii originare imposibil de desfăcut, ireductibile, care nu pot fi cuprinse în dinamismul sau dialectica lor decât depășind puterile intelectului obișnuit 406. 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone Racordarea gândirii antinomice blagiene la fondul cultural autohton ar putea să fie primită negativ, ca o formă de închidere. Cu toate acestea, demersul își are îndreptățirea sa. Blaga însuși a teoretizat ideea "matricii stilistice", susținând că orice creație culturală poartă amprenta unor factori
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să aplice creației acestuia propria sa teorie a categoriilor abisale, a fost Vasile Băncilă 407. Pentru Vasile Bancilă, temele filosofiei blagiene își au originea în "categoriile" etnice care configurează spiritualitatea acestui popor 408. Undeva, printre acestea, poate fi regăsit și antinomicul. El se întrevede în "agnosticismul înțelegător" specific omului de aici, care i-ar fi sugerat lui Blaga ideea de mister ca obiect al cunoașterii și ideea necunoașterii cunoscătoare sau a revelației disimulatoare, prin care definește, în metafizica sa a cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de aici, care i-ar fi sugerat lui Blaga ideea de mister ca obiect al cunoașterii și ideea necunoașterii cunoscătoare sau a revelației disimulatoare, prin care definește, în metafizica sa a cunoașterii, cunoașterea umană, ambele idei cu o încărcătură puternic antinomică. De asemenea, antinomicul se regăsește în modalitatea de a concepe divinul, un amestec de creștinism și cosmicism ce dă o divinitate capricioasă, oțioasă uneori, în care greșeala și răul își găsesc un loc parcă legitim. În sfârșit, dogmaticul blagian vine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
i-ar fi sugerat lui Blaga ideea de mister ca obiect al cunoașterii și ideea necunoașterii cunoscătoare sau a revelației disimulatoare, prin care definește, în metafizica sa a cunoașterii, cunoașterea umană, ambele idei cu o încărcătură puternic antinomică. De asemenea, antinomicul se regăsește în modalitatea de a concepe divinul, un amestec de creștinism și cosmicism ce dă o divinitate capricioasă, oțioasă uneori, în care greșeala și răul își găsesc un loc parcă legitim. În sfârșit, dogmaticul blagian vine pe fondul unui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înseamnă că tipul acesta de explicație nu este sortit eșecului. De aceea, voi încerca să merg eu însumi mai departe, sugerând anumite teme sau motive din cultura acestui spațiu care ar putea fi considerate explicative pentru orientarea lui Blaga către antinomic. Cei care au studiat cultura acestor locuri au vorbit despre un motiv considerat un element structural pentru acest spațiu cultural 412 sau o "constantă a viețuirii noastre"413, anume ondulațiunea. S-a scris suficient de mult despre acest lucru, astfel încât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
constantă a viețuirii noastre"413, anume ondulațiunea. S-a scris suficient de mult despre acest lucru, astfel încât chestiunea prezenței acestui motiv în inconștientul cultural de aici nu mai are nevoie de argumentare. Voi încerca doar să îl leg de ideea antinomicului. Privită în esența ei ontologică, ondulațiunea este expresia mai plastică a ideii unei legături necesare între doi termeni antinomici care se succed, fie spațial, fie temporal, fără ca actualizarea unui termen să ducă la ruperea legăturii cu opusul său. Ei formează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acestui motiv în inconștientul cultural de aici nu mai are nevoie de argumentare. Voi încerca doar să îl leg de ideea antinomicului. Privită în esența ei ontologică, ondulațiunea este expresia mai plastică a ideii unei legături necesare între doi termeni antinomici care se succed, fie spațial, fie temporal, fără ca actualizarea unui termen să ducă la ruperea legăturii cu opusul său. Ei formează un sistem, cum ar spune Ștefan Lupașcu. Cu alte cuvinte, motivul ondulațiunii presupune o anume legătură a opușilor, o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
va realiza acest lucru în cosmologia sa, prin mitul metafizic al Marelui Anonim, contradictoriu în natura sa. Judecând aceste puncte de vedere, luând în calcul argumentele și contra-argumentele, nu cred că se poate trage o concluzie unilaterală cu privire la sursele gândirii antinomice blagiene. Dacă este să credem în teoria determinării stilistice, atunci sursa fondului cultural autohton trece în față. Putem gândi, apoi, că această predispoziție moștenită pe cale stilistică a fost alimentată prin diverse alte surse exterioare, care au fost țesute și rafinate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
alimentată prin diverse alte surse exterioare, care au fost țesute și rafinate într-o formă originală. Este un scenariu posibil. Însă, este extrem de dificil de spus cum s-au petrecut lucrurile. Ceea ce ne frapează este că recunoaștem în țesătura gândirii antinomice blagiene teme și motive de proveniențe atât de diferite. Blaga ne poate apare, astfel, drept un extraordinar artizan, care a reușit să se situeze la confluența acestor surse. Capitolul 4 Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
recunoaștem în țesătura gândirii antinomice blagiene teme și motive de proveniențe atât de diferite. Blaga ne poate apare, astfel, drept un extraordinar artizan, care a reușit să se situeze la confluența acestor surse. Capitolul 4 Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului nu este un fapt singular în spațiul filosofic românesc. Dimpotrivă, există aici un gen de predilecție pentru tematizări în același registru, pe care o manifestă mai mulți gânditori importanți. Acest lucru a fost
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și motive de proveniențe atât de diferite. Blaga ne poate apare, astfel, drept un extraordinar artizan, care a reușit să se situeze la confluența acestor surse. Capitolul 4 Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului nu este un fapt singular în spațiul filosofic românesc. Dimpotrivă, există aici un gen de predilecție pentru tematizări în același registru, pe care o manifestă mai mulți gânditori importanți. Acest lucru a fost sesizat de unii comentatori ai filosofiei românești
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ține de o anume fatalitate ce marchează gândirea din acest spațiu 440. Într-un alt studiu, publicat mult mai recent, prilejuit de omagierea lui Ștefan Lupașcu, logicianul ieșean reia această idee, identificând o "propensiune către contradictoriu" și o "gândire favorabilă antinomicului" în logica și filosofia românească 441. Angela Botez sesizează, de asemenea, preocuparea semnificativă a unora dintre filosofii români pentru problema antinomiei 442 și vorbește chiar despre conturarea în filosofia românească a secolului al XX-lea "a unui anume discurs asupra
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre filosofii români pentru problema antinomiei 442 și vorbește chiar despre conturarea în filosofia românească a secolului al XX-lea "a unui anume discurs asupra metodei filosofice care resemnifică contradicția, antinomia..."443. Dacă lucrurile stau astfel, atunci tematizarea blagiană a antinomicului ne apare într-o altă lumină. Ea își pierde aerul straniu, integrându-se într-un mediu de gândire ce ar putea mărturisi despre o anume constantă a spiritualității din acest spațiu cultural. Oricum, devine și din acest punct de vedere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
putea mărturisi despre o anume constantă a spiritualității din acest spațiu cultural. Oricum, devine și din acest punct de vedere deosebit de semnificativă. În cele ce urmează, voi urmări câțiva autori pe care îi consider mai reprezentativi pentru această "gândire favorabilă antinomicului" din filosofia românească. Îi voi aduce în discuție, în ordine cronologică, pe Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja, Mihai Drăgănescu și Basarab Nicolescu. Fiecare dintre aceștia desfășoară anumite forme de gândire în care antinomicul este angajat într-un fel sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai reprezentativi pentru această "gândire favorabilă antinomicului" din filosofia românească. Îi voi aduce în discuție, în ordine cronologică, pe Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja, Mihai Drăgănescu și Basarab Nicolescu. Fiecare dintre aceștia desfășoară anumite forme de gândire în care antinomicul este angajat într-un fel sau altul, în forme mai tari sau mai slabe, în structura discursului filosofic. De fiecare dată voi încerca o raportare la Lucian Blaga. În unele cazuri, vom putea remarca asemănări semnificative cu gândirea antinomică pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care antinomicul este angajat într-un fel sau altul, în forme mai tari sau mai slabe, în structura discursului filosofic. De fiecare dată voi încerca o raportare la Lucian Blaga. În unele cazuri, vom putea remarca asemănări semnificative cu gândirea antinomică pe care el o dezvoltă, fără ca acest lucru să însemne mai mult decât simple "asemănări de familie". Desigur, lista aceasta ar putea fi extinsă. S-ar putea adăuga, de exemplu, Mihai Eminescu 444 Ion Heliade Rădulescu, D.D. Roșca, Constantin Noica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
intervine "intuiția contradictoriului"461 a lui Ștefan Lupașcu: "dincolo de reprezentarea fizico-matematică a fenomenelor naturale, bazată pe datele macroscopice ale experienței și țesând un fel de pânză diafană omogenă și continuă (prin intermediul infinitului matematic), țâșnește de pretutindeni un discontinuu de dualități antinomice și un antagonism contradictoriu, atât structural, cât și funcțional"462. Existența lumii pare să fie subîntinsă de un gen de ordine a contradictoriului, în totală opoziție cu modelul metafizic substanțialist 463. Cel mai puternic a alimentat această reprezentare a organizării
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o întrevede Ștefan Lupașcu se construiește pe o distincție conceptuală care, se pare, îi definește "registrul interogației metafizice"476, pentru că ea "organizează și reglează, domină arhitectonic toate cuplurile categoriale prin care se exprimă "pulsația universalului""477. Este vorba de cuplul antinomic actualizare-potențializare. Numai cu ajutorul acestuia devine posibilă o ordine logică contradictorie în existențialitatea fenomenală. Voi urmări acest lucru în continuare. Văzusem că, în viziunea ontologică a lui Ștefan Lupașcu, oricărui fenomen, eveniment sau element (e) îi este asociat, structural și funcțional
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asociat, structural și funcțional, un antifenomen, antieveniment sau antielement (non-e), sau, mai simplu, că nici un sistem energetic (și totul este energie) nu se poate menține fără coexistența unor forțe contradictorii ce-i definesc structura 478. Însă, și aici intervine cuplul antinomic de care vorbeam, această asociere contradictorie nu are loc oricum, ci sub forma unei relații dinamice. Atunci când una dintre aceste forțe se actualizează, cealaltă trece în potență, rămânând în secundar. Ele nu se pot actualiza în același timp. Dar, lucru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ideea de antinomie la nivel ontologic, am putea spune că starea T este o reprezentare a acesteia. Dacă, în mod normal, elementele contradictorii sunt despărțite de o disjuncție exclusivă, în starea T acestea par să se conjuge într-o structură antinomică. În legătură cu relația de contradicție dintre elemente, trebuie să înțelegem că în ontologica lui Ștefan Lupașcu aceasta nu dispare niciodată. Este adevărat că în starea T elementele contradictorii sunt prezente la același nivel, în rest acestea fiind despărțite prin dinamismul actualizare-potențializare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu este nicidecum o sinteză, ci exact opusul acesteia, deoarece sinteza hegeliană este menită să stingă contradicția, pe când în starea T contradicția este cea mai intensă. Deși se înscrie în tradiția gândirii dialectice moderne, viziunea lui Ștefan Lupașcu este una antinomică, iar nu sintetistă 496. De altfel, acest fapt face ca logica dinamică a contradictoriului să fie o tridialectică, în sensul că, prin structura ei de bază, generează și susține trei dialectici, trei dezvoltări diferite ale relațiilor dintre elementele contradictorii 497
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în care omul poate realiza ceea ce se numește "control". Aceste trei materii epuizează spațiul logic (în această logică dinamică a contradictoriului) al posibilităților de sistematizare a energiei în universul nostru. În baza acestui sistem conceptual format din cele două cupluri antinomice (actualizare-potențializare; omogenitate-eterogenitate) și a celor trei relații contradicționale ce stau la baza logicii energiei, nu sunt posibile decât trei și numai trei sistematizări energetice, din jocul lor configurându-se acest univers pe care îl cunoaștem. Pe acest model, Ștefan Lupașcu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spre eticism, în scopul drenării "paroxismului dragostei, în folosul devenirii logicii, adică al existențialității, al experienței însăși"533. O ultimă experiență pe care o aduc în discuție ca aplicație la logica dinamică a contradictoriului și ca ilustrare a gândirii favorabile antinomicului a lui Ștefan Lupașcu este experiența religioasă. Energia religioasă este temeiul oricărei concepții asupra divinității, susține Lupașcu. Ea apare în interiorul grupurilor de oameni care, dintotdeauna, au fost obsedate de ideea unei cauze ultime, primordiale, care trebuie să fie o forță
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]