795 matches
-
e aneantizată de entropia substanței... precum talentul de vulg. Mării nu-i rezistă nici o epavă - tot negentropică structurare - fie ea abiotică, În adevăratul sens al cuvântului, fie biotică, știu eu care cochilie. Și, până să vedem ce și cum la „antipozi“, să mai facem un pas. Marea e conservatoare: În două miliarde și jumătate de ani a fost În stare să Împingă evoluția animală doar până la pești, iar pe aceea vegetală doar până la alge pluricelulare, În vreme ce uscatul, În următoarea mai puțin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vița. O treabă pe cât de simplă pe atâta de complexă În implicații. Anume, ce rost ar avea ca sămânța viței să Încolțească, căci apă are deavolna, În bobița de strugure Încă atârnată de coardă? Dar acea apă e stimulatoare pentru antipodul heterotrof, omul sau pasărea care ciugulește strugurele, eliberând sămânța poate altundeva; ca și pentru drojdia care devorează zahărul bobiței lăsând În urmă vin, dar eliberând de asemenea sămânța. Se vede treaba că vița s’a născut cu vocația oenologiei... Gând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
folositoarele substanțe reducătoare. Copia separă printr’o membrană artificială sângele pacientului de un mediu, tot artificial, dar Întocmai principiului Naturii: acel mediu este tot reducător, astfel Încât nu atrage substanțele folositoare, precum glucoza și aminoacizii, cu toatele reducătoare, ci pe cele de la antipodul oxidant, precum acidul uric. Atâta doar că „vinovată“ de calitățile acelui mediu nu e chimia ca’n cazul prototipului natural, ci curentul electric. De ce? Pentru că, dacă stăpânim Întrutotul electricitatea, chimia ne mai dă multă bătaie de cap, ne lunecă adesea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Manifestându-ne, fără să ni se ceară, iubirea, grija de ei. Întotdeauna subiectivă sau, dacă vrei, antropomorfizantă. Anume, ceea ce are desigur alt rost pentru ființa În cauză, dar ne place nouă, precum cântecul și penajul vreunei păsărele, ne trimite la antipodul unei erori, eroare doar pe jumătate, căci are ca fundament instinctul ancestral de vânător, care e și al nostru, nu doar al tău. Și, În loc să trecem pe lângă ea, reparând astfel sau lăsând Naturii răgazul de a drege excesele noastre din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
asta, știindu-te excedentar energetic, cu biocâmp Yang, de aceeași factură cu duhurile, cum ar trebui să fie Însuși dracu’. Dar eu știu că un duh n’are nevoie de un „mediu“, un trup adică de același fel, ci de antipod. Așa că, În veci și pururi, tu nu poți găzdui pe Încornoratul cela. Și nici șoarecele de mai Înainte, și el un Yang... de asta Îți place ție, căci ce se folosește ca hrană nu trebuie să fie antitetic. Cât Îi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de pisica al cărei biocâmp Îl simt de departe și-l confundă cu cel al unui Întreg roi care a ocupat deja locul. Concurentul nostru colțat nu e În stare de așa ceva, dar nu e vina lui: are biocâmpul la antipod, iar gâzgăniile asta așteaptă. Chiar și puricii... Cum supraviețuiește cățelul aflat În situația pisoiului? După feleșagul predecesorilor lui hoitari: lupul, șacalul... scurmând În gunoaie. Și are destule. À propos: Mare prostie faceți adunând vagabonzii din drum și-i țineți apoi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
numai pentru că acolo găsește conuri... Precum eu pândesc șoarecele, și el un excedentar energetic, adică ce mi place să bag În burtică, șoarecele fiind bună rubedenie veveriței. Înțelegi, cred, că trebuie să te Înconjori de elemente de mediu aflate la antipodul tău energetic, dar să Înfuleci numai ce e la fel cu tine. Și nu uita că ce aduci În casă e un arbore tăiat, care agonizează. Nu te zgârâi cu Întrebarea dacă e corect ca tu să petreci lângă cineva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se ținea departe știind că are un biocâmp „pisicesc“, s’a apropiat, Întru groaza peștișorului. Care și-a revenit abia după ce Cristi a fost Înlocuit de o fată - mi-a plăcut și mie, darmite lui Cristi... - căci avea biocâmpul la antipod. Totuși peștișorul a rămas prostuț: a făcut ca toți dracii pentru o bucată de fier, care nu-l putea mânca, dar s’a bucurat pentru una de aluminiu, pe care n’o putea - de asemenea - mânca. Și astea au deci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fiind chiar o tortură... Nu e cazul meu, al pisicii, care nici nu beau, nici nu fumez, nici nu joc poker... Iar dacă-mi place căldura e pentru că: Spuneam deunăzi că mămica m’a Învățat să caut lucrurile aflate la antipod. Eu sunt un negentropic redutabil. Prefer deci entropia. Și, față de negentropicul frig, acela care rostuiește minunatul și perfectul, negentropicul fulg de nea, deși sunt unul dintre cele mai rezistente la ger animale, aleg căldura, entropia energiei degenerate. De-ar fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din 1882, ca să se căsătorească cu Elisafta M. Scorobeț, care până în 1893 îi înobilează casa cu nu mai puțin de cinci prunci, patru feciori și o fătucă, mai toți la vremea lor părăsind Cârțișoara ca să caute rosturi mai bune la antipozi, în America. Am ținut să-l prezentăm pe acest consătean al nostru, de acum mai bine de o sută de ani, nu pentru ceea ce am arătat până acum despre el ci pentru faptul că încă în 1894 după cum zice chiar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de aur, unde acestuia nu-i mai rămânea altceva de făcut, decât să adune repede pepitele de aur. Numai traista s-o fi avut pregătită. Așa își închipuia ciobanul nostru care-și lăsase oile pe Plaiul Lăiți și pleca la antipozi să culeagă aur. Situația era însă mult mai complexă, riscantă, obositoare, chinuitoare, dar mai ales uneori deosebit de tristă. Ne informează cercetătorul Eugen Lazăr în studiul său despre lirica ciobanilor români ajunși n America, publicat în volumul de «Studii și Comunicări
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-o suflare sfântă cu aripe recori 90. Atunci în creeri se-nsenină/ Un vis absurd dar dulce și, brusc, se declanșează din nou fiorul trăit în copilărie în relația cu icoana: Copil!... numai icoana te-a înghețat de frică!91 La antipod, sufletul ca o biserică ruinată: [...] Bisericuța sântă/ În care nu preoții ci vânt și cobe cântă/ E sufletu-mi92. Este un punct nodal al vârstei poetico-reflexive care declanșează o multitudine de stări simultane: amintirea mamei, a iubitei moarte, scufundarea ireversibilă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
miezul ei. Lumea cea adevărată îmi scapă, asemenea unor fantasme de dincolo de mormânt. Inceput Eu, celălalt, care mă caut febril în mine însumi, simt că sunt la început și că încă nu m-am născut cu-adevărat. Călătoria mea către antipozi continuă. Tomis nu e decât una dintre etapele noi ale unui parcurs inițiatic ce începe mereu cu fiece metamorfoză. Totdeauna am avut spaima să nu mă pietrific într-o singură dimensiune, să nu rămân doar un poet galant, specialist exclusiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
asta; aș vrea doar să trăiesc, fiindcă, oricum, am moartea înlăuntrul meu. Aia îmi va aduce leacuri. Sper că acestea vor izbuti să-mi potolească istovirea de zi cu zi, chiar dacă știu că moartea interioară nu poate fi învinsă. La antipozi S-a întâmplat într-o clipă anume când, într-o după amiază caniculară, stăteam de vorbă cu soția mea în casa noastră aristocratică din Roma și, dintr-o dată, tot ce spuneam noi a părut să sune idiot și inutil. Până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
întâmpinat aceste cuvinte cu mare uimire și cu un fel de reținere. Știam precis că avea să se ducă la Augustus să-i spună totul. Noaptea, în vis, mi-a apărut Pontul Euxin. Marea era foarte frumoasă; navigam fericit către antipozi. În perioada aceea tocmai scriam intens la Metamorfoze; mă oprisem la pățaniile Argonauților. În vis mă găseam exact în locurile acelea și luam parte concret la faptele pe care le povestisem. Am avut o senzație anume, de parcă tocmai mă dedublasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
spusele tradiționale. Augustus și Iulia, Livia și Tiberiu, scandaluri și destrăbălări de curte sunt utilizate aici pentru a întări ficțiunea, pentru a acoperi fuga unui libertin atins în chip misterios de grație și îndreptat spre un univers spiritual situat la antipozii culturii de origine. „Am părăsit Roma - îi destăinuie el devotatei Aia - pentru că în orașul acela nu mai puteam să trăiesc. Îmi trecuse prin minte până și ideea sinuciderii. Și cine va putea să înțeleagă truda imensă pe care a trebuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
vița de vie la Capul Bunei Speranțe (odinioară denumit Capul Furtunilor), în sudul Africii de Sud, după revocarea Edictului de la Nantes pe 18 octombrie 1685112. În estul Africii, aceasta a fost introdusă de părinții din ordinul Sfântului Spirit, originari din Germania. La antipozi, în vestul Australiei, țară-continent considerată drept "Franța emisferei de sud"113 din cauza posibilităților sale vinicole, cei care au plantat viță de vie au fost benedictinii spanioli, iar în Noua Zeelandă, primii butași au fost introduși de misionarii anglicani și de misionarii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ultimul deceniu, producția vinicolă a cunoscut o importantă creștere în cadrul agriculturii boliviene. În 1994, Bolivia avea o suprafață de 4 000 de ha plantate cu viță de vie și o producție de 20 000 hl de vin. IV. Vinul la antipozi Urmând ruta maritimă a vinului, trecând de strâmtoarea Gibraltar, de fostele Coloane ale lui Hercule 132 din Lumea Veche, navigatorii-viticultori au abordat Africa de Sud, iar apoi, și mai departe, Australia și Noua Zeelandă. "Licoarea lui Dionisos" a făcut astfel înconjurul lumii, vechi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în Comunitatea Europeană, 87 Partea a doua NOUA LUME VITICOLĂ / 95 Capitolul I De la Vinlanda la Noua Europă / 97 I. Sub semnul viței de vie, 97 II. Vikingii în America, 98 III. Vinul pe continentul American, 103 IV. Vinul la antipozi, 112 Capitolul II Situația viilor la nivel planetar / 119 I. Vinul din cele două Lumi, 119 II. Comunitatea vinului, 120 III. Tehnoviticultura, 139 IV. Către o protecție internațională a vinului, 144 Concluzii De la mitologie la oenologie / 155 Bibliografie / 157 u
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
zisului cosmopolitism și universalism estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei”1. Poetul va respinge motivele lirice ale vremii; „Literatorul” recomandă o poezie care se află la antipodul prozei. Făcând o incursiune doctă în istoria de dată recentă a poeziei europene, Vladimir Streinu stabilește o întâietate semnificativă (un act estetic protocronic, cum ar spune un Edgar Papu astăziă : „paradoxul ca un poet român (Macedonskiă să imagineze versul liber
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
În biblioteci și arhive, pe internet, tot ceea ce mass-media poate să ofere În materie despre nou meu univers, Australia și Noua Zeelandă. Primele lucruri au fost de-a dreptul șocante: pământ al contrastelor, continentul cel mai mic și mai secetos de la antipodul lumii (deși suprafață se potrivește cu Europa și Statele Unite), cea mai mare insulă (de trei ori față de Groenlanda), spălată de trei oceane și patru mări. Cea mai veche și mai Întinsă masă de pământ de pe Terra, cu un diametru de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ca o pâlnie inversată, situată în hemisfera boreală, cu vârful atingând centrul pământului, după cosmografia medievală, în mijlocul corpului lui Lucifer, îngropat în ghețurile Cocytului. Axa conului trece prin Ierusalim, spre nord și în hemisfera australă prin insulele Purgatoriului, care la antipod ies la ocean. Această pâlnie se împarte în nouă cercuri concentrice, din ce în ce mai mici și în care supliciile devin din ce în ce mai grele. Al cincilea cerc este realizat de mlaștinile Styxului, urmat de un zid al cetății Dite, marcaj între infernul de sus
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o reînviorare. Da, ăsta-i elementul meu natural. Și când te gândești că până la paisprezece ani nici măcar nu văzusem marea. Sunt un înotător iscusit și curajos, și nu mă tem de apele înfuriate. Astăzi marea era blinda în comparație cu oceanele de la antipod în care mă zbenguiam ca un delfin. Mi-a dat de furcă doar o problemă tehnică. Cu toate că fluxul era destul de domol, am întâmpinat greutăți ridicole când am încercat să mă cațăr înapoi pe piatră. „Muntele“ e puțin prea abrupt, scobiturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
iveală de complicea din casa vecină, putea fi foarte ușor falsificată cu ajutorul unui prieten din Australia. Ben hotărâse să mă facă să le pierd urma pentru totdeauna, ba poate chiar să mă expedieze să caut potcoave de cai morți la antipod, și apoi s-a mutat cu supusa lui soție într-un orășel ca Bournemouth sau Lytham-St. Anne. Ba poate chiar, aflând de la familia Arkwright c\ am plecat definitiv, s-or fi întors în Nibletts. Și atunci ce-ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
exemplu; Acidulpropil-hidroximetil-acetic ce prezintă activitate optică. Prin oxidare mai avansată se obține: Acidul propil-malonic care nu mai prezintă activitate optică, deoarece nu mai are structură asimetrică. Formele enantiforme (enantiomere) sunt cei doi izomeri optici-dextrogir și levogir-care se mai numesc și antipozi optici. Amestecul echimolecular de enantiomeri formează un recemic (±), care nu mai prezintă activitate optică. Datorită compensării celor doi enantiomeri asupra luminii polarizate, racemicul nu mai prezintă activitate optică. Formele racemice pot fi scindate, în izomerii optici respectivi,prin diferite metode
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]