1,523 matches
-
ar exista „Între buze și caracter”, a acordat „o atenție specială unghiului caracteristic format de vârful nasului cu buza superioară” și - fapt important ! - a studiat „fizionomiile naționale” <endnote id="(238, pp. 216-217)"/>. Chiar și la sfârșitul secolului al XIX-lea, antropologul Cesare Lombroso a Încercat să demonstreze - cu pretenții științifice - că nasul mare și Încovoiat este un stigmat fizionomic ce-l caracte- rizează pe „infractorul Înnăscut”, pe Homo criminalis <endnote id="(820)"/>. Lucrarea de față nu este un studiu de antropologie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cesereanu a decelat câteva tipuri de reprezentare a evreului : „Pe lângă articolele propriu-zise, se remarcă caricaturi uriașe, Înfățișând fie evrei puhavi, rânjiți și libidinoși (circumscriși ima ginii căpcăunului), fie evrei rahitici, năsoși, buzoși și satanizați” <endnote id="(718)"/>. Datele furnizate de antropologi nu confirmă decât În mică măsură opinio communis conform căreia - după anumite trăsături specifice - evreii „pot fi recunoscuți imediat”. De exemplu, la Începutul secolului XX, În urma unor studii antropometrice și statistice, s-a stabilit că numai 14% dintre evreii din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anumite trăsături specifice - evreii „pot fi recunoscuți imediat”. De exemplu, la Începutul secolului XX, În urma unor studii antropometrice și statistice, s-a stabilit că numai 14% dintre evreii din New York au așa-numitul „nas evreiesc” <endnote id="(414, p. 79)"/>. Antropologii au ajuns la rezultate similare În ceea ce privește forma nasului evreilor din Polonia și Ucraina <endnote id="(415, pp. 394 ș.u.)"/>. De fapt, vorbind despre evreii din SUA În acea epocă, mă refer tot la evreii est-central-europeni. Între 1880 și 1914
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toare atât unul, cât și celălalt) <endnote id="(vezi nota 641)"/>. „Din experiența mea - scria Ernest Renan În 1883 -, nu există un tip evreiesc unic, ci mai multe tipuri, care sunt absolut ireductibile unele la altele” <endnote id="(635)"/>. Majoritatea antropologilor au ajuns la această concluzie, cu unele excepții. În Scrisori persane (1721), Montesquieu susținea că „nimic nu seamănă mai mult cu un evreu din Asia decât unul din Europa” <endnote id="(455, III, p. 85)"/>, dar el se referea la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vehementă Împotriva teoriilor rasiste și a legendelor pe care antisemiții le puneau pe seama evreilor. Au existat de asemenea, mai ales În Germania, pseudosavanți rasiști care au practicat un soi de „antropologie olfactivă”, printre care biologul Gustav Jaeger (În 1880) și antropologul Hans F.K. Günther (În 1922). Ei au glosat pe marginea ideii existenței unui foetor iudaicus ereditar, Încercând să demonstreze că, prin natura rasei lor, evreii ar degaja un neplăcut miros particular (Geruchliche Eigenart) <endnote id=" (460)"/>. Un alt „profesor de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
14)"/>. De-ai fi, badeo, vr’un român, Ți-aș purta dragostea-n sân, Dar nu ești de legea mea, Ne-am iubi, și n-om puteá <endnote id="(223, p. 14)"/>. Și totuși, În urma unor complicate calcule efectuate de antropologi, s-a constatat că cel mai mare grad de căsătorii mixte Între evrei și neevrei din Europa se Înregistrează În spațiul românesc <endnote id="(385, p. 82)"/>. Acest indicator are valoarea de 0,752 În România, față de 0,463 În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În imaginarul colectiv al românilor, aceștia din urmă apar ca fiind „cântăreți Înzestrați, sentimentali și senzuali, dar leneși, dezordonați, incapa bili de muncă susținută și, În consecință, pe drept săraci”. Utilizarea opoziției socio- economico-culturale prin această banală tipologie livrescă - remarcă antropologul Vintilă Mihăilescu - este „nu numai un mijloc de clasificare socială, dar și unul de excludere” <endnote id="(552, p. 111)"/>. În schimb, romancierul polonez Henryk Sienkiewicz Încerca să demonstreze - scriind din America liberală a anului 1877 - că aptitudinile evreilor (hărnicie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era mai blândă, dar nu mai puțin șovină și etnocentrică : „Săracii de ei, Îmi zicea mama, nu sunt vinovați că n-au avut parte să fie români !” <endnote id="(218, p. 188)"/>. „Cei mai buni prieteni ai mei sunt evrei” Antropologul american Martin N. Marger pune În discuție un tip aparent paradoxal de gândire. El vorbește despre „manifestarea tendinței de a privi colectivitatea etnică evreiască Într-o lumină negativă, dublată de exprimarea unor idei pozitive referitoare la unii dintre membrii individuali
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-l binecuvânteze, după care se va putea atinge de ele” <endnote id="(125, pp. 39-40)"/>. Pentru colectivitățile tradiționale, hrana este un important factor de identitate. „Omul este ceea ce mănâncă”, a proclamat Ludwig Feuerbach la jumătatea secolului al XIX-lea. Ulterior, antropologii au preluat formula, Însă nu În sensul ei materialist, ci cultural <endnote id="(108, p. 203)"/>. Din prima perspectivă s-au construit destule teorii abuzive. De pildă, În 1926, H. Sanielevici susținea că „activitatea neobosită, turbulentă și impulsivă, a evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
obțineau sângele” <endnote id="(70, p. 129)"/>. Credințe similare (inclusiv folosirea „instrumentului” de colectare a sângelui : butoiul sau albia cu cuie) au supraviețuit În epoca postbelică și În sud-estul Europei : În Bulgaria (Sofia) și Grecia (Salonic), după cum mă asigură colegi antropologi din aceste țări. „De Vinerea Mare - sună o credință grecească - acei crucificatori [ai lui Isus] pun copii creștini Într-o albie cu piroane Înfipte În linie și le beau sângele” <endnote id="(257, p. 236)"/>. Se pare că superstiția privind omorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
astfel „moare și, după terminarea clădirii, se face stafie” <endnote id="(32, p. 229)"/>. Omul care „și-a pierdut umbra - sună o credință populară - Își va pierde și viața după 40 de zile” <endnote id="(166, pp. 180-181)"/>. Și alți antropologi au observat faptul că, În fundațiile noilor construcții, se zideau „umbre” ale unor indivizi considerați de rangul al doilea : bătrâni, călători, străini (țigani, de exemplu) <endnote id="(596)"/>. Ovidiu Papadima a arătat că această practică arhaică este atestată În România
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de suflet, a înființat primele școli primare din Constanța în 1879 și a pus bazele Școlii Normale de Învățători în 1893. Ion Bănescu "... apostol al Școlii Dobrogene iubea această provincie și a contribuit de a o face cunoscută" (Eugen Pittard antropolog elvețian, prietenul lui Ion Bănescu). OAMENII ȘCOLII DE IERI Despre dascăli ne amintim cu plăcere în orice moment al vieții. Aceștia au format și formează în continuare sufletul școlii, fără de care această instituție nu ar avea nici o valoare. Este destul de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
al Partidului Comunist și a publicat manuale de sociologie ce se bucurau de aprobarea noului regim, datorită felului În care autorul lor Îmbrățișase noul discurs normativ marxist-leninist80. Un alt promotor de notorietate al eugeniei În Regat a fost Francisc Rainer, antropologul și specialistul În anatomie care a construit, practic, de unul singur, pornind de la zero, secția de antropologie a școlii Facultății de Medicină din București. Francisc Rainer este bine cunoscut datorită colecției sale de cranii și schelete umane, față de care faimosul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și specialistul În anatomie care a construit, practic, de unul singur, pornind de la zero, secția de antropologie a școlii Facultății de Medicină din București. Francisc Rainer este bine cunoscut datorită colecției sale de cranii și schelete umane, față de care faimosul antropolog francez Eugène Pittard și-a exprimat de mai multe ori admirația. Rainer a participat și el la realizarea monografiilor sociale În echipele conduse de Gusti, În calitate de antropolog, și a desfășurat propria sa cercetare de teren antropometrică, ale cărei rezultate le-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
bine cunoscut datorită colecției sale de cranii și schelete umane, față de care faimosul antropolog francez Eugène Pittard și-a exprimat de mai multe ori admirația. Rainer a participat și el la realizarea monografiilor sociale În echipele conduse de Gusti, În calitate de antropolog, și a desfășurat propria sa cercetare de teren antropometrică, ale cărei rezultate le-a publicat mai târziu Într-o carte ce s-a bucurat de recenzii foarte bune, Enquêtes anthropologiques dans trois villages roumains des Carpathes 81. Rainer nu era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
dezacordul față de reforma funciară a lui Ion Mihalache din 1923, pe care o considera o măsură legislativă contrară principiilor eugeniei 82. Aderarea sa la ideile eugeniste, foarte puțin cunoscută publicului, transpare foarte clar din rândurile acestui eseu83. În afară de medici și antropologi, și unii avocați au devenit interesați de teoriile eugeniste și de implicațiile lor pentru Însăși reconceptualizarea fundamentelor dreptului civil și penal. În particular, subiectul legalizării avorturilor În acord cu principiile eugenice a atras În mod special atenția multor persoane care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ce Își vor pierde o parte din pământ, În condițiile unui regim eugenic. Unele studii ulterioare ale lui Moldovan și o scrisoare deschisă către Ion Mihalache, președintele Partidului Național-Țărănesc, semnată de unul din adepții ideilor lui Moldovan, Francisc Rainer, cunoscutul antropolog și profesor de anatomie al Facultății de Medicină din București, dezvăluie Întrucâtva poziția eugenistă asupra acestui aspect important, dar neexplicitat, al criticii pe care autorul o aduce reformei agrare 48. Ca și În cazul altor măsuri de redistribuire a resurselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În mare măsură În direcția expunerii impactului esențial disgenic al acestor indivizi asupra națiunii ca Întreg și ofereau ca alternativă o elită a tehnicienilor cu calități biologice superioare. În opinia eugeniștilor, astfel de tehnocrați, datorită naturii profesiei lor, de medici, antropologi sau ingineri, aveau mai mult respect față de adevărul științific obiectiv și față de bunăstarea națiunii decât ar fi avut orice ideolog politic. Din acest motiv, realitățile particulare ale României de după 1918 par să fi stat la originea viziunii eugeniste a ierarhiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În sprijinul popularizării teoriilor determinismului ereditar. Datorită activismului unor astfel de personalități publice, teoriile eugeniste s-au impus În discursul intelectual și În dezbaterile pe marginea reformelor sociale. Destul de mulți reprezentanți ai unor categorii profesionale diverse, printre care medici, avocați, antropologi sau biologi, cunoșteau și susțineau discursul eugenist, limbajul și argumentele determinismului ereditar, fără să se considere neapărat adepți ai eugeniei. Chiar și În absența unei astfel de identificări explicite, numeroși practicanți de profesii, cu un nivel de educație superior, au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
nivelul instituțiilor academice și universitare. Eugeniștii au contribuit esențial la formularea și introducerea unei paradigme științifice de tip biologist, cu precădere În cadrul diferitelor științe sociale. Cercetători români precum geograful Simion Mehedinți, sociologii Dimitrie Gusti și Petre Andrei, avocatul Ioan Vasilescu-Buciumi, antropologii Constantin Velluda și Francisc Rainer și-au Însușit determinismul biologic și importanța eredității ca adevăruri fundamentale pentru disciplinele pe care le reprezentau. În consecință, au Întreprins un demers conștient de redefinire a variabilelor celor mai importante pentru sociologie sau istorie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Gărzii de Fier care au deținut poziții oficiale În timpul guvernului Antonescu, au contribuit major la elaborarea acestor politici, cel puțin până la un anumit nivel. Făcăoaru, de exemplu, a realizat În anul 1942 măsurători antropometrice asupra populației de români din Transnistria. Antropologul Își propunea la acel moment să demonstreze „autenticitatea” românității populației și să stabilească unele criterii „științifice” pentru a-i Îndepărta pe acei nedoriți „ceilalți”2. Moldovan și colaboratorii săi din Cluj s-au mutat la Sibiu În 1940, unde și-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
legate de percepția pe care autorul o are despre audiența căreia i se adresează. Moldovan a scris Biopolitica pentru cititori, cu un anumit nivel de educație, dar nu neapărat specializați În problemele discutate. Banu se adresa, În schimb medicilor, biologilor, antropologilor și altor specialiști care erau deja implicați În dezbaterile pe marginea creării unui sistem de sănătate publică. 106. Banu, L’Hygiène, pp. 290-294. 107. Banu, L’Hygiène, p. 206. 108. Lucrările lui Cuza conțineau referințe explicite la unele din teoriile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
este limitată la câteva persoane. E vorba despre țările cele mai sărace de pe glob. În multe zone rurale din Africa sau din Asia, identificate de Banca Mondială, problema legitimității regimului este pur și simplu absentă din mintea maselor. Potrivit unor antropologi, sărăcia nu este percepută de cei care o îndură ca un efect al comportamentului guvernanților, ci e mai degrabă atribuită unei divinități sau fatalității. Pe scurt, acolo unde violența e absentă, legitimitatea nu e neapărat prezentă. Conceptul de legitimitate nu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
regizat de Mircea Danelic (1995). UCIN i-a acordat lui Dorel Vișan premiul pentru interpretare. 1 Neculai Păduraru-De la Sagna (n. 1946): pictor, desenator și sculptor 2 Alin Gheorghiu (1929-2001): pictor, sculptor, membru titular al Academiei Române 3 Ion Frunzetti (1918-1985): antropolog cultural, critic și istoric de artă, eseist, scriitor, profesor universitar, membru al Academiei Române. A realizat emisiuni despre arta plastică la Televiziunea Română 4 Dan Eremia Grigorescu (1917-1990): unul dintre cei mai importanți artiști ai fotografiei și ai imaginii. A realizat împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
orice direcție cu un nou set de unelte. Alții vor reacționa cu anxietate, simțindu-se În cădere liberă, fără nimic de care să se agațe și care să le protejeze intimitatea. Unii se vor simți complet eliberați, alții complet dezorientați. Antropologii afirmă că societățile care suferă schimbări rapide, chiar și numai Într-o direcție, pot fi extrem de instabile. Oricine poate ghici ce se va Întâmpla cu o societate supusă atâtor schimbări venite din trei direcții. Presiunea este deja destul de mare. Vechile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]