4,171 matches
-
necreate. Această energie nu este nici materială, nici spirituală, ea este necreată. Astfel, îndumnezeirea reprezintă participarea umană la lumina necreată și, în acest sens, isihasmul îl ajută pe om să se ridice spre demnitatea divină supremă. Aceasta este, deci o antropologie optimistă, pozitivă, care repune omul în demnitatea sa inițială . Nu întâmplător, la români, calitatea de om este echivalentă cu sfințenia. În România, isihasmul vine către secolul al XIV-lea, urmare a legăturilor foarte puternice cu Sfântul Munte Athos și datorită
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
o plăcere a vedea mâni frumoase răsfoind cartea filozofului german. Cunoscătoarele noastre nu se mulțumesc numai a fi în curentul frumoaselor litere; nici secretele filozofiei nu trebuie să le scape. Cunosc saloane - urmează foiletonistul - unde conversația ajunge până la etnografie și antropologie și unde se tratează despre originea vaselor luîndu-se ceaiul. Pricep foarte bine succesul lumesc al lui Schopenhauer; căci în Franța iubim paradoxul. Ne place să fim seduși, dar ceea ce ne fermecă și mai mult e de-a fi uimiți. Și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
verbale găsim romane și romanțuri, nuvele și povestiri, istorie, biografie și autobiografie, poeme epice, mituri, povești, legende și balade, reportaje, relatări spontane din conversația obișnuită ș.a.m.d.). În ceea ce privește distribuția sa, narațiunea apare în fiecare societate umană din istorie și antropologie. Într-adevăr, toate ființele de rînd pot produce și procesa narațiunea de timpuriu ¶Considerată ca structură sau produs și urmînd bine-cunoscuta caracterizare a lui Labov, se poate spune că narațiunea expune cel puțin o PUNERE ÎN INTRIGĂ și (cînd e
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
French Literary Theory, pp. 192-222. Vezi Barthes 1982. Lemon, Lee T., Marion J. Reis, coord. 1965. Russian Formalist Criticism. Lincoln: University of Nebraska Press. Lévi-Strauss, Claude. 1963. Structural Anthropology. Trad. Claire Jacobson, Brooke G. Schoepf. New York: Basic Books. [Lévi-Strauss. 1978. Antropologia structurală. Trad. J. Pecher. București: Editura Politică.] . 1965-71. Mythologiques. 4 vol. Paris: Plon. Liddell, Robert. 1947. A Treatise on the Novel. London: J. Cape. Lintvelt, Jaap. 1981. Essai de typologie narrative: Le "point de vue". Paris: Corti. [Lintvelt. 1994. Încercare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
criteriile istoricului, istoria și reflecția permanentă la nivel individual și colectiv, istoria și carențele istoriografice etc. Într-un cuvânt, istoria înțeleasă ca un segment al științelor umane, „silită să intre în dialog cu tot ce ține, lato sensu, de sfera antropologiei”. Răspunsurile pe care Alexandru Zub le dă interogațiilor istoriografice sunt consecințe logice ale investigațiilor istoriste ale fiecărui semn de întrebare decupat dintr-un întreg niciodată static și, deci, schimbător. Miron Costin socotea - observă Al. Zub - că istoria reflectă imaginile trecutului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nr.12 / 15 iunie 1975, pp.1753-1758; 51. Hughes J, & al., (1975), Identification of two related pentapeptides from the brain with potent opiate agonist activity, în „Nature” vol. 258 (5536), pp.577-580; Dan Iulian Alexe 166 52. Ifrim, M., (1986), Antropologie motrică, Editura Științifică și Enciclopedică, București; 53. Ionescu, A., (1984), Femeia și cultura fizică, Editura Uniunii de cultură fizică și sport, București; 54. Jurkowski, J.E.H, & al. (1981), Effects of menstrual cycle on blood lactate, O2 delivery and performance during
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și schimbarea poziției segmentelor corpului și a acestuia în întregime, în timp și în spațiu, în vederea adaptării și integrării în ambianță) a fost argumentată și susținută de-a lungul timpului de către tot mai mulți specialiști. Diferite științe de sine stătătoare (antropologia, genetica, biologia, istoria, fiziologia, psihologia etc.), precum și cele care au derivat din științele amintite anterior ne-au oferit numeroase repere în ceea ce privește importanța pe care omul, în dezvoltarea și adaptarea sa la mediu, a acordat-o din ce în ce mai mult mișcării corporale. Chiar dacă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Lupașcu și cele trei logici ale sale, Iași, Editura Fundației Ștefan Lupașcu, 2000. 27 Gilbert Durand, L'Imagination symbolique (Imaginația simbolică), Paris, PUF, "Quadrige", 1984, pp. 95-96; a se vedea și Gilbert Durand, l'Anthropologie et les structures du complexe (Antropologia și structurile complexului), in Stéphane Lupasco L'Homme et l'œuvre, op. cit., pp. 61-74. 28 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit., p. 38, 15. 29 Ibid. p. 75. 30 Georges Lerbet, L'"Univers psychique" et la pensée complexe ("Universul psihic
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Apare (pînă în 1792) Of the Origin and Progress of Language de James Burnett Monboddo, în care urangutanul este considerat un exemplu pentru "starea infantilă a speciei noastre". Monboddo a fost un fervent admirator al lui Rousseau și pionier al antropologiei. Este considerat de unii istorici că precursor al lui C. Darwin, datorită interesului sau profund privind societățile umane primitive (era de părere că civilizația produce corupție și degenerare). ¶ Se naște James Mill. *1774 Rebeliunea din Boston împotriva taxei pentru ceai
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Bătălia de la Austerlitz. ¶ Apare The Lay of the Last Minstrel de W. Scott. ¶ Achim von Arnim și Clemens Brentano publică primul volum (datat: 1806) al colecției de poezie folclorica Des Knaben Wunderhorn (serie definitivată în 1808). ¶ J.F. Blumenbach pune bazele antropologiei prin publicarea lucrării Handbuch der vergleichenden Anatomie / Manual de anatomie comparată. ¶ Apare Über die Verrichtungen des Gehirns / Despre activitățile creierului de Franz Joseph Gall, în care se afirma că diferitele zone cerebrale au funcții distincte; este susținută și teoria frenologica
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice (2005); Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, (2006). Viorel Cernica, Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OF. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com www. euroinst.ro Descrierea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Bibliogr. ISBN 978-973-611-568-4 14(430) Kant,I. 929 Kant,I. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VIOREL CERNICA Filosofia umanului Personalism energetic și antropologie kantiană Ediția a II-a revăzută și adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Argument la a doua ediție / 7 Introducere: Posibilitatea unei interpretări antropologice a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de interpretări ale personalismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sunt integrate filosofiei contemporane. Modalitățile de abordare, soluțiile construite și conceptele modelate sunt în spiritul filosofiei contemporane, adică ele fac parte din orizontul acesteia. De asemenea, în vremea în care C. Rădulescu-Motru își construia sistemul, prindea chip o disciplină nouă: antropologia filosofică, sau "filosofia omului", cum a fost numită până în anii '3011. "Nouă" numai în forma și programul pe care Max Scheler și alți filosofi le gândeau, căci problematica era una tradițională. Programul ei viza resemnificarea și punerea într-o unitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Nouă" numai în forma și programul pe care Max Scheler și alți filosofi le gândeau, căci problematica era una tradițională. Programul ei viza resemnificarea și punerea într-o unitate teoretică a unor domenii științifice preocupate de om și numite generic antropologie (este vorba, în primul rând, despre antropologia fizică, numită de unii "biologică", antropologia socială, antropologia culturală), care vizau omul sub aspect bio-constituțional sau din punctul de vedere al comportamentelor lui sociale și culturale). Totodată, prin program, ea așeza în unitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care Max Scheler și alți filosofi le gândeau, căci problematica era una tradițională. Programul ei viza resemnificarea și punerea într-o unitate teoretică a unor domenii științifice preocupate de om și numite generic antropologie (este vorba, în primul rând, despre antropologia fizică, numită de unii "biologică", antropologia socială, antropologia culturală), care vizau omul sub aspect bio-constituțional sau din punctul de vedere al comportamentelor lui sociale și culturale). Totodată, prin program, ea așeza în unitatea unei viziuni universale despre om și discipline
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
le gândeau, căci problematica era una tradițională. Programul ei viza resemnificarea și punerea într-o unitate teoretică a unor domenii științifice preocupate de om și numite generic antropologie (este vorba, în primul rând, despre antropologia fizică, numită de unii "biologică", antropologia socială, antropologia culturală), care vizau omul sub aspect bio-constituțional sau din punctul de vedere al comportamentelor lui sociale și culturale). Totodată, prin program, ea așeza în unitatea unei viziuni universale despre om și discipline propriu-zis filosofice, cum ar fi etica
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
căci problematica era una tradițională. Programul ei viza resemnificarea și punerea într-o unitate teoretică a unor domenii științifice preocupate de om și numite generic antropologie (este vorba, în primul rând, despre antropologia fizică, numită de unii "biologică", antropologia socială, antropologia culturală), care vizau omul sub aspect bio-constituțional sau din punctul de vedere al comportamentelor lui sociale și culturale). Totodată, prin program, ea așeza în unitatea unei viziuni universale despre om și discipline propriu-zis filosofice, cum ar fi etica, teoria culturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
discipline propriu-zis filosofice, cum ar fi etica, teoria culturii, filosofia valorilor, filosofia istoriei etc., devenind astfel o veritabilă philosophia generalis. C. Rădulescu-Motru propune un sens conceptului acestei discipline filosofice, cu toate că teoria sa a personalității nu se prezintă în formula unei antropologii filosofice ca atare, ci, după cum voi încerca să dovedesc, în forma unei ontologii a umanului. Lucrarea de față privește personalismul energetic în unitatea sa de sistem, ca teorie a personalității născută din problema unității conștiinței, a identității de structură dintre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
atare, dar ascunsă, cumva, în sistem, înseamnă că înlăuntrul ei nu vom putea găsi decât un set de enunțuri despre om, pe care se întemeiază discursul privind proiectul metafizicii. Aceste enunțuri, deși formează o unitate teoretică, nu se structurează ca antropologie filosofică, ontologie a umanului, sau "ontologie fundamentală" (Heidegger) discipline, e drept, așezate în model în secolul nostru, dar cu "antecedente" încă de la începuturile filosofiei -, ci în forma unui proiect antropologic 27. Antropologia filosofică este posibilă prin postularea unei esențe a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formează o unitate teoretică, nu se structurează ca antropologie filosofică, ontologie a umanului, sau "ontologie fundamentală" (Heidegger) discipline, e drept, așezate în model în secolul nostru, dar cu "antecedente" încă de la începuturile filosofiei -, ci în forma unui proiect antropologic 27. Antropologia filosofică este posibilă prin postularea unei esențe a omului, a unui atribut specificator având statutul de "natură umană"; tocmai prin acest atribut omul se deosebește de celelalte existențe ale lumii. Or, Kant, deși afirmă esența rațională, natura liberă a omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
iar condiția morală a omului se preface într-o limită prea strâmtă, ce trebuie depășită, dar care, odată negată, aneantizează ființa rațională. Ontologia umanului este o reconstrucție a omului prin afirmarea modului-uman-de-a-fi raportat nu la alte ființări ca în cazul antropologiei filosofice -, ci la lume ca totalitate. Kant concepe omul ca mod-de-a-fi în legătură cu un prim înțeles al metafizicii: aceasta îi apare ca o dispoziție naturală a sufletului omenesc. Altfel, interesul lui este de a descrie comportamentele epistemic și moral în intenția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului 30 Tematizarea într-o reconstrucție filosofică a ceea ce numim îndeobște "problema omului" nu reprezintă un temei suficient pentru ca reconstrucția în cauză să fie socotită o "antropologie filosofică". Problema omului a fost deschisă, direct sau indirect, încă de la începuturile filosofiei, însă o disciplină având drept obiect ceea-ce-este omul s-a constituit târziu în istoria filosofiei. Dintr-o asemenea perspectivă, au șanse de adevăr vorbele lui Foucault: "înainte de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tematizare a umanului ca totalitate, prin urmare, și un demers antropologic semnificativ, se conturează abia în primele decenii ale veacului nostru. Este momentul în care se discută statutul, obiectul, metodele, "planul" de cercetare pentru o disciplină ce va fi numită "antropologie filosofică". Max Scheler scria: Dacă există o problemă filosofică a cărei soluție timpul nostru o reclamă într-o formă deosebit de presantă, atunci ea este aceea a antropologiei filosofice", adică, în termenii "fenomenologici" ai autorului, aceea "a unei științe fundamentale a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
statutul, obiectul, metodele, "planul" de cercetare pentru o disciplină ce va fi numită "antropologie filosofică". Max Scheler scria: Dacă există o problemă filosofică a cărei soluție timpul nostru o reclamă într-o formă deosebit de presantă, atunci ea este aceea a antropologiei filosofice", adică, în termenii "fenomenologici" ai autorului, aceea "a unei științe fundamentale a esenței și structurii eidetice a omului"32. Momentul constituirii acestei "științe fundamentale", cum o socotea Scheler, a rămas în conștiința filosofică a contemporaneității. Poate de aceea, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]