271,809 matches
-
a putea astfel observa cu ochii săi realitatea. Aici ar fi de discutat pe tema altui mit care a circulat la noi, cel al obturării și perturbării canalului de informare a celui care conduce dinspre cei conduși). Numai că așa cum apare fragmentul adaptat în acest manual este ușor perfid și supus manipulării așa cum regimul comunist a confiscat și acest segment de istorie spre a perverti conștiințele și de a "șlefui" "omul de tip nou". Pentru că suntem puși în fața caracterului de clasă
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
de satire și comedii." Deși se poate simți o anume insistență pe imaginea acestui Caragiale conspirativ, nu aici ar fi de găsit punctul nevralgic al inevitabilei îmbătrîniri cu douăzeci de ani a cărții. Pentru că nu regimul totalitar în care ea apărea e de găsit ca sursă, ci bibliografia însăși care stă în spatele ei. Teoria jocului a lui Huizinga ca și estetica receptării a lui Jauss și împreună cu ele toată mișcarea teoretică de acest tip, toate filoanele structuraliste și poststructuraliste care au
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
Decesul comunismului" și receptarea lui Cioran în SUA Știm că Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Emil Cioran, această trinitate de aur a modernismului românesc din exil, și-au petrecut o importantă parte din viață în România. Foarte târziu însă a apărut în SUA un interes pentru viața lor din perioada interbelică, când culoarea cămașii, brună în Germania, neagră în Italia și aici, verde, exprima un anumit mod de-a fi. Poate ar fi interesant să propunem câteva explicații legate de cazul
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
se schimbe, și, încet-încet, crește interesul față de viața autorului Cioran, ca și față de perioada interbelică petrecută de el în România. Au fost traduse în America două carți, Pe culmile disperării și Lacrimi și sfinți, și odată cu ele au început să apară studii în reviste cu o circulație mai mare decât cea academică, precum The New Yorker. Așa că, atunci când am venit în România, acum trei luni, am căutat să găsesc opiniile scriitorilor și ale criticilor români despre viața și opera lui Emil
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
criticilor români despre viața și opera lui Emil Cioran. între foarte multe articole, cărți și conferințe, mult mai multe decât mă așteptam, mărturisesc că am fost captivat de studiul Martei Petreu numit Un trecut deocheat: Schimbarea la față a României, apărut acum trei ani. Cartea are multe calități, este foarte detaliată și sintetizează sursele existente, dar cea mai interesantă este partea finală, pe care Marta Petreu a scris-o cu o creativitate cu adevărat scriitoricească. Un trecut deocheat... examinează două aspecte
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
școală, nici măcar nu-și ia cărțile cu ea, și iată-i plecați, bunînțeles cu un aparat d-ăla de desfăcut conserve și cu o pătură, să aibă cu ce se înveli când plouă mai tare, sub aripa avionului. P-ormă apare ălălalt, parașutistul, care se lasă să cază dîn cer cu un săculeț de făină-n brațe, înainte de a trage de suspantă. Și știi cum sunt! Nu-s nici măcar să zici că sunt oameni ca toată lumea. Nici un neam, nici o rudenie, ori
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]
-
suprarealismul - vîrful de lance al avangardei - o potențează, o radicalizează, nu doar ridicîndu-se viforos împotriva tuturor clișeelor, conformismelor, platitudinilor, ci și oferind un spectacol extravagant al înnoirii, un soi de exhibiționism al acesteia. E ca un film în care imaginile apar derulate din ce în ce mai repede, dezvăluindu-și automatismul și... caricatura (să recunoaștem: nu reprezintă suprarealismul o caricatură a discursului poetic uzual?). O asemenea spectaculoasă schimbare de perspectivă (mutație ar fi mai bine zis) presupune un grad înalt de emancipare a conștiinței umane
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
trebuie să fie smuls servituții sale", cum declara același Breton, miza o formează adevărul paradoxal, enigmatic, pe care ni-l poate livra poezia. "De multe ori, observă Simona Popescu, adevărul e paradoxal și poetic - adică deconcertant, sfidător sau aberant, așa cum apare el, în primă instanță, în planul cuvintelor. Acest adevăr devine vizibil la un moment dat și în planul faptelor, se "legitimează" și în planul realității. Importantă este "dragostea pentru neverosimil" a poeziei care face să înainteze lucrurile. Interpretarea, în varianta
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
decît să-mi dau la iveală spiritul". Concentrată pe raportul creație-viață, concepția suprarealistă a propus o analogie între poezia ce o preconiza (care se definea drept "état de fureur") și stările sufletești paroxistice, placate pe violențe, pe dereglările extreme, purificatoare. Apare semnificativă în acest sens o altă afirmație a lui Artaud (din Suppots et suppliciatons): "Mărturisită sau nemărturisită, conștientă sau inconștientă, starea poetică, o stare care transcende viața, este la urma urmei ceea ce caută publicul în dragoste, în crimă, în droguri
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
acest lucru mi-l face pe scriitor foarte simpatic). Reeditarea Încercării scriitorului într-o perioadă în care sunt semne că s-a atins saturația în ceea ce privește jurnalul și literatura memorialistică poate fi și un gest simbolic. În general, despre această carte apărută în 1975 s-a discutat pornindu-se, cu mai mult sau mai puțin temei, de la ideea de "jurnal". Astăzi, după ce granițele acestei specii au fost modelate după bunul plac și nu doar de scriitorii târgovișteni, este evident faptul că T.
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
Nicolae Manolescu Edițiile Eminescu nu lipsesc. Au apărut mai multe în ultima vreme. Lipsesc editorii curajoși care să ia editarea lui Eminescu de la capăt. Fiindcă ea trebuie, neîndoielnic, luată de la capăt. Ceea ce avem deocamdată, fie repetă ediția Perpessicius, în cel mai fericit caz, fie nu ține seama de
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
volume, Floare albastră, Buc. 2000), dar și alții, au exprimat dubii serioase cu privire la corectitudinea textelor eminesciene publicate. N-au prea fost auziți. Tineri pricepuți și entuziaști care să se apuce de treabă, folosind, eventual, computerul și alte facilități actuale, nu apar la orizontul eminescologiei. Nici n-au de unde să apară. Facultățile de Litere nu mai pregătesc filologi. Iar munca de editare e mai prost plătită decît oricînd. Care ar fi principalele aspecte litigioase ale editării lui Eminescu, acelea spre care, adică
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
exprimat dubii serioase cu privire la corectitudinea textelor eminesciene publicate. N-au prea fost auziți. Tineri pricepuți și entuziaști care să se apuce de treabă, folosind, eventual, computerul și alte facilități actuale, nu apar la orizontul eminescologiei. Nici n-au de unde să apară. Facultățile de Litere nu mai pregătesc filologi. Iar munca de editare e mai prost plătită decît oricînd. Care ar fi principalele aspecte litigioase ale editării lui Eminescu, acelea spre care, adică, ar trebui să se îndrepte atenția? Primul aspect este
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
texte de Eminescu neidentificate. Probabil, nu multe, totuși! Nu e admisibilă o astfel de incertitudine, mai ales fiind la mijloc opera cea mai însemnată din istoria literaturii române. Nu mă dă optimismul afară din casă și nu cred că va apărea peste noapte editorul modern al lui Eminescu. Dar ceva trebuie făcut. în ce mă privește, am dorit, în acest editorial, să trag un semnal de alarmă.
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
semnificativ pe care toți acești oameni l-au jucat în viața lui Proust, ca prieteni adevărați, care l-au susținut în momente dificile, ca buni sfătuitori în legătură cu opera lui și ca avizați cititori ai acesteia. Corespondența lui Proust - atât edițiile apărute înainte de marea ediție în 21 de volume a lui Philip Kolb, cât și aceasta din urmă - atestă prezența de zi cu zi a unui dialog viu, dus prin scrisori sau în saloanele vremii. Multe dintre textele care vor fi dintre
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
Acasă se vorbește în șoaptă, ar putea crede că-l așteaptă vreun experiment literar radical, vreo scriere avangardistă. Pagina e ruptă în două: jumătatea de sus este ocupată de jurnalul pe care autorul l-a ținut între 1986-1990 (jurnal deja apărut la Editura Institutul European); jumătatea de jos este rezervată dosarului lui Stelian Tănase din arhivele Securității (sînt fragmente, bineînțeles, dintr-un dosar care acoperă anii 1984-1989). Cele două identități ale autorului sînt puse față în față într-o manieră binevenit
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
discuții, convorbiri telefonice) însușit de alții, notat scrupulos, confiscat. Citirea propriului dosar, întîlnirea incredibilă cu propriul spectru. Recurențele jurnalului (relatarea refuzurilor editurii, bănuiala că este urmărit) sînt însoțite de mecanismul din subsolul paginii, mult mai complex. Din cînd în cînd apare o cerere de ascultare a convorbirilor telefonice. Altă dată pot apărea scurte portrete psihologice precum: "Tănase Stelian se caracterizează printr-o structură puternic volitivă, cu înclinație către independență și autonomie; i s-a și reproșat de altfel (după cum afirmă) evidentul
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
dosar, întîlnirea incredibilă cu propriul spectru. Recurențele jurnalului (relatarea refuzurilor editurii, bănuiala că este urmărit) sînt însoțite de mecanismul din subsolul paginii, mult mai complex. Din cînd în cînd apare o cerere de ascultare a convorbirilor telefonice. Altă dată pot apărea scurte portrete psihologice precum: "Tănase Stelian se caracterizează printr-o structură puternic volitivă, cu înclinație către independență și autonomie; i s-a și reproșat de altfel (după cum afirmă) evidentul egoism. Sub raport intelectual este un element bine pregătit, informat" etc.
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
involuntar) - ele denotă o mare obișnuință a informatorului în redactarea unor astfel de cretinisme. "Fișe" asemănătoare au mai toți suspecții din jurul lui Tănase. Aflăm astfel că Ioan Buduca se poartă respectuos cu vecinii (de la aceștia pornea investigația). Cu Ștefan Agopian apare o mică problemă: "neavînd anturaj în imobil, nu i se cunosc opiniile politice sau eventual nemulțumiri de ordin personal". Este incredibil cît de bine este "fișată" scriitorimea română - ce mare atenție i se dădea. în zona intelectuală se petreceau mișcări
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
care, se subînțelege, d-sa a fost exclus), a spune acestea și altele nu corespunde cîtuși de puțin adevărului. Din fericire, faptul e verificabil. Aproape toate recenziile elogioase despre dl George la care d-sa se referă în interviu au apărut în România literară, de la ale lui N. Manolescu cînd prozatorul a debutat acum peste treizeci de ani la ale Luminiței Marcu, nu demult. Supărarea dlui George e copilărească. Eminentul intelectual care este dl George seamănă uneori cu un copil mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
Cristian Teodorescu De cîțiva ani încoace, portretul lui Ceaușescu apare la aproape orice miting sindical mai măricel. Portretul cu ramă și coadă rămas de la marile adunări populare de pe vremuri, nu copii xeroxate și mărite la nervi. Asta spune ceva despre sindicatele care ies la defilare cu Ceaușescu între rînduri. Dar
Viitorul portretului lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15508_a_16833]
-
Eugenia Vodă A apărut pe piață primul film românesc al lui 2002 - Noro, de Radu Gabrea - și primul film românesc, după nici nu mai știm cîtă vreme, care a fost lansat "normal", adică cu premieră și caiet de presă. Pentru că, între timp, au mai
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
pe piață primul film românesc al lui 2002 - Noro, de Radu Gabrea - și primul film românesc, după nici nu mai știm cîtă vreme, care a fost lansat "normal", adică cu premieră și caiet de presă. Pentru că, între timp, au mai apărut niște "filme românești", dar de un nivel atît de descumpănitor de scăzut, încît înșiși autorii lor n-au mai vrut nici conferințe de presă, nici cronici, nici publicitate, n-au mai vrut nimic decît tăcere; au avut-o din plin
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
un produs născut cu handicap. Nici noul Noro nu face excepție. Am văzut filmul la Scala, într-o după-amiază de sîmbătă, într-o sală goală. Departe de mine imaginea maselor care ar trebui să ia cu asalt cinematograful pentru că a apărut "un nou film românesc"! Și totuși, poți să te prefaci că nu vezi? Poți să ignori întîlnirea ratată dintre un film și "publicul lui", altul decît cel al premierei de gală? Nu înseamnă să-i recunoști, o dată în plus, condiția
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
Poți să ignori întîlnirea ratată dintre un film și "publicul lui", altul decît cel al premierei de gală? Nu înseamnă să-i recunoști, o dată în plus, condiția de "film cu handicap"? Apoi, în același sens, am remarcat, în unele comentarii apărute în presă după premieră, o deplasare a accentului de pe obiect (filmul propriu-zis) pe subiect (povestea unui copil cu "handicap locomotor", interpretat chiar de un copil cu handicap locomotor), și un anumit ton călduț de "bunăvoință obligatorie" (care, bănuiesc, pentru un
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]