89,637 matches
-
culturale, cum ar fi organizarea unei expoziții sau apariția unor cărți, dacă în ceea ce privește administrarea operelor ne-am dovedit convingător incapacitatea. În afara multor asemenea acțiuni, dintre care pe unele le-am comentat pe larg la momentul potrivit, o expoziție și patru apariții editoriale rețin atenția într-un mod deosebit, și pentru faptul că expoziția și două publicații privesc direct familia Mattis-Teutsch, dar și pentru acela că la originea tuturor celor patru cataloage/albume se găsește o personalitate bine cunoscută în lumea artei
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
este un catalog cu aspirații de exhaustivitate închinat graficii lui Hans Mattis-Teutsch, o carte exemplară în ceea ce privește acuratețea și rigoarea informației, alcătuită tot de Almasi Tibor și apărută la Györ, cu implicarea aceluiași cuplu Triade-Lecca. În sfîrșit, cea de-a patra apariție editorială îl privește pe sculptorul Iszak Marton din Târgu Mureș, ca un omagiu pe care filiala UAP, Fundația Triade și neobositul G. Lecca i-l aduc venerabilului sculptor la împlinirea vîrstei de 90 de ani. Dacă Hans Mattis-Teutsch, Ioan Mattis
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
acestei discipline în Grecia, G.K. Katsimbalis, apare în 1943), toate s-au izbit de dificultățile ridicate de modul inedit de „publicare” pentru care optase poetul și care contrariase întreaga lume literară a vremii. Dacă spinoasa problemă a fost elucidată prin apariția, în 1966, a cărții lui Y. P. Savvidis Edițiile kavafice, 1891-1931, o problemă „cu adevărat explozivă”, cum o numește Daskalopoulos, continuă să rămînă pînă astăzi cea a traducerilor operei kavafice în limbi străine, ca și ecoul internațional, fără precedent pentru
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
stătătoare și publicări izolate, de orice fel, ale operelor lui - poeme, texte în proză, scrisori, însemnări), în ordine strict cronologică, fără clasificări pe genuri; (B). Traduceri ale operei kavafice, fie în ediții independente, fie în lucrări cu caracter antologic sau apariții fragmentare (selectiv); (C). Iconografia Kavafis (care înregistrează materialul iconografic de orice fel referitor la poet și la familia sa); a patra parte, (D), și cea mai întinsă, consemnează exegeza greacă și, în măsura posibilului, și cea străină. Cele 4180 de
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
de sora ei vitregă, sosită în Elveția, ca turistă, din America Latină. Fotografiile de familie, mărturiile orale ale celor rămași, amintirile mamei, ale surorii, articulate într-o germană aproximativă în care se amestecă și frînturi de limbă franceză, spaniolă sau română, aparițiile scurte ale tatălui, imortalizat și el în propriile-i pelicule de „amator”, fragmente din emisiunile TV în care tînăra scriitoare a apărut în repetate rînduri, în calitate de invitată, cîteva secvențe filmice din călătoria în România și popasul la Săpînța, la Cimitirul
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
atunci cînd i-am citit textele, ci și în ceea ce mi-a fost dat să văd și să aud din documentele vizuale și sonore pe care le-a lăsat în urma ei. Există pe lîngă moștenirea literară și foarte multe interviuri, apariții televizate, texte în presa scrisă din Elveția și din toate acestea mi-am format o imagine a Aglajei, în acest film. Dar experiența este una ambiguă mai ales cînd știm din ce lume provine și cum a fost Aglaja plasată
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
de consum, precum și tonul ironico-parodic, sarcastic uneori. Semn că rezistența noastră în fața reprezentării unui nou lirism este încă destul de puternică. Nu lipsesc nici savuroasele referințe culturale, mai mult sau mai puțin ascunse în text. Așa cum s-a vorbit și la apariția Poemelor de amor, erosul, în jurul căruia gravitează toată retorica sonetelor, este unul fantast, himeric, construit. Sonetele pot fi subversive pentru un cititor naiv care nu se oprește doar la degustarea spectacolului literaturii în sine. Cum frumos spunea Radu G. Țeposu
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
Alex. Ștefănescu Pentru mine, evenimentul politic nr. 1 al anului n-a fost nici votarea modificărilor aduse Constituției, nici asocierea PNL cu PD, nici demiterea unor miniștri, ci apariția printre realizatorii de talk-show-uri televizate a lui Robert Turcescu. Emisiunea sa 100 % de la Realitatea TV, în afară de faptul că este cu adevărat un show, inteligent și captivant, trezește speranța că în România încă nu e totul pierdut. Dacă în atmosfera morală
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
top model” blond, tapat, cu picioare lungi și tocuri impresionante, totodată cu alură sinistră de cioclu -, Simona Pop arată că știe foarte bine să construiască un spectacol. A avut și cu cine să lucreze, toți cântăreții, fără excepție, fiind profesioniști. Apariții frapante rămân cele ale Antonelei Bârnat, Cristinei Sandu și a lui Ion Dimieru, datorită rolurilor dificile care au scos în prim-plan un extraordinar potențial vocal și actoricesc. Pe aceleași coordonate ale interpretării, conducerea muzicală a spectacolului a beneficiat de
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
Iulia Popovici Apariția, la sfîrșitul anului abia încheiat, a cărții de dialoguri Ileana Mălăncioiu - Daniel Cristea-Enache era așteptată cu sentimente amestecate de lumea literară autohtonă, după ce Adevărul literar și artistic publicase cîteva fragmente, să spunem, incitante din ea. Poetă din generația lui Nichiata
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
mult, o continuă mediere între estul și vestul european științific, prin oferirea unei posibilități de implicare a Basarabiei moldovenești și ucrainiene. Iar peste toate, a planat susținutul și marele efort de obținere de fonduri, care să permită menținerea ritmicității împlinirilor. Apariția unei mișcări crescânde într-un sistem frământat de convulsii nu poate naște, în contratemă, decât, în caz fericit, imitații îndepărtate sau apropiate. În cazul neputinței de a se afilia unui eveniment, ce se prevede a fi viguros, sau, cel puțin
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
ignorat-o pe drept cuvînt: „E mai mult decît firesc să ne întrebăm ce-ar fi trebuit să devină Curentul literar după instalarea în fruntea redacției a unui critic de talia lui Șerban Cioculescu, în vara lui 1941. În ciuda unei apariții foarte neregulate și Kalendele de sub conducerea lui Vladimir Streinu s-ar fi putut transforma într-o publicație mai puțin exotică și mai aproape de cumpăna istorică prin care trecea țara. Însuși Pompiliu Constantinescu ar fi putut face loc între preocupările cronicilor
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
putut face loc între preocupările cronicilor sale de la Vremea unor idei și idealuri care să combată direct deruta intelectuală ce se întinsese la un moment dat ca o pecingine. Lovinescu era bolnav, Călinescu redus la tăcere după scandalul dezlănțuit de apariția Istoriei sale în 1941”. Fără ca obiecțiile de acest gen să se oprească aci... Din nefericire, Lucian Valea e puțin comprehensiv și față de un fenomen cu o nobilă infrastructură intelectuală și cu o foarte largă deschidere spre creație precum Cercul Literar
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
sine puterea de a fi un popor. Nu este singura dezamăgire, o dată ce consemnează: „Așadar, din decembrie încoace n-am trăit o revoluție, ci doar o iluzie lirică.” Nu lipsesc însemnările atroce: „Marți, când mă gândeam să mă odihnesc, își face apariția Ursachi, traumatizat de o scenă trăită de el la București. Se coborâse de pe terasa Casei Vernescu, unde Dinescu le tot aducea de mâncare scriitorilor ca pentru a-i împiedica să privească la minerii de pe Calea Victoriei, și în stradă - era 14
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
întîmpinare stau mai degrabă sub semnul întîmplării decît al vocației: „Criticul actualității literare este însuflețit de ambiția de a vorbi primul despre noile cărți, de a da tonul aprecierilor, cu alte cuvinte de a selecta valorile din masa indistinctă a aparițiilor curente, de a miza riscant. Eu sunt destul de lent în reacții și de circumspect, mă feresc de imprudențe și de aceea nu prea întruchipez, deși mi-ar fi plăcut, «tipul uman» al criticului actualității literare. Un Nicolae Manolescu, un Mircea
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
ro); „M-am gîndit că țara e săracă și n-are bani. Ce-ar fi să socotim ce se cheltuiește. Am facut o socoată cu personalul, cu încălzire, iluminat și telefon” (EZ, 12.02.2002, editorial). Expresive sînt în special aparițiile în expresii și locuțiuni - a pune la socoteală, a da socoteală etc.: „nu-i greu de pus la socoată mobilul. Iar mobilul șunt banii!” (cotidianul.ro /anterioare/1999); „După toate dezvăluirile (care pot fi probate oricînd cu acte), joia trecută
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
se înțeleagă. Internetul există, e o realitate și cei mai mulți (mai ales cei din generația tînără, normal) îl preferă cărților. Dar asta nu înseamnă că Internetul ar putea înlocui cultura scrisă. Cred că e bine să ne amintim că și la apariția televiziunii multă lume a intrat în panică și a prezis că generațiile viitoare nu vor mai merge la teatru și la cinematograf, nu vor mai asculta radoiul etc. Și constatăm că s-au înșelat. Radioul e încă ascultat de multă
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
mai degrabă vocația de poet decât pe cea de prozator, pe Sadoveanu îl califică bun povestitor, dar desuet în alegerea subiectelor. Deși cantitativ scrie mai multe cronici la cărți de proză, Sebastian abordează și domeniul poeziei, în articole prilejuite de apariția volumelor semnate de contemporani (Ilarie Voronca, Ion Vinea, Camil Baltazar, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat ș.a.) sau în studii pe marginea unor poeți din alte vârste ale literaturii (Vasile Alecsandri). Dramaturgul Mihail Sebastian e una dintre cele mai fidele
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
sau Fragmente dintr-un caiet găsit, autorul de teatru liric și diaristul se completează cu portretul criticului risipit în presa vremii și recuperat azi datorită inițiativei Corneliei Ștefănescu. Aviz celor interesați: cartea trebuie parcursă într-un dialog cu alte două apariții recente datorate lui Geo Șerban: Sebastian sub vremi. Singurătatea și vulnerabilitatea martorului, care reunește articolele declanșate în presa de specialitate de publicarea în 1996 a Jurnalului scriitorului, și Convorbiri cu: Istrate Micescu, Tudor Arghezi, Radu D. Rosetti, C-tin Argetoianu
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
fereastră.” Sau, sensul tălmăcirii: „Prea Sfințitul muie pana în călimară și, urmărind șirurile cărții grecești, începu să tălmăcească, cufundându-se cu totul în arcanul neștirii.” E vorba de traducerea din grecește a epistolei împăratului Romanos, pentru Lemnul Crucii. Dacă scena apariției nălucirii lui Ștefan cel Mare, pe cal alb și strai la fel, poate fi apropiată de episodul vizionar din piesa Hamlet, portretul Voievodului „cu o mână ținând sabia ca să se apere de dușmani și cu cealaltă zidea Țara Moldovei” ridică
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
teatre s-a păstrat un moment de reculegere, „Cotidianul” pregătea o ediție cu chenar negru) cînd de fapt a fost vorba despre... aniversarea dramaturgului (vezi p. 190) sau că tatăl lui Horia-Roman Patapievici a fost deținut politic. De altfel, prima apariție a lui H.-R Patapievici (alături de Vlad Zografi și Mariana Marin, cele mai plăcute suprize postdecembriste) în rue François Pinton este memorabilă: „Îl credeam după texte estetizant și important. Existau riscuri să fie chiar infatuat. Și deodată descoperim un tînăr
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
scurtă vreme după alegeri, am avut senzația că celor din categoria mea - personajelor incomode, care au prostul obicei să spună destul de abrupt ce gîndesc - li s-au închis dintr-o dată ușile tuturor televiziunilor. Nu mă dau deloc în vînt după aparițiile în public, dar am constatat ce vă spun în raport cu ceea ce se petrecea înainte: până în 2000 trebuia, din cinci, șase invitații pe lună la o televiziune sau alta, să-mi triez aparițiile. Concluzia e simplă: ori am devenit idiot de pe o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
tuturor televiziunilor. Nu mă dau deloc în vînt după aparițiile în public, dar am constatat ce vă spun în raport cu ceea ce se petrecea înainte: până în 2000 trebuia, din cinci, șase invitații pe lună la o televiziune sau alta, să-mi triez aparițiile. Concluzia e simplă: ori am devenit idiot de pe o zi pe alta, ori între noua putere și conducerile televiziunilor a intervenit o înțelegere privitoare la tipurile de discurs neagreate. Contactul meu cu lumea publică s-a limitat de atunci la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
și de asta mi se pare că punerea în scenă strînge cumva energii, gînduri, poante, ceva din tot ce a fost bun și profesionist aici, ca o încercare de chemare a duhurilor zîmbitoare, de purificare și de revigorare a unor apariții și stiluri actoricești, a unor atitudini și percepții ale esenței teatrului. Care se sprijină fundamental pe ACTOR. Aici este misterul, aici este truda. Am citit piesa lui Eftimiu de cîteva ori, în diferite etape de formare. Niciodată nu m-a
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
suflat Dabija peste acest text și i-a pus în valoare o lumină, pentru mine, inexistentă. Alexandru Dabija a condus povestea către anumite sensuri, a amplificat tensiuni, revolte, nonconformismul unor personaje și credințele primitive, prejudecățile altora, a redus zdravăn numărul aparițiilor, condensînd mai multe în unul singur sau tăindu-le pur și simplu, esențializînd și povestea, și morala ei, și relațiile între personaje, a inventat ludicul din piesă. Tonul replicilor are și umor, imens, și un soi de tristețe, fizică și
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]