776 matches
-
de Na fiind realizat prin ATP-aza Na/K din membrana bazolaterală, transportul Na prin membrana apicală este un transport activ secundar. Aceeași forță motrice este folosită și pentru reabsorbția altor molecule, precum glucoza și aminoacizii, care vor penetra prin membrana apicală a celulei tubulare doar împreună cu Na, prin cotransportori dedicați. Doi anioni de importanță majoră însoțesc Na în tranzitul său: Clși HCO3-. HCO3se reabsoarbe preferențial în tubul proximal și va fi apoi eliminat din celula tubulară în interstițiu printr-un antiport
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
proximal, ce prezintă o cinetică de saturație cu maximum de transport (Tmax). Secreția cationilor organici este analogă cu cea a anionilor. ATPaza Na+/K+ menține gradientul de Na+ și interiorul celulei negativ față de exterior. Na+ intră în celulă la polul apical datorită gradientului electrochimic împreună cu α-cetoglutaratul (αCG). αCG este schimbat prin membrana bazală cu anionii organici (de tip PAH) prin Transportorul de Anioni Organici (OAT), după care reia ciclul spre interiorul celulei. PAHintră în vezicule citoplasmice sau traversează celula până la polul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
datorită gradientului electrochimic împreună cu α-cetoglutaratul (αCG). αCG este schimbat prin membrana bazală cu anionii organici (de tip PAH) prin Transportorul de Anioni Organici (OAT), după care reia ciclul spre interiorul celulei. PAHintră în vezicule citoplasmice sau traversează celula până la polul apical, unde este secretat în lichidul tubular prin difuzie facilitată de proteina Mrp2 (multi-drug resistance associated protein 2). Secreția tubulară a uraților Secreția activă se realizează din plasmă în fluidul tubular de către sistemul secretor al bazelor și acizilor organici, cu capacitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mici cantități apar în urină. Pe de altă parte, tubii colectori corticali secretă potasiu, și cea mai mare parte din potasiul eliminat urinar este produs pe această cale. Secreția de potasiu se face prin canale de potasiu de la nivelul membranei apicale a tubilor corticali și depinde în totalitate de balanța potasică corporală (fig. 112). Cel de-al doilea factor de importanță majoră este hormonul aldosteron. Acesta stimulează reabsorbția de sodiu și eliminările tubulare de potasiu. Mecanismul de control prin care balanța
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
eliminării de CO2. La nivel alveolo-capilar, nu toate alveolele sunt egal ventilate sau perfuzate. Raportul normal de 0,8, dintre ventilație și perfuzie se modifică în numeroase circumstanțe fiziologice și patologice. În poziție ortostatică, de exemplu, există alveole din zona apicală a plămânului puțin sau deloc perfuzate. Numărul alveolelor neperfuzate crește dacă se reduce debitul cardiac sau dacă scade presiunea în artera pulmonară. În sectorul neperfuzat al plămânului aerul alveolar are compoziție identică sau apropiată de cea a aerului inspirat, deoarece
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
au fost fixate în glicero gelatină. Pe aceste preparate totale s-a efectuat și numărarea perilor secretori de la speciile investigate. S-a urmărit numărul de peri secretori de pe frunze de mărimi diferite, în patru regiuni ale limbului foliar și anume: apicală, mijlocie apicală, mijlocie-1 bazală și bazală. Pentru fiecare caz s-au numărat de 25 ori perii de pe câte 1mm2, după care s-a făcut media. Rezultatele sunt prezentate în tabele și grafice. Am efectuat, de asemenea, preparate pentru studiul elementelor
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fixate în glicero gelatină. Pe aceste preparate totale s-a efectuat și numărarea perilor secretori de la speciile investigate. S-a urmărit numărul de peri secretori de pe frunze de mărimi diferite, în patru regiuni ale limbului foliar și anume: apicală, mijlocie apicală, mijlocie-1 bazală și bazală. Pentru fiecare caz s-au numărat de 25 ori perii de pe câte 1mm2, după care s-a făcut media. Rezultatele sunt prezentate în tabele și grafice. Am efectuat, de asemenea, preparate pentru studiul elementelor rezultate în urma
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
La nivelul primordiilor foliare și a internodurilor terminale ale tulpinii se observă diferite stadii de diferențiere a acestor peri. Celula trihogenă inițială apare ca o protubetanță pe epidermă; în urma unei diviziuni asimetrice rezultă o celulă bazală vacuolizată și o celulă apicală cu un conținut citoplasmatic dens; aceasta din urmă suferă o nouă diviziune, rezultând celula picior și o celulă apicală. La maturitate, perii secretori au opt celule mari, acoperite de o cuticula bombată, datorită difuziunii uleiului volatil prin peretele primar și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Celula trihogenă inițială apare ca o protubetanță pe epidermă; în urma unei diviziuni asimetrice rezultă o celulă bazală vacuolizată și o celulă apicală cu un conținut citoplasmatic dens; aceasta din urmă suferă o nouă diviziune, rezultând celula picior și o celulă apicală. La maturitate, perii secretori au opt celule mari, acoperite de o cuticula bombată, datorită difuziunii uleiului volatil prin peretele primar și acumularea sa între acesta și cuticulă. Având în vedere faptul că organele vegetative de la Salvia officinalis, în special frunzele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
multe trepte (3). Celulele mesenchimale induse, care sunt destinate să formeze nefronii, agregă în jurul vârfurilor ramurilor mugurilor ureterici și apoi formează niște condensări. Concomitent se produce conversia mesenchim fi epiteliu primitiv, caracterizată prin două fenomene: (1) celulele capătă o polaritate apicală și bazo-laterală; (2) se produc modificări în sinteza unor proteine (proteine adezive de tipul uvomorulinei sau cadherinei-E; proteine de matrice de tipul lamininei A și receptorului său de suprafață, integrina; proteine componente ale membranei bazale colagen IV, heparan-sulfat, entactin/nidogen
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
filamentele intermediare de citocheratină; celulele stabilesc relații cu matricea extracelulară (MEC) prin molecule de adeziune. Polarizarea reprezintă o asimetrie evidentă, tradusă prin distribuția organitelor celulare, specializări ale membranei plasmatice, distribuția unor proteine structurale de membrană. Astfel, se pot distinge: domeniul apical, reprezentat de fața luminală, adaptată procesului de resorbție; domeniul bazolateral, adaptat relațiilor intercelulare și cu MEC, conținut enzimatic (Na-K ATP-aza), prezența de receptori (EGF, TGF, LDL etc.). Sinteza și distribuția diferită a moleculelor constitutive ale membranei bazale se află la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celulelor epiteliale. C) TUBUL PROXIMAL Se formează la polul urinar al corpusculului renal, fiind în continuitate cu foița parietală. Are un diametru de 55-65 mm și este format dintr-un epiteliu cubico-prismatic simplu, cu celule înalt polarizate, existând un domeniu apical și un domeniu laterobazal. Domeniul apical se caracterizează prin evidente microvilozități de 1-1,5 mm, acoperite de un înveliș glicoproteic bogat în enzime. Domeniul laterobazal este separat de cel apical prin complexe joncționale; membrana plasmatică a acestuia prezintă numeroase falduri
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
formează la polul urinar al corpusculului renal, fiind în continuitate cu foița parietală. Are un diametru de 55-65 mm și este format dintr-un epiteliu cubico-prismatic simplu, cu celule înalt polarizate, existând un domeniu apical și un domeniu laterobazal. Domeniul apical se caracterizează prin evidente microvilozități de 1-1,5 mm, acoperite de un înveliș glicoproteic bogat în enzime. Domeniul laterobazal este separat de cel apical prin complexe joncționale; membrana plasmatică a acestuia prezintă numeroase falduri laterale și pliuri bazale care se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
epiteliu cubico-prismatic simplu, cu celule înalt polarizate, existând un domeniu apical și un domeniu laterobazal. Domeniul apical se caracterizează prin evidente microvilozități de 1-1,5 mm, acoperite de un înveliș glicoproteic bogat în enzime. Domeniul laterobazal este separat de cel apical prin complexe joncționale; membrana plasmatică a acestuia prezintă numeroase falduri laterale și pliuri bazale care se înterpătrund cu structurile similare ale celulelor vecine. Celula prezintă numeroase mitocondrii între nucleu și polul bazal, reticul endoplasmatic și neted, complexul Golgi supranuclear și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
membrana plasmatică a acestuia prezintă numeroase falduri laterale și pliuri bazale care se înterpătrund cu structurile similare ale celulelor vecine. Celula prezintă numeroase mitocondrii între nucleu și polul bazal, reticul endoplasmatic și neted, complexul Golgi supranuclear și lizozomi spre polul apical. Citoscheletul este format în special din filamente de citocheratină (CK8 și CK18). Polul apical conține peptidaze, fosfataze alcaline și hidrolaze, în timp ce polul laterobazal conține APT-ază, Na, K dependentă. Ancorarea pe membrana bazală se realizează, în special, prin integrine a1b1 și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu structurile similare ale celulelor vecine. Celula prezintă numeroase mitocondrii între nucleu și polul bazal, reticul endoplasmatic și neted, complexul Golgi supranuclear și lizozomi spre polul apical. Citoscheletul este format în special din filamente de citocheratină (CK8 și CK18). Polul apical conține peptidaze, fosfataze alcaline și hidrolaze, în timp ce polul laterobazal conține APT-ază, Na, K dependentă. Ancorarea pe membrana bazală se realizează, în special, prin integrine a1b1 și mai puțin avb3. Tubul proximal realizează resorbția: 85% apă și sodiu, potasiu, fosfați, calciu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
K. Există, de asemenea, excreție de H+, NH 4 +, activități importante în menținerea echilibrului acidobazic. F) TUBUL COLECTOR Este format din celule principale, majoritare, cu o citoplasmă clară și mai puține organite; conțin filamente de citocheratină CK19, câteva mici microvilozități apicale și canale pentru apă. Printre acestea apar celule întunecate de tip A și B, care nu conțin CK19, dar conțin anhidrază carbonică și sunt implicate în secreția de H+ și bicarbonați. Ancorarea pe membrana bazală se face prin aceleași integrine
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de 6. în esență, se produce o conversie a celulelor epiteliale renale dintr-un epiteliu absorbant într-un epiteliu secretor (acumulând fluide în chist). Pentru aceasta pledează: (1) expresia cystic fibrosis transmembrane condunctance regulator ce formează canalul clor la polul apical al celulei epiteliale renale; (2) pierderea localizării particulare a proteinelor membranare care definesc polaritatea normală a epiteliului; de exemplu, Na-K-ATP-azele (care se află normal pe suprafața bazocelulară a epiteliului tubilor maturi) se redistribuie în lungul suprafeței apicale (Pirson et al
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
clor la polul apical al celulei epiteliale renale; (2) pierderea localizării particulare a proteinelor membranare care definesc polaritatea normală a epiteliului; de exemplu, Na-K-ATP-azele (care se află normal pe suprafața bazocelulară a epiteliului tubilor maturi) se redistribuie în lungul suprafeței apicale (Pirson et al., 1998). 7. Gena N la heterozigoții Na ar produce policistina 1 normală; deși redusă cantitativ (50%), aceasta este suficientă pentru a menține structura normală a epiteliului renal. 8. Posibilitatea producerii în timpul vieții a celor două mutații somatice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sintetizați. în ADPKD, celulele epiteliale chistice produc, în mod anormal, factorii Pax-2 și WT-1, care foarte probabil vor stimula sinteza factorilor de creștere și deci proliferarea celulară (16). Sinteza aberantă a factorilor de transcripție, precum și alte elemente (de ex., localizarea apicală a pompei Na-K-ATP-ază) pledează pentru faptul că în ADPKD epiteliul tubilor renali are caractere fetale. Deci, așa cum am mai spus, mutația genei PKD1 duce la alterarea programului de dezvoltare a nefronilor, nediferențierea (maturarea) sau dediferențierea epiteliului tubular care poate iniția
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de fluide în chiști). Acest fenomen este determinat de alterarea căilor de alocare a proteinelor sintetizate de celulele epiteliale din ADPKD. Astfel, se poate produce o localizare greșită sau anormală a proteinelor membranei plasmatice, exprimată în special prin (12): localizarea apicală a Na-K-ATP-azei; poziția anormală a cotransportorului Na+-K+-2Cl la polul bazal; expresia cystic fibrosis transmembranar conducatance reglator (CFTR) de către celulele epiteliale chistice la polul lor luminal. Unii chiști din PKD au pompa Na-K-ATP-ază localizată la polul apical 3, spre
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
12): localizarea apicală a Na-K-ATP-azei; poziția anormală a cotransportorului Na+-K+-2Cl la polul bazal; expresia cystic fibrosis transmembranar conducatance reglator (CFTR) de către celulele epiteliale chistice la polul lor luminal. Unii chiști din PKD au pompa Na-K-ATP-ază localizată la polul apical 3, spre cavitatea chistică, în locul poziției bazolaterale normale prin care mediază reabsorbția 3. Localizarea apicală a pompei de sodiu a fost găsită numai în 25% din celulele chistice, iar unii autori nici nu au putut-o evidenția, ridicând în discuție
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
expresia cystic fibrosis transmembranar conducatance reglator (CFTR) de către celulele epiteliale chistice la polul lor luminal. Unii chiști din PKD au pompa Na-K-ATP-ază localizată la polul apical 3, spre cavitatea chistică, în locul poziției bazolaterale normale prin care mediază reabsorbția 3. Localizarea apicală a pompei de sodiu a fost găsită numai în 25% din celulele chistice, iar unii autori nici nu au putut-o evidenția, ridicând în discuție realitatea acestui fenomen (1). tubulară a sodiului (16); repoziționarea precoce a acestei enzime va determina
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chistului, iar forskolin, care stimulează formarea c-AMP, crește acest transport. Nu este încă foarte clar cum se produce această translocare a poziției pompei. Studiile de embriologie experimentală au arătat că în rinichiul fetal pompa Na-K-ATP-ază este prezentă la polul apical al celulelor tubilor colectori; aceasta sugerează că anomaliile în distribuția pompei din ADPKD pot reflecta starea de nediferențiere a celulelor ce limitează chistul 4. Deci modificarea polarității Na-K-ATP-azei este un fenomen secundar, produs probabil de dediferențierea celulară. Poziția apicală a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
polul apical al celulelor tubilor colectori; aceasta sugerează că anomaliile în distribuția pompei din ADPKD pot reflecta starea de nediferențiere a celulelor ce limitează chistul 4. Deci modificarea polarității Na-K-ATP-azei este un fenomen secundar, produs probabil de dediferențierea celulară. Poziția apicală a pompei de sodiu a fost observată și în boala renală chistică câștigată, sugerând că localizarea ei anormală poate fi o caracteristică generală a epiteliilor chistice. Expresia CFTR de către celulele renale chistice și localizarea ei la polul apical implică ionul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]