4,229 matches
-
dovedit în toate situațiile și la toate eșantioanele cercetării, astfel demersul experimental s-a soldat cu rezultate semnificative la parametrii luați în studiu. 3. Cercetarea întreprinsă oferă date de referință și majoritatea au utilizare practică, iar demersul cercetării prezintă valoare aplicativă. 4. Lucrarea poate fi folosită ca sursă de informare de către cei care dirijează procesul instructiv-educativ sau se ocupă de pregătirea psiho-motrică a copiilor. Frecvența cardiacă, presiunea arterială sistolică, presiunea arterială diastolică, ritm respirator, mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Studiul optimizării tehnicii și tacticii; Adaptarea la baschet a cuceririi celorlalte științe; Studierea și optimizarea pregătirii (inițiere, învățare, repetare, perfecționare); Probleme de selecție; Forma sportivă în jocul de baschet. I.2.2. Metodica baschetului Metodica baschetului explică și valorifică funcția aplicativă a teoriei baschetului, reprezintă o formă de didactică specială care adaptează la specific metodele, principiile și mijloacele generale ale pedagogiei. Metodica baschetului este subordonată: Metodicii antrenamentului sportiv; Metodologiei jocurilor sportive; Aceasta cuprinde principii, metode și mijloace specifice instruirii. Ea constă
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de modul de a vedea și înțelege omul din sfera disciplinelor de mai sus, fapt care explică aceste raporturi de interferență. 5) Raporturile formale Acest gen de raporturi ale psihopatologiei cu alte discipline umane privește, cum spuneam mai sus, caracterul aplicativ, practic, el cunoașterii bolnavului psihic, a naturii sale schimbate. Rezultatele obținute de cunoștințele psihopatologice pot fi aplicate în domenii importante ale disciplinelor umane cum ar fi: viața socială, științele juridice, psihoterapia bolilor psihice, educația specială etc. Datele psihopatologiei contribuie mult
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sa, octava, cvinta și cvarta 47. Tot acum a descoperit formidabila „Teoremă a lui Pitagora”, dar a elaborat și tehnica alegorematică 48. Mai puțin cunoscută, aceasta din urmă constituie partea cea mai uimitoare a întregului pitagorism. Alegorematica este un procedeu aplicativ, o metodă de extrapolare bazată pe raționament analogic și similitudine noetică. Pitagora a aplicat raporturile-armonii, care se bazau pe numere, la domeniul mișcării planetelor. Astfel a luat naștere „Teoria muzicii sferelor”, adică răsunetul etern-armonic al mișcărilor planetare, ordonat prin virtuțile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
multiple. Curriculumul postmodern trebuie să aibă dreptul de a valorifica indeterminarea, anomalia, haosul, dezechilibrul, disiparea și experiența trăită. După Doll jr., „dezvoltarea îmbogățirii” (developing richness) se poate realiza prin dialog, interpretări, generarea unor ipoteze și furnizarea unor jocuri și modele aplicative; b) Recursion este procesul de reflecție asupra muncii de explorare, discutare și căutare a sensurilor experiențelor de învățare. Este un proces de transformare, care modifică personalitatea, nu unul informativ, de asimilare a informațiilor. Scopul vizat este dezvoltarea competenței generale a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educației fizice, lucrului manual sau abilităților motrice; - lecția de formare a unor deprinderi tehnice - utilizarea unor instrumente tehnice, operarea pe computer etc.; - lecția de laborator; - lecția‑excursie; - lecția de activitate independentă - cazul formelor de terapie educațională; - lecția cu caracter practic (aplicativ) - orele de atelier, activități de terapie ocupațională etc. 3) Lecția de comunicare/însușire de noi cunoștințe - are un obiectiv didactic fundamental (însușirea de noi cunoștințe), dar prezintă o structură mixtă, mai ales la clasele mici (ponderea celorlalte etape corespunzătoare tipului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Acest tip de terapie are o valoare formativă, conducând la apariția de situații de învățare valoroase care vor evidenția, pe lângă încărcătura estetică, și pe cea etică și socială a conținuturilor temelor plastice. Prin selecționarea, esențializarea și concretizarea acestora, prin subiecte aplicative adecvate temelor plastice, precum și prin activizarea elevilor, cresc valoarea și eficiența terapiei și a caracterului său compensator. De asemenea, prin această terapie se întregește personalitatea copilului, se dezvoltă simțul estetic și se conștientizează nevoia de frumos în viața și activitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
elevul cu cerințe speciale să înțeleagă și să interiorizeze conținuturile predate la clasă; e) folosirea unor metode și procedee de evaluare prin care să se evidențieze evoluția și performanțele elevilor, nu numai în plan intelectual, ci mai ales în plan aplicativ (gradul de valorificare a potențialului aptitudinal și modalitățile de rezolvare a unor probleme tipice de viață sau a unor situații‑problemă, posibilitățile de relaționare și comunicare cu cei din jur, performanțele în plan profesional etc.). • Profesor itinerant/suport (teacher assistant
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
structurii perceptiv‑motorii a spațiului grafic la deficienții de intelect și la ambliopi”, Revista de Educație Specială, nr. 1. Preda,V. (1999), Intervenția precoce în educarea copiilor deficienți vizual, PUC, Cluj‑Napoca. Preda, V. (1988), Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale și aplicative, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Pufan, C. (1982), Probleme de surdo‑psihologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Racle, G. (1983), La pédagogie interactive, Editions Retz, Paris. Radu, I.T. (1978), Învățământul diferențiat. Concepții și strategii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Radu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în perioada proletcultistă, orientarea speculativă s-a dovedit vulnerabilă față de dogmatismul sociologizant, tehnicismul filologic a putut să ofere criticilor un refugiu în fața presiunilor ideologice, și dihotomia s-a refăcut pe alt plan. Aspirația lui P. este să întemeieze teoretic și aplicativ o sinteză care, depășind ruptura consacrată, să tindă la etajele superioare spre sociologie și psihologie, iar la cele inferioare spre filologie și stilistică. Acest arc aruncat între sociologie și filologie se concretizează într-o critică hermeneutică integratoare, pentru care orice
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
Sociologul și structura de interese 159 Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă 171 Opțiunea statu-quo/Alternative 174 Capitolul 10. Integrarea sociologiei ca proces social 180 Testarea și credibilitatea teoriilor sociologice 180 Tipuri și grade de integrare 184 Motivația cercetării aplicative 186 Rezistența la utilizarea sociologiei 189 Capitolul 11. Strategii și tehnici de intervenție 197 Difuzarea cunoștințelor în masa sistemelor sociale 197 Analiza obiectivelor și a problemelor 199 Evaluarea eficienței și a consecințelor laterale 202 Terapia directivă 203 Terapia nondirectivă 205
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în țara noastră reprezintă o piedică majoră în înțelegerea teoriei sociologice a lui Marx, acceptat în mod unanim ca unul dintre clasicii sociologiei. b. Câteva aliniamente, mult mai limitate de această dată, ale sociologiei în ipostaza sa de știință constructivă, aplicativă sau, cum preferă mulți, de inginerie socială. Un loc aparte îl ocupă identificarea diferențierii structurale între discursul sociologic și celideologic. De altfel, distingerea sociologiei ca știință, de ideologie, nu numai de cea comunistă, ci de orice ideologie, a reprezentat una
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
De aici, un specific al integrării științelor sociale în activitățile practice. Este nevoie de stabilirea unei relații organice și continue între practicienii ce lucrează izolat în diferitele sisteme sociale și comunitatea științifică, menită să asigure o modificare rapidă a practicilor aplicative în funcție de acumulările din sfera științei. De aici, o strategie specifică. În sociologie, cel puțin în faza actuală de început a aplicării sale practice, calea cea mai bună de integrare nu este diseminarea de specialiști-practicieni în diferitele sisteme sociale, ci accentuarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ea este inegală, mai difuză și parțială în anumite faze ale ciclului activității, mai concentrată, specificată și mai eficientă în alte faze. Este preferabil deci caintegrarea secvențială să se îmbine cu o integrare totală, completă. Motivația cercetării aplicativetc "Motivația cercetării aplicative" Motivele care determină sistemele sociale particulare (întreprinderi, ministere, localități, organisme statale, instituții culturale sau de învățământ) să solicite suportul sociologiei și să-i susțină eforturile sale aplicative nu este o problemă de interes secundar. Pentru sociologul angajat într-o asemenea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să se îmbine cu o integrare totală, completă. Motivația cercetării aplicativetc "Motivația cercetării aplicative" Motivele care determină sistemele sociale particulare (întreprinderi, ministere, localități, organisme statale, instituții culturale sau de învățământ) să solicite suportul sociologiei și să-i susțină eforturile sale aplicative nu este o problemă de interes secundar. Pentru sociologul angajat într-o asemenea activitate aplicativă este vital să realizeze o diagnoză clară a acestei motivații pentru a ști ce se așteaptă de la el, ce va trebui el să promită și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care determină sistemele sociale particulare (întreprinderi, ministere, localități, organisme statale, instituții culturale sau de învățământ) să solicite suportul sociologiei și să-i susțină eforturile sale aplicative nu este o problemă de interes secundar. Pentru sociologul angajat într-o asemenea activitate aplicativă este vital să realizeze o diagnoză clară a acestei motivații pentru a ști ce se așteaptă de la el, ce va trebui el să promită și ce nu, ce impact dorit sau nedorit va avea cercetarea sa, cum va fi estimată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
didactice. În prezent, este legitim să reținem numai ideile cu valoare de patrimoniu pe care evoluția gândirii sociologice le-a validat: creațiile conceptuale, inovațiile conceptuale și categoriale, metodele de analiză a socialului care au contribuit la stimularea cercetării fundamentale și aplicative, resemantizarea unor concepte ori reușitele În elaborarea unor diagnoze ce au avut un impact semnificativ asupra restructurării orizonturilor teoretico-metodologice ale doctrinelor cu largă audiență la momentele respective. În consecință, din rațiuni metodice, pledez pentru o istorie a doctrinelor sociologice care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au fost editate publicații sociologice de rezonanță europeană. Nu mai puțin productive au fost conferințele publice - și amintim pe acelea organizate de Institutul Social Român și de Societatea Română de Filosofie, la care vorbeau aproape toți specialiștii domeniului. Dar efectul aplicativ al sociologiei a fost mic. D. Gusti era convins că un conducător politic trebuie să cunoască În mod concret națiunea română. El și elevii săi au adunat un material empiric imens, cu speranța că va fi de folos politicii țării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marxiști importanți, iar cercetările „marxiste” au fost mai mult mimate decât abordate serios. De aceea, sociologii români au fost disponibili pentru a se angaja În grupuri de cercetare comparativă inițiate de mult În Vest sau În dezvoltarea cercetărilor sociologice imediat aplicative, În special a sondajelor de opinie. Empirismul a renăscut - fapt foarte benefic atât pentru impunerea publică a sociologiei, cât și, mai ales, pentru o viitoare dezvoltare sănătoasă a perspectivelor teoretice fertile. Lipsesc Însă - iar această lipsă este deosebit de acută - analizele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
considerăm importante analizele realizate de Paul Dobrescu și Alina Bârgăoanu (2003), respectiv Filip Alexandrescu (2003), chiar În paginile revistei Sociologie Românească. Într-un sens mai larg Însă, ca mediu academic În care se face sociologie de Înaltă ținută teoretică și aplicativă, Școala de la Chicago se caracterizează printr-un extraordinar dinamism și o autentică deschidere, dublată de rigoare. Pe această linie, sociologia de la Universitatea din Chicago interferează adânc cu cercetările de economie socială de la aceeași instituție, remarcabile fiind cele a doi premianți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
precedat-o și a declanșat pretutindeni tranziții ce au luat mai întâi forma „modernizării tradițiilor” în secolele al XIX-lea și XX, pentru ca, apoi, în vremurile noastre recente, să se identifice cu „modernizarea modernității”. Din teza generală este derivată una aplicativă: pentru un actor social contemporan, fie el stat național, comunitate, organizație sau individualitate, care își pune o întrebare de tipul „De unde venim și încotro ne îndreptăm?”, modernitatea ar constitui domeniul de referință și spațiul de configurare globală, dar diferențiată. Deși
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este înlocuit de acea individualizare a proiectelor de viață care nu este compensată decât de multiplicarea asociațiilor și organizațiilor în cadrul unei „societăți civile” tot mai active și mai preocupate de controlul societății politice și economice formale. Știința și varianta ei aplicativă, industria, au fost considerate nu doar ca simboluri ale raționalității moderne opuse tradiției, ci și ca surse și forme ale creșterii economice. Proprietatea privată și piața, în cadrul unui mod capitalist de organizare a economiei, au constituit formele dominante de consacrare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca J.H. Newman considera că a spune despre cunoașterea produsă în universitate că e utilă înseamnă a recunoaște irelevanța ei academică, iar la începutul secolului XX, sociologul T. Veblen susținea că numai cercetarea pură este de acceptat în universitate, cea aplicativă putând fi dezvoltată doar în centre de mai mică importanță, care să fie asociate cu afacerile rutiniere. Astăzi însă ar mai fi relevante asemenea poziții? Înainte de a formula un răspuns trebuie să evităm idealizarea lumii universitare clasice și să admitem
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
încoace, resursele financiare și-au extins influența, adică dominația, în aproape toate sectoarele lumii academice. Banul este zeul absolut al universității contemporane, în sensul că dictează selecția și orientarea studenților, respectiv a predării și învățării, și comandă cercetarea, mai ales aplicativă, pentru că locul celei pure este îngustat la maximum. Pentru a face față, universitatea însăși a trebuit să se reinventeze, iar unii au proclamat-o „afacere”. Priviți în lumea academică din jur și nu va fi greu să descoperiți astfel de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de orice potențial de dezvoltare. Competiția dintre universități se accentuează, profilul lor instituțional se schimbă, ofertele de calificări și recalificări se multiplică, creșterea numărului de studenți poate duce la scăderea calității, participarea în economia cunoașterii presupune dezvoltarea cercetării - mai ales aplicative - și multiplicarea centrelor antreprenoriale de inovare tehnologică. Impactul schimbărilor demografice asupra universității este deci important. Există însă și alți factori de impact. Conducere și finanțare Conducerea și finanțarea învățământului superior s-au schimbat și continuă să se schimbe rapid, mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]