1,351 matches
-
ca toate ființele din eonul sublunar, nu va avea niciodată acces În casa contemplată. El va trebui să se mulțumească, spune Isus, cu rolul de al treisprezecelea eon, căpetenie a lumii inferioare (p. 46). Concluzia se desprinde ușor. Din datele apocrifei rezultă că Iuda beneficiază, Într-adevăr, de o poziție privilegiată, dar la un nivel inferior, În universul sublunar. De asemenea, el se află „mai presus” de ceilalți apostoli, dar, Încă o dată, nu pentru că ar fi avut parte de o inițiere
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pornit la descifrarea Evangheliei lui Iuda cu informațiile lor În minte. Cred că acesta e principalul motiv pentru care ei forțează pe alocuri traducerea, Încercând să o potrivească scenariului ereziologic. Or, cum spuneam, nu avem nici o garanție că Irineu cunoscuse apocrifa despre care vorbește sau că apocrifa lui este aceeași cu apocrifa noastră. Până când nu vom avea, dacă vom avea!, textul integral, perfect editat al Evangheliei lui Iuda, e mai sănătos să ne abținem de la orice verdict „definitiv”. În loc de Încheiere Romantismul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cu informațiile lor În minte. Cred că acesta e principalul motiv pentru care ei forțează pe alocuri traducerea, Încercând să o potrivească scenariului ereziologic. Or, cum spuneam, nu avem nici o garanție că Irineu cunoscuse apocrifa despre care vorbește sau că apocrifa lui este aceeași cu apocrifa noastră. Până când nu vom avea, dacă vom avea!, textul integral, perfect editat al Evangheliei lui Iuda, e mai sănătos să ne abținem de la orice verdict „definitiv”. În loc de Încheiere Romantismul german, cu puternic pigment naționalist, l-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Cred că acesta e principalul motiv pentru care ei forțează pe alocuri traducerea, Încercând să o potrivească scenariului ereziologic. Or, cum spuneam, nu avem nici o garanție că Irineu cunoscuse apocrifa despre care vorbește sau că apocrifa lui este aceeași cu apocrifa noastră. Până când nu vom avea, dacă vom avea!, textul integral, perfect editat al Evangheliei lui Iuda, e mai sănătos să ne abținem de la orice verdict „definitiv”. În loc de Încheiere Romantismul german, cu puternic pigment naționalist, l-a transformat pe Iuda Într-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a smerit până la ultima limită, făcându-se om, creatură, tot așa Iuda se smerește, se Împuținează pe sine făcându-se trădător. „Ordinea inferioară este o oglindă a ordinii superioare. Iuda Îl reflectă așadar pe Isus.” Voi Încheia amintind o povestire „apocrifă” a lui Vasile Voiculescu, publicată În culegerea, postumă, Toiagul minunilor. Ea se numește „Copacul lui Iuda”. Imediat după predarea lui Isus, Iuda, ajuns„pe culmile disperării”, Începe să caute prin Ghetsimani un copac vânjos de care să se spânzure. Dar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Dumnezeu [adică], minunile (dynameis) veacului ce va să vină, dacă au căzut, să se Înnoiască Încă o dată spre pocăință (metanoia), fiindcă ei Îl răstignesc, prin ei, pe Fiul lui Dumnezeu și-L batjocoresc”. PAGINĂ NOUĂ 4. Ce pierdem ignorând literatura apocrifă? I Înainte de a răspunde la această Întrebare, să Încercăm să clarificăm câteva lucruri „tehnice”. În spațiul universitar occidental, laic sau creștin, studierea științifică a scrierilor apocrife și-au găsit de multă vreme locul și rostul, bucurându-se de un interes
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pe Fiul lui Dumnezeu și-L batjocoresc”. PAGINĂ NOUĂ 4. Ce pierdem ignorând literatura apocrifă? I Înainte de a răspunde la această Întrebare, să Încercăm să clarificăm câteva lucruri „tehnice”. În spațiul universitar occidental, laic sau creștin, studierea științifică a scrierilor apocrife și-au găsit de multă vreme locul și rostul, bucurându-se de un interes crescând și binemeritat. Editarea textelor are, În Occident, o tradiție de peste trei sute de ani, dacă ne fixăm primul reper În 1703, anul când Fabricius a publicat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
vreme locul și rostul, bucurându-se de un interes crescând și binemeritat. Editarea textelor are, În Occident, o tradiție de peste trei sute de ani, dacă ne fixăm primul reper În 1703, anul când Fabricius a publicat un volum impozant, intitulat Codexul apocrif al Noului Testament. De la Fabricius și până astăzi s-au făcut pași enormi În editarea, comentarea, Înțelegerea cinstită, nepartizană a apocrifelor creștine. Cazul României este, ca de obicei, mai special. Pe de o parte, Întâlnim o mefiență cronică față de acest
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de ani, dacă ne fixăm primul reper În 1703, anul când Fabricius a publicat un volum impozant, intitulat Codexul apocrif al Noului Testament. De la Fabricius și până astăzi s-au făcut pași enormi În editarea, comentarea, Înțelegerea cinstită, nepartizană a apocrifelor creștine. Cazul României este, ca de obicei, mai special. Pe de o parte, Întâlnim o mefiență cronică față de acest corpus literar din partea teologilor, a așa-zișilor „creștini adevărați”, a zelatorilor „ortodoxiei pure”, a păzitorilor „tradiției nealterate”. Pentru aceștia, nu mai
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
este, ca de obicei, mai special. Pe de o parte, Întâlnim o mefiență cronică față de acest corpus literar din partea teologilor, a așa-zișilor „creștini adevărați”, a zelatorilor „ortodoxiei pure”, a păzitorilor „tradiției nealterate”. Pentru aceștia, nu mai Încape vorbă, cuvântul „apocrif” miroase a pucioasă și nu-și are locul În vocabularul pravoslavnic. Dacă te ocupi, În România ortodoxistă, de apocrife, imediat ajungi „eretic”, prin urmare direct În fundul iadului. De partea cealaltă, Întâlnim o pasiune smintită, necontrolată pentru aceste scrieri, văzute ca
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
teologilor, a așa-zișilor „creștini adevărați”, a zelatorilor „ortodoxiei pure”, a păzitorilor „tradiției nealterate”. Pentru aceștia, nu mai Încape vorbă, cuvântul „apocrif” miroase a pucioasă și nu-și are locul În vocabularul pravoslavnic. Dacă te ocupi, În România ortodoxistă, de apocrife, imediat ajungi „eretic”, prin urmare direct În fundul iadului. De partea cealaltă, Întâlnim o pasiune smintită, necontrolată pentru aceste scrieri, văzute ca un eșantion de literatură ezoterică. În ultimii ani mai cu seamă au apărut tot felul de traduceri neprofesioniste, făcute
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
elementară noțiune de garanție culturală. A citi, a comenta „științific” un text grecesc după o traducere engleză e de neconceput În Occident; dar este regulă În România. Chiar și În spațiul universitar ortodox din România apar așa-zise „doctorate” despre apocrife, fără valoare, simple compilații (și nici ele bine cusute) despre texte etiopiene, de pildă, analizate după versiunea... franceză. Cum se poate Întocmi o școală normală pe un soclu de necinste cvasipermanentă? Reluându-mi, așadar, ideea: Între mefiență programată și belferism
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și spiritul lor dintâi, cât mai aproape de surse, nu În litera moartă a dogmatismului politicianist. Nu cred să existe aici, de față, persoane care să contrazică aceste afirmații de strict bun-simț. Așa stând lucrurile, din păcate, cu perceperea și „exploatarea” apocrifelor În România, consider necesare definirea câtorva termeni și o clarificare de ordin metodologic. Întâi de toate trebuie spus că denumirea de „apocrife” (apocrypha: „ascunse”, „tăinuite”, prin urmare „dubioase”) Își are originea În mediile ecleziale, ortodoxe, nu În mediile care au
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
persoane care să contrazică aceste afirmații de strict bun-simț. Așa stând lucrurile, din păcate, cu perceperea și „exploatarea” apocrifelor În România, consider necesare definirea câtorva termeni și o clarificare de ordin metodologic. Întâi de toate trebuie spus că denumirea de „apocrife” (apocrypha: „ascunse”, „tăinuite”, prin urmare „dubioase”) Își are originea În mediile ecleziale, ortodoxe, nu În mediile care au dat naștere scrierilor respective. „Problema apocrifelor” este strict legată de „problema canonului” creștin și ea apare În a doua jumătate a secolului
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
câtorva termeni și o clarificare de ordin metodologic. Întâi de toate trebuie spus că denumirea de „apocrife” (apocrypha: „ascunse”, „tăinuite”, prin urmare „dubioase”) Își are originea În mediile ecleziale, ortodoxe, nu În mediile care au dat naștere scrierilor respective. „Problema apocrifelor” este strict legată de „problema canonului” creștin și ea apare În a doua jumătate a secolului al II-lea, mai ales În Adversus haereses, importantul tratat al lui Irineu. Cu riscul de a luxa prejudecăți și de a leza comodități
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
limbaj omenesc, nu Înseamnă altceva decât reafirmarea, implicită, a transcendenței lui Dumnezeu și nelegitimitatea faptului de a-L reduce pe Fiul lui Dumnezeu la conținutul unei Cărți. Astfel vom Înțelege mai just și dezbaterea din jurul canonului Scripturii, precum și soarta rezervată apocrifelor. * Constituirea canonului Noului Testament s-a Întins pe o perioadă de aproape două secole, Între jumătatea secolului al II-lea și sfârșitul secolului al IV-lea (Sinodul de la Cartagina, 397). Nu voi intra În detalii istorice sau tehnice, mulțumindu-mă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
doilea rând, absența unor texte celebre astăzi, precum Apocalipsa lui Ioan sau Epistola către evrei; În sfârșit, prezența altor texte, dispărute astăzi, mai mult sau mai puțin, din colimatorul nostru, precum Didahia, Epistola lui Clement, Păstorul lui Hermas și câteva... apocrife, printre care Evanghelia lui Petru și Apocalipsa lui Petru. Apocalipsa lui Ioan a stat multă vreme „pe tușă”, din cauza milenarismului presupus din capitolul 20; nici Evanghelia lui Ioan n-a avut o soartă mai favorabilă, dintr-un motiv similar, a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a dispărut din ele din cauza interpolărilor docetiste tardive, așa cum mărturisește Serapion, episcop al Antiohiei, la Începutul secolului al III-lea. Prin urmare, Într-o perioadă când Încă nu exista un canon cert al Noului Testament, unele din scrierile numite astăzi „apocrife” nu deranjau pe nimeni, ba chiar puteau sta alături de cele trei evanghelii sinoptice sau de corpusul epistolelor pauline. * Last but not least, denigratorii au tendința să minimalizeze ori chiar să anuleze caracterul variat, policrom al scrierilor apocrife. Sub eticheta „apocrife
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
scrierile numite astăzi „apocrife” nu deranjau pe nimeni, ba chiar puteau sta alături de cele trei evanghelii sinoptice sau de corpusul epistolelor pauline. * Last but not least, denigratorii au tendința să minimalizeze ori chiar să anuleze caracterul variat, policrom al scrierilor apocrife. Sub eticheta „apocrife” sunt Înghesuite forțat, cu bune sau rele intenții, texte nu numai de origini culturale diferite, dar și cu mize teologice radical diferite. Un text gnostic precum Evanghelia lui Iuda, elaborat, probabil, În cadrul sectei cainite, nu poate fi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
apocrife” nu deranjau pe nimeni, ba chiar puteau sta alături de cele trei evanghelii sinoptice sau de corpusul epistolelor pauline. * Last but not least, denigratorii au tendința să minimalizeze ori chiar să anuleze caracterul variat, policrom al scrierilor apocrife. Sub eticheta „apocrife” sunt Înghesuite forțat, cu bune sau rele intenții, texte nu numai de origini culturale diferite, dar și cu mize teologice radical diferite. Un text gnostic precum Evanghelia lui Iuda, elaborat, probabil, În cadrul sectei cainite, nu poate fi pus, În nici un
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Iuda, elaborat, probabil, În cadrul sectei cainite, nu poate fi pus, În nici un caz, alături de Protoevanghelia lui Iacob sau de Pseudo-Evanghelia lui Matei, două produse ale creștinismului popular, „curate” din punct de vedere dogmatic. Se impune așadar o decantare a corpusului apocrif În funcție de procentul de „Învățătură eretică” pe care-l conține fiecare text În parte. Toate mărturiile creștinismului antic, de orice culoare și de orice nuanță (gnostic, iudeo-ebionit, popular) sunt importante, Întrucât toate ajută la conturarea unei lumi altfel inexistentă pentru noi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
teologică. Un creștin Își poate satisface curiozitatea științifică studiind un text gnostic, precum Pistis Sophia, dar, În același timp, regula fidei, dublată de propriul său angajament spiritual, Îi impune respingerea lui la nivelul doctrinei. Nu la fel stau lucrurile cu apocrifele de origine populară, de pildă. Aceste texte, multe remaniate târziu, după campania „antiapocrife” din secolele al II-lea și al III-lea, constituie o mină de informații despre imaginarul și despre tipul de credință practicat de anumite comunități creștine din
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de anumite comunități creștine din Asia Mică, Palestina sau Egipt. Între o evanghelie gnostică sethiană, care impune o nouă viziune teologică despre lume, un nou scenariu soteriologic și un text de factură populară diferența este uriașă. Rețeta „de fabricație” a apocrifelor populare (denumirea aceasta nu acoperă tot spectrul, dar mi se pare cea mai adecvată pentru dezamorsarea falselor tensiuni), așadar rețeta lor de fabricație seamănă cu rețeta de fabricație a „ciorbei de bolovan” descrisă de Vasile Voiculescu Într-una din prozele
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
amănuntul ori să umple lacuna respectivă. Așa au luat naștere capodopere precum Apocalipsa lui Pavel, Protoevanghelia lui Iacob sau Evanghelia lui Nicodim, texte asupra cărora doresc să mă opresc În continuare. II Bineînțeles, nimeni nu ne obligă să citim scrierile apocrife ori măcar să le cunoaștem fragmentar. Nimeni nu ne obligă să citim teologie budistă ori medievală occidentală. Dar merită să ne Întrebăm, cu toată sinceritatea: nu pierdem oare ceva important ignorând asemenea texte? Un bun prieten, cercetător la Institutul Sources chrétiennes
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În afara preocupărilor „de specialitate”: patristică, ecdotică, istoria creștinismului antic și atât. Restul e distracție inutilă pentru dânsul. M-am Îngrozit, dar, În fața unei asemenea decizii radicale și ferme, orice argument devenea din capul locului inoperant. Ce pierdem așadar ignorând scrierile apocrife creștine ale Antichității? Pe plan teologic, poate, „nu mare lucru”. Cam ce s-ar fi pierdut dacă vremurile ar fi șters 50% din icoanele mânăstirilor din Bucovina. Pe plan uman și cultural - foarte mult. Pe plan uman: cum aceste texte
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]