6,356 matches
-
punct de vedere fonetic, „i” scris este vocalic, semivocalic sau marcă a unei consoane palatalizate). Dacă, în plus, e determinat prin articol hotărât (în cazul în care ați uitat, precizez, așa, mai colocvial, că articulare hotărâtă e totuna cu o arătare cu degetul, adică e o „desemnare”), mai capătă, în scris, un „i”. Nu-i greu: un „i” de la plural plus un „i” semn de articol fac doi „i”. Cine însă nu știe trebuie să se descurce altfel. Cea mai bună
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
superioară. [12] Sensul istoriei nu se poate descoperi în istorie, judecata asupra ei nu se poate rosti în cuprinsul ei, fiindcă aceasta ar însemna că ea a ajuns la capăt atâta timp cât ea încă durează, ceea ce este cu neputință. De aceea arătarea descoperită a lui iisus Hristos cu umanitatea Sa desăvârșit îndumnezeită, este dincolo de istorie. Istoria este prin ființa ei drum nu odihnă finală, ea este tensiune neajunsă la capăt. Ea este timp și în timp nu este dat totul concentrat. Din
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
ca pretext literar un jurnal lăsat prietenei de către Lăură, personajul principal care își trăiește ultimele zile de viață într-un spital. Sunt întâmplări reale, simțămintele ei au trecut prin filtrul înțelegerii și simțirii mele. Firul întâmplărilor este derulat în scopul arătării dramei celor de sub ocupație, dar și a celor refugiați de teama « ciumei comuniste ».Am urmărit destinul Laurei, pot spune de la naștere până la moarte, am mers pe un fir epic propus, urmărind descrierea unor întâmplări din Basarabia și din Patria-mamă, România
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
Despre fixarea sărbătorii in timp istoric și spațiu geografic În Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea Domnului era serbată în aceeași zi cu Botezul Domnului, adică la 6 ianuarie; această dublă sărbătoare era numită în general sărbătoarea Arătării Domnului. Practica răsăriteană se întemeia pe tradiția că Mântuitorul S-ar fi botezat în aceeași zi în care S-a născut, după cuvântul Evangheliei, care spune că, atunci când a venit la Iordan să Se boteze, Mântuitorul avea ca la 30
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
Fiul Celui Prea Înalt se va chema; și Domnul Dumnezeu îi va da Lui tronul, părintelui său David. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit' (Luca I, 30-33). Cuvintele îngerului încununează arătările proorocilor. El încredințează lumea că însuși Dumnezeu a grăit prin glasul acestora și că cele spuse de ei s-au împlinit întru totul. Aceasta este marea bucurie prăznuită astăzi de neamul creștinesc. Pentru noi s-a născut prunc tânăr. Dumnezeu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
revelația nașterii Domnului direct de la îngeri; au avut în fața lor o experiență mult mai mare decât urmărirea unei stele. Despre importanța și semnificația spiritual - duhovnicească a nașterii Domnului nostru Iisus Hristos Nașterea lui Iisus Hristos este începutul mântuirii noastre și arătarea tainei celei din veac, a unirii desăvârșite a divinului cu umanul. Întruparea Cuvântului reprezintă pogorârea lui Dumnezeu-Cuvântul la creatura căzută în păcat, pentru facerea din nou a omului zidit după chipul lui Dumnezeu. Totodată, Nașterea lui Hristos din Fecioară rămâne
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
făcut ipostas trupului, precum întru aceeași dată și trup însuflețit și cuvântător și gândit. Pentru aceea nu îl numim om îndumnezeit, ci îl mărturisim Dumnezeu înomenit. Vorbind despre sărbătoarea Întrupării Domnului, Sfântul Grigorie de Nazians spune: „Praznicul de astăzi este arătarea lui Dumnezeu, adică nașterea, căci se zice în amândouă felurile, două numiri fiind puse aceluiași lucru. Căci Dumnezeu S-a arătat neamurilor prin naștere, El care era, și de-a pururi era, din Cel ce pururi este mai presus de
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
doar să o privești,trebuia să facă ceva,să o ajute sau să plece mai departe și să își vadă de drum.” Fir-ar să fie”,își spuse fata în gând,s-a dus la individa ce făcea ca toate arătările și a început să o scuture,fata își revine încetul cu încetul din uriașul atac de panică,dar tot avea o privire tâmpă pe chip. -Salut,ești bine?o întreabă Victoria fără prea mari speranțe la un răspuns. Nimic,așa cum
MĂREAŢA POARTĂ NEAGRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363629_a_364958]
-
sculptat de mine numai bust / și în cuvinte. // Dar nu pot nu e spart timpanul / prin care curg anomalii, / numite ora, ziua, anul / sau nenumite. Urechea mea este un țărm de mare / e marginea de sus a sunetelor lumii, / supusa arătare / a neființei. // Spun că sunt pești de sunet în vorbire, / ... / » - Cântec de scos apa din urechi - SOrd, I, 332 sq.). „Inefabilul“ acestui volum a fost remarcat de numeroși critici literari, între cei dintâi fiind și Eugen Simion: «Intenția lui Nichita
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
pe șofer să rămână pentru o clipă nemișcat, să fie cuprins de o stare ciudată de liniște, de calm inexplicabil. Se frecă la ochi, parcă pentru a se convinge că fata chiar există, acolo, pe pavele și nu este o arătare. Când a privit-o, din nou, s-a dezmeticit. „Tâmpitule!” se apostrofă în gând. Se aplecă, o prinse și o scutură cu putere de umeri, strigându-i. - Măi, fată! Trezește-te! Ce ai? O plesni ușor cu palma peste obraji
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
te răzbuni pe cei care te-au răpit și te-au batjocorit... Eu pot face să se aleagă praful și pulberea de Shinji și de toată gașca sa...”. De unde știi cum îl cheamă?”, întrebă fata, încă tremurând. ”Ahaha...”, râse scurt arătarea, ”eu știu totul, draga mea; chiar și ce a fost înainte de a apărea viața pe Pământ... Tot ce ai de făcut este să mă conduci la ei, de restul mă voi ocupa personal...”. Aiko stătu câteva momente în cumpănă. Perspectiva
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
piatra ce mă lovește” - cf. Drumul întoarcerii - în loc de prefață - p. 5. Uneori, Poetul se dezlănțuie (cam pe la marginea Retoricii Jurnalistice și, deci, parțial, ieșind din Poezie...!), în diatribe extrem de vehemente, împotriva relelor întocmiri, din societatea inventată și construită de oameni (arătarea Târfei Babilonice: „vreo lichea punctiformă/șuntează lichele importante la vârf !/(...)ești pomenit/când o târfă locală/se deschiloțează cu frenezie/în Capitală” - Desfigurarea Soarelui și, deci, aparenta cvasi-eliminare a forțelor benefice, din lume: „după soarele mâncat de molii” - cf. Interior
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
ce înseamnă bucătarul sultanului, că-l putea otrăvi, că viața lui era în mâinile bucătarului! - i-a zis: este sfântul nu știu care în pustie, chemați-l pe el! Vine sfântul, vede fenomenul și zice: Eu nu sunt demn de o așa arătare! Lăsași-mă să postesc patruzeci de zile și dacă bunul Dumnezeu se va milostivi să-mi arate, atunci se va întâmpla. Lucrarea este fenomenală. Se duce sfântul, postește patruzeci de zile, și zice: Am văzut! Mâna zice așa: Dacă erau
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
atunci un copil, mai degrabă scund pentru vârsta sa, foarte slab, cu capul mare, tuns zero și cu ochii căprui spre verde închis, rotunzi și iscoditori. Îl privea curios și oarecum mirat pe Amza, nu mai văzuse o astfel de arătare. Amza era o piticanie tuciurie, avea un metru și cinzeci și patru de centimetri și o sută douăzeci și cinci de kilograme. Era aproape rotund. Fața o avea transpirată tot timpul, iar transpirația îi era uleioasă și mirosea urât. A venit și
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Ioan Gură de Aur despre Pocăința" - avându-l ca invitat pe Domnul Conf. Univ. Dr. Ion Marian Croitoru de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității "Valahia" din Târgoviște. 18 Mai 2015 - seară duhovniceasca intitulată „Mărturisirea lui Hristos Cel Înviat - Despre arătările Domnului după Înviere”, susținută de către Părintele Profesor Constantin Preda - Parohul Bisericii „Sf. Gheorghe” - Plevna din București. 25 Mai 2015 - seară duhovniceasca cu tema " Despre provocarea misiunii parohiale în contextul societății contemporane", invitat fiind Preacucernicul Părinte Profesor Gheorghe Istodor - Cadru didactic
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
Câteva fete, mai slabe de țâțână, lepădară. Bărbații, urmași ai vechilor și vitejilor răzeși din timpurile de glorie ale istoriei, cuprinși de patima luptei, agitau ciomegele și proferau îndemnuri din care nu lipseau dumnezeii, crucile și anatomia mamei acestei cumplite arătări, ieșită parcă din străfundurile iadului. Muierile chirăiau, ca de obicei, fără rost având colțul basmalei în gură. Babele vorbeau fără șir, părând a derula vechi incantații. Ce era cu adevărat în mintea lor însă, nimeni nu putea să știe... Copii
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
revela voalând, de a bloca ferm accesul celor opaci”. Analitica receptivității (transpusă în plan spațial și simbolic) pe care o întreprinde filozoful exploatează cele două registre distincte, care structurează semantismul paradoxal și subtil al parabolelor - un registru al dezvăluirii, al arătării și altul al camuflării: „Fiecare își va lua partea sa, căci parabolele suntsemnal revelator pentru unii și camuflaj prudent pentru ceilalți. Ele ascund dezvelind și dezvăluie acoperind, în funcție de amplasamentul spiritual al receptorului. Altfel spus, parabolele cheamă și totodată țin la
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
Despre fixarea sărbătorii in timp istoric și spațiu geografic În Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea Domnului era serbată în aceeași zi cu Botezul Domnului, adică la 6 ianuarie; această dublă sărbătoare era numită în general sărbătoarea Arătării Domnului. Practica răsăriteană se întemeia pe tradiția că Mântuitorul S-ar fi botezat în aceeași zi în care S-a născut, după cuvântul Evangheliei, care spune că, atunci când a venit la Iordan să Se boteze, Mântuitorul avea ca la 30
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Fiul Celui Prea Înalt se va chema; și Domnul Dumnezeu îi va da Lui tronul, părintelui său David. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit' (Luca I, 30-33). Cuvintele îngerului încununează arătările proorocilor. El încredințează lumea că însuși Dumnezeu a grăit prin glasul acestora și că cele spuse de ei s-au împlinit întru totul. Aceasta este marea bucurie prăznuită astăzi de neamul creștinesc. Pentru noi s-a născut prunc tânăr. Dumnezeu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
revelația nașterii Domnului direct de la îngeri; au avut în fața lor o experiență mult mai mare decât urmărirea unei stele. Despre importanța și semnificația spiritual - duhovnicească a nașterii Domnului nostru Iisus Hristos Nașterea lui Iisus Hristos este începutul mântuirii noastre și arătarea tainei celei din veac, a unirii desăvârșite a divinului cu umanul. Întruparea Cuvântului reprezintă pogorârea lui Dumnezeu-Cuvântul la creatura căzută în păcat, pentru facerea din nou a omului zidit după chipul lui Dumnezeu. Totodată, Nașterea lui Hristos din Fecioară rămâne
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
făcut ipostas trupului, precum întru aceeași dată și trup însuflețit și cuvântător și gândit. Pentru aceea nu îl numim om îndumnezeit, ci îl mărturisim Dumnezeu înomenit. Vorbind despre sărbătoarea Întrupării Domnului, Sfântul Grigorie de Nazians spune: „Praznicul de astăzi este arătarea lui Dumnezeu, adică nașterea, căci se zice în amândouă felurile, două numiri fiind puse aceluiași lucru. Căci Dumnezeu S-a arătat neamurilor prin naștere, El care era, și de-a pururi era, din Cel ce pururi este mai presus de
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului De-a lungul istoriei omenirii, au fost folosite mai multe tipuri de calendare: lunare, solare sau lunaro-solare. Obiceiul calculării anului eclezial, numit și Indiction (“Indiction" la romani însemna: poruncă și arătare), începând cu prima zi de toamnă, vine din antichitate, unde existau două sisteme de determinare a timpului unui an: unul al egiptenilor de 365 zile, care era mai corect, dar nici el perfect și altul al romanilor de 355 zile
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
e curată. Cu tine nopți am colindat cuprinși în dor ferbinte, și în amor ne-am sărutat în râuri de cuvinte. Și dacă tu n-ai fi venit din marea depărtare, eu nu-ți eram nicicând iubit și tu o arătare. Așa a fost să ne-ntâlnim când n-ea cerut iubirea, și-n floarea ei să ne iubim cu toată fericirea. Nu voi uita privirea ta ce mă privea-n oglindă, când te-am văzut în față mea firavă și
NU AM UITAT de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347597_a_348926]
-
râurile uscate la piept și strig: never more, apoi îmi întind aripile și o iau spre apus ca o pasăre absurdă privesc spațiile pe unde capetele oamenilor se rotesc la infinit, mă gândesc că aș putea fi orice, gând, strigăt, arătare, spirit de care trupul ar putea să-mi atârne spânzurat ca o brezoaie. văd o lume care cade în nesfârșit, amestecată cu ape, cu soare, cu ploi, cu primejdii, pe poteci de aur și de tină, într-o lumină tristă
METAMORFOZE AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365807_a_367136]
-
de patruzeci de ani. Dacă l-ați văzut vreodată pe Nea Nelu în costum de pirandă, cântând de mama focului cântece de altădată, veți știi că lacrimile de crocodil sunt prea mici pentru umorul pe care îl poate stârni borțoasa arătare, cu salba de bani atârnând la gât și cu fustele întinse peste dosul scărmănat cu mare foc în timpul fiecărei poante. Anul acesta, Ioan Velica a sosit cu o surpriză frumoasă, volumul „Din amintirile unui artist amator”, o culegere reușită de
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]