6,861 matches
-
dezrobești, noi tot am zăbovit În patima stupidei mentalități de slugă. Azi suntem bieți străini, debusolați total, Ni-e răsăritul orb și-apusu-i o scânteie. C-un puls țipând grăbit, visăm cvasitotal, Trăind păcatul Evei, edenica femeie... Referință Bibliografică: STRĂINI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1730, Anul V, 26 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
STRĂINI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378217_a_379546]
-
răsăritul orb și-apusu-i o scânteie. C-un puls țipând grăbit, visăm cvasitotal, Trăind păcatul Evei, edenica femeie... Referință Bibliografică: STRĂINI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1730, Anul V, 26 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
STRĂINI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378217_a_379546]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1730, Anul V, 26 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
STRĂINI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378217_a_379546]
-
cu atât mai vârtos de cei care afirmă că Eminescu era sănătos, și ar fi putut să mai trăiască, dacă nu cădea victima unui asasinat, îndeplinit la porunca unor conspiratori din umbră. Așadar, vom prezenta mai jos relatările acestei reviste ardelene (și, acolo unde avem referințe, în paralel, prezentăm pasaje din scrisorile de familie) care acoperă un interval de câteva luni, începând de la mijlocul anului 1887. Astfel, în zece numere consecutive 7 , dintr-un total de 14, Revista ”Familia”, va aborda
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
ani în urmă elev la un liceu francez, iar acum îl găsim student la University of Western Ontario, Facultatea de Știință), Dl ing. Dan Manolescu (București), Dna. ing. Mihaela Moisin (București), Dl. tehnician mecanic Alexandru și Dna economist Olivia Colceriu (ardeleni). Ei au grijă ca totul să funcționeze impecabil. Împreună cu alții, activează în cadrul Câmpului Românesc numai în calitate de voluntari. Bucuria revederii a fost imensă, căldura sufletească, politețea, solicitudinea, prietenia și dragostea cu care acești oameni te înconjoară sunt de-a dreptul impresionante
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
sub forma vatran vin din cuvântul vatra, deci un vel de strămoș al vetrei, la arieni vatra fiind un loc sacru în spațiul de locuit. Civilizația Cucuteni, cu ceramică extraordinară, pe care se află simboluri ce încă le au românii ardeleni pe porțile de lemn, pe ceramică, semne ce le au românii pe cusăturile naționale, pe fote, pe îi, pe catrințe, pe cămășile bărbătești, are o vechime măsurată cu C14 de pește 9000 de ani, mai veche cu pește 2000 de
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
aur de-asupra leagănului, / clădește sufletul mamelor întristate, / stă cu noi la masă, / deschide petalele trandafirului seara, la rugăciune./ Maria e un nume de icoană. / Maria e un nume ce cântă!” (Ernest Bernea, Poiana Mărului,1952) Zorica Lațcu, din părinți ardeleni, viitoarea monahie Teodosia, licențiată în Filologie clasică, limba și literatura franceză la Cluj. A fost cercetător la Institutul Român de Lingvistică din Cluj și a colaborat la Dicționarul Limbii Române, coordonat de Sextil Pușcariu. După apariția celor trei volume de
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
să aibă parte de o asemenea pierdere. Victor Iancu a fost el însuși un om pe care nu se putea să nu-l îndrăgești. Intelectual eminent, cinstit, entuziast, devotat până la sacrificiu cauzei țării lui, a fost, ca mulți alți intelectuali ardeleni, un personaj luminos în viața publică. S-a născut la 26 martie 1936 la Agârbiciu, în județul Cluj. Doctor în Filologie, a parcurs toate treptele carierei universitare, până la obținerea titlului de Profesor. A predat limba română la universitățile din Torino
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
proletcultistă, prin vehicularea clișeelor conjuncturale de istorie literară, prin manipularea ideologică a valorilor literare. După o prezentare inevitabil schematică și expeditivă a începuturilor, după trecerea în revistă a cronicarilor, a lui Dimitrie Cantemir, a lui Antim Ivireanu, a reprezentanților Școlii Ardelene, a Văcăreștilor, istoricul literar improvizat reliefează meritele literare ale lui Eliade Rădulescu, Anton Pann, Vasile Cârlova și Grigore Alexandrescu, consacrând apoi o secvență specială "Daciei literare" și romantismului românesc (Kogălniceanu, Negruzzi, Alecu Russo), pentru a se opri cu mai mult
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
când luai "Contemporanul" și mai târziu România literară. Unele dintre aceste tablete erau parabole (istorioare morale), altele poeme în proză. Așa se face că tinerii scriitori îi adresează epistole, cerându-i sfatul, sprijinul moral, îndrumări în privința scrisului. Trei tineri scriitori ardeleni (doi dintre ei încă studenți pe atunci), Teofil Răchițeanu, Ilie Rad și Viorel Mureșan, îi scriu autorului Cărții Oltului, acesta le răspunde, nu atât de des, cum ar fi voit ei, și acest fond epistolar a fost publicat de istoricul
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
Răchițeanu, Ilie Rad și Viorel Mureșan, îi scriu autorului Cărții Oltului, acesta le răspunde, nu atât de des, cum ar fi voit ei, și acest fond epistolar a fost publicat de istoricul literar Ilie Rad cu titlul Rânduri către tinerii ardeleni. Cele mai multe scrisori sunt adresate lui Teofil Răchițeanu, care, după o criză sufletească, se retrage în satul său din Apuseni, Răchițele, ca profesor de limba și literatura română, își construiește o cabană, citește și scrie, îndrăgostit de peisajul și istoria Apusenilor
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
pe această temă. Viorel Mureșan a fost tot timpul tăcut și retras, speriat poate și de avertismentul lui Geo Bogza că șoferul care-i conduce este securist. După această vizită, care marchează apogeul prieteniei lui Geo Bogza cu tinerii scriitori ardeleni, autorul Cărții Oltului își rărește dialogul epistolar, pentru că, sprijinind pe câțiva dintre dizidenții români (Mihai Șora, Mircea Dinescu ș.a.) a intrat el însuși în observatorul serviciilor de Securitate. Dincolo de valoarea documentară și biografică, această corespondență se citește și ca o
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
Pavel Șușară Născut la 24 mai 1920, în orașul Fetești, ca descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan, sculptorul Ion Vlad ar fi împlinit anul acesta 87 de ani. În condiții normale, posteritatea lui care a depășit vîrsta indeciziilor și a dubitațiilor de tot felul trebuia să exercite o presiune din ce în ce mai puternică asupra spațiului
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
o romanță pe charismaticul prezentator de azi al “Crizantemei”, actorul Adrian Păduraru. Evocările legate de festivalul de la Târgoviște au continuat în luările de cuvânt ale altor muzi- cieni implicați în manifestare: dirijorul Voicu Enăchescu, membru în juriu, și compozitorul Dan Ardelean, șeful orchestrei de acompa- niament, care nu o dată i-a cedat lui Titel locul la pian. Pianist și orchestrator redutabil, Titel Popovici a fost prețuit de tânăr de legendarul Sile Dinicu, care l-a invitat în orchestra Radiodifuziunii la festivalurile
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
prestațiile corului, pregătit cu profesionalism de maestrul Stelian Olariu, și ale orchestrei au fost parcă și mai bune decât la premieră, fiind rare decalajele, atacurile ezitante sau momentele de exces sonor. În distribuție, schimbarea evidentă a adus-o soprana-oaspete Nicoleta Ardelean. Are un timbru frumos, fremătător și velurat, pe care îl remarcam încă în urmă cu niște ani, într-o „Traviata”, filmată la Opera din Timișoara. E adevărat, atunci era mai tânără, avea mai multă lumină și, parcă, rolul îi punea
OTELLO, în anul bicentenarului Verdi by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83427_a_84752]
-
sau în 1918/1919 ne leagă într-un fel de literaturile din jur și într-altul de scriitorii care au fost (s.a.), așa că lecția de geografie literară trebuie ținută lângă lecția de geopolitică. Centrul anulează dinamica marginilor, scriitorii bucovineni, basarabeni, ardeleni, bănățeni trăiesc minimalizări sau chiar interdicții explicabile. Nu sunt destul de români, nu sunt destul de angajați în efortul centralizării sau nu au demnitate estetică relevantă. Iar selecția urmează fie criteriile estetice, fie criteriile stabilite de Centrul politic". Explicațiile devin încă și
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
unul dintre ele). Scrisă cu jovialitate și ironie, Istoria secretă a literaturii române este o carte de învățătură care își captivează cititorii de la prima pagină. Comparațiile cu actualitatea imediată (fostul ministru al educației Hârdău este pomenit, ironic, în contextul Școlii Ardelene, despre Neagu Djuvara se spune că se împotrivește editării publicisticii lui Eminescu pentru că un strămoș de-al său apare într-unul dintre articole ca Ťun biet omușor din Brăilať, care vrea să facă la Viena politică socialistă"), erudiția relaxată a
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
a născut la 6 aprilie 1908, la Voinești, jud. Vaslui) era în mare măsură încheiată și autorul ei avea să se stingă din viață la 19 iulie 1991, la București. O operă, în mod determinant, de folcloristică și etnografie: Mesianism ardelean (1937), Bârladul cultural (1938), Făt-Frumos. Contribuții istorico-literare (1938), Gândirismul (1940), Emil Gârleanu (1941), Folclorul. Obiect, principii, metodă (1947), Balada populară română (1966), Folcloristica română (1968), Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii (1970), Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului (Poezia) (1978
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
prea multă lume să-și dea seama - nici nu continuă, nici nu infirmă ficțiunea lui Răzvan Rădulescu. Numele autorului este astăzi mult mai rezonant, prin co-scenariile unor producții care au dat o nouă față filmului românesc (Marfa și banii, Niki Ardelean, Colonel în rezervă, Moartea domnului Lăzărescu, Hârtia va fi albastră), ca și prin romanul, foarte bine primit de critici, Teodosie cel Mic. Numai că, citindu-i și recitindu-i cele două cărți, vedem că ele nu se leagă, în nici un
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
acest post, cred că mă pot și mai bine desvolta, ajungând în contact cu Occidentul". Cererea - datată "București, 28 Dec. 1921" - are pe margine două însemnări: 1. "Recomand călduros numirea dlui Blaga, mai ales că la Paris nu avem nici un ardelean", recomandare semnată de Caius Brediceanu (care era, atunci, "ministru de stat pentru Ardeal, Banat și părțile ungure"; mai târziu, chiar ambasador, la Rio de Janeiro, Vatican și Viena); 2. "Se va numi cancelar în postul vacant" (semnătură indescifrabilă). La (chiar
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
este organizarea periodică a festivalului - concurs ” Maximum Rock Suport pentru underground” la Cluj Napoca și la București. Impulsul dat peisajului rock autohton prin cele 3 inițiative- înregistrări, lansări discografice, festivaluri - este enorm, meritele revenind revistei și mai ales lui Nelu Brîndușan. Ardelean metodic și calm, fost muzician, el s-a mutat la București, devenind un important organizator al concertelor cu formații rock străine din aria ”metalică”, concerte susținute la Polivalentă, Silver Church, Turbohalle. REMIX . Revistă format A 4, editată pe hîrtie de
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (I) by Florin - Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83956_a_85281]
-
Steaua de sticlă” În anul 65 de la înființare, Opera Națională Română din Timișoara, sub conducerea lui Corneliu Murgu (și cu sprijinul Ministerul culturii și al patrimoniului na- țional), a propus publicului feeria muzicală „Steaua de sticlă”, pe muzica lui Dan Ardelean și cu un libret de Silvia Kerim (versificația: Silvia Kerim, Aurel Storin). Muzica a fost înregistrată de Radio Timișoara cu Orchestra Operei naționale române din Timișoara, sub conducerea muzicală a Mihaelei Silviei Roșca; concert-maeștri: Ovidiu Rusu, Corina Murgu. Scenografia este
?Steaua de sticl?? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84020_a_85345]
-
creației și a interpretării muzicii prezentate. Publicul ieșean a avut astfel șansa, în 2009, să re-asculte pe scena Filarmonicii excelenta Cappella Transylvanica a Academiei de Muzică clujene, cu dirijorul Cornel Groza, într-un program remarcabil interpretat, purtând amprenta școlii componistice ardelene - muzică religioasă și laică, tradițională și modernă. Tot în 2009, Corul academic al Filarmonicii din Iași și dirijorul Doru Morariu au susținut un concert de muzică ortodoxă în Catedrala Mitropolitană, lăcaș ideal pentru această muzică, în care, la finele veacului
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
pianistice, iar unchiul ședea departe și nu avea pian. Concertul deslănțui un adevărat delir. Sala Talia (ceamai mare sală a Sibiului) era tixită până laultimul loc. Flori, discursuri din partea Reuniunii Femeilor Române, cu președinta d-na Catinca Bârseanu, soțiamarelui luptător ardelean Andrei Bârseanu în frunte, îmi prezentară omagii și felicitări. Cu o seară înainte fui oaspetea părinților lui Octavian Beu, Dr. Ilie Beu și soția sa născută Colbai. Cu această ocazie descoperirăm că mama lui Octavian Beu era bună verișoară cu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
toamna anului 1936 sora mea s-a căsătorit cu inginerul L. Manițiu. Căsătorie din mare dragoste cu toate că viitorul soț avea din prima căsătorie, care o contractase foarte tânăr, două fetițe. Printr-o coincidență, părintele său era un vechi prieten, tot ardelean de origine, al tatălui meu. Așa că o întâmplare mai fericită nu se putea să fie. Cunoștința s-a făcut prin d-na S. Manlin, sora d-nei Viorica Ursuleac, vestită cântăreață română, celebră în străinătate. În primul timp s-au stabilit
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]