2,478 matches
-
de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă, moara să fie permanent și bine „iezită” și așa să fie predată la expirarea contractului de trei ani. Arendașii,,să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate”, ei îndatorându-se să suporte eventuale cheltuieli de judecată „ce i s-ar pricinui” în asemenea împrejurări. Solicitudinea pentru oamenii de pe moșie transpare și din stipulațiile prin care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Se constată că pe moșie se aflau acareturi, o moară care trebuia bine „iezită”, desigur și casele boierești, dar despre care nu se dau relații explicite, ci doar că se putea lua lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna că arendașul locuia în casele de pe moșie. În timpul cât a stăpânit la Umbrărești, proprietăreasa Elenco Manu a intenționat să impulsioneze dezvoltarea economică din zonă, făcând în două rânduri demersurile necesare pentru organizarea unor iarmaroace, așa cum existau și la alte moșii. În acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Strigările încep de la suma de 650.000 lei aur, sumă considerată exagerată, scăzându-se apoi la 500.000. După câteva termene fără finalitate, imobilul, adică moșia Umbrărești și dependențele (acareturile), va fi adjudecat pe 22 aprilie 1892 de un mare arendaș al timpului, Lt. N. Drossu. Nu se arată suma. Afacerist notoriu, el revinde imediat lui Ion D. Movileanu, și acesta amator de câștig ușor, căci cumpărase anterior bucăți de pământ de la locuitorii cudălbeni. Moșia Umbrărești cu anexele vor trece de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ambele una singură, dar păstrându-se distincția fiecăria prin termenul trup (de moșie, se înțelege), apărând trupul Țigăneii, trupul Arhipoaia etc. În vremea stăpânirii sale, moșia, astfel unificată, a fost valorificată și administrată prin darea în posesie, adică în arendă. Arendașii mai cunoscuți din această perioadă au fost Gravril și Costantin Dodan. La 15 februarie 1836, Gavril Dodan, alarmat, scrie proprietarului la Iași și-l informează cum au „venit de peste Siret un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia”, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din moșia de la Torcești din Siret spre răsărit” (au tras cu lanțu înseamnă au măsurat). Cere proprietarului să facă demersurile necesare spre a corecta situația. Theodor Ciuntu, în lucrarea intitulată Dicționarul statistic și istoric al județului Tecuci, consemnează că respectivii arendași ar fi ctitori ai bisericii din satul Torcești. Deși biserica nu era din cărămidă, ci din paiantă, autorul scrie că ea a fost „zidită în anul 1840 de Gavril și Constantin Dodan, arendașii moșiei lui Mihail Pașcanu, care era proprietar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
istoric al județului Tecuci, consemnează că respectivii arendași ar fi ctitori ai bisericii din satul Torcești. Deși biserica nu era din cărămidă, ci din paiantă, autorul scrie că ea a fost „zidită în anul 1840 de Gavril și Constantin Dodan, arendașii moșiei lui Mihail Pașcanu, care era proprietar al moșiei Torcești”. Este vorba, credem, de biserica al cărei loc se afla marcat, în perioada interbelică, printr-un gărduț de lețuri și o cruce, loc pe care acum se găsește casa și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai nemulțumiți erau răzeșii surăieni, locuitori din fostele sate Țigăneii și Sineștii, dar și unii țărani din Umbrărești, ei reprezentând memoria vie a vechilor hotare încălcate acum de către boierii acaparatori de moșii. Am citat cazul din 13 februarie 1836, când arendașul Torceștilor, Gavril Dodan, încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul moșiei, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca dată a construcției anul 1851, căci, de fapt, lucrarea a fost realizată mai târziu, între anii 1856-1865. Aflăm explicit acest lucru din dosarul cu acte referitoare la procesul intentat „de doamna Ruxandra Balș, născută Pașcanu, contra lui Petre Anastasiu”, arendașul moșiei și al morii în perioada imediat următoare punerii ei în funcțiune, prilej pentru Panait Balș, plenipotentul (împuternicitul) soției sale la proces, de a expune pe scurt istoricul construcției în felul următor: „zidirea ei s-a început de mine încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mine încă din anul 1856 și, neavând închipuirea a o găti, am fost silit a arenda moșia mea, Torceștii, d-lui Alecu Anastasiu și să-1 scad din costurile morii pentru gătirea ei [...], care a costat 12.000 galbeni; în adevăr, arendașul s-a achitat de a sa datorie, gătind moara cu mehanicul D-l Groholschi”. Acest mecanic era renumit în Moldova încă de prin 1841, când i se face reclamă în „Albina românească” (XII, nr. 42, p. 162) pentru cunoștințele practice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de a întreține în stare perfectă „iazurile morilor”, în caz de inundații, pentru a se feri distrugerea stăvilarului și a canalului de aducțiune a apei până la scocul morii, lung de circa 300-400 m. Dar - continua P. Balș în pledoaria sa -, arendașul nu a respectat clauza contractuală respectivă și iazurile s-au deteriorat în urma marilor inundații din „anul 1865 și atuncea moara era gata și, fiind de piatră cioplită și toată mașinăria ei de fier, nu s-au primejduit în nimica și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în urma marilor inundații din „anul 1865 și atuncea moara era gata și, fiind de piatră cioplită și toată mașinăria ei de fier, nu s-au primejduit în nimica și nici nu se putea primejdui din cauza apei”. Pretenția boierului era ca arendașul să despăgubească pe proprietar, pentru deteriorarea iazului și a canalului, ca urmare a inundațiilor din 1865, și pentru „lemnul de pe fălciile de pădure ce trebuia folosit numai pentru iaz și canal, fiind de prisos la alte trebuințe fiind binaoa morii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lei venitul morilor de la Umbrărești ce s-au vândut pe acest an și până la anu’ 1796 noiembrie 7”, deci o sumă ceva mai ridicată față de anul precedent. Vinderea venitului înseamnă arendarea morilor cu anul și încasarea sumelor direct din mâna arendașilor, oameni din partea locului, cum este Andoni vornicul din Liești (un Ciorâță), Toader morar din Umbrărești ori un slujitor al lui Conachi, pe nume Gheorghe Șanoiu, căruia nu i se arată domiciliul. Ei arendaseră în noiembrie 1793 și morile de la Boziești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce s-a păstrat și din care redăm fragmentar: „să să știe că am cumpărat venitul morilor dumisali de la Boziești, într-un an de zile cu șase sute de lei”. Printre condițiile prevăzute, mai importante ni se par cele prin care arendașii se obligă „să iezească iazul morii foarte bine”, moara să fie menținută în bună stare, iar boierul se angaja să dea „un țigan să lucreze la moară”. Fiindcă despre mori și morărit documentele umbrăreștene sunt relativ darnice în informații, având
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe teritoriul comunei actuale. Să urmărim alte informații documentare de mai târziu prin care se poate dovedi permanența de care am amintit. În contractul de arendă a moșiei Umbrărești din 21 februarie 1829 este menționată „via ce iaste pe moșie”, arendașii obligându-se „să o dăm după cum o primim”, deci în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și botezuri. Am reprodus parțial textul contractului pentru ca cititorii să ia cunoștință de existența viilor la Umbrăreștii-răzeși, dar și pentru a constata îngrădirile timpului, impuse de unii oameni înclinați spre îmbogățire și înșelăciune din comerțul speculativ. În cele din urmă, arendaș va ajunge, prin transmiterea contractului menționat, hrăpărețul negustor tecucean Manolache Alicsăevici, despre care am relatat într-un capitol precedent. E de observat că locuitorii răzeși nu se vor lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la decesul lui Serea Vasile Răducan. Trebuie remarcat că mulți meșteșugari lucrau pe moșiile boierești. Am semnalat deja în urmă că în contractul de arendă a morilor din Boziești, în anul 1793, proprietarul Gavril Conachi acceptă să pună la dispoziția arendașilor „un țigan ferar ca să lucreze la moară”. Același boier înscrie într-o samă, pe o foaie volantă, nu în condicile din care am reprodus mai sus, nume de „țigani ce am dat ginerelui Balș”, bucătari, vizitii, dar și pe „Alexandru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exemplu de contract din domeniul comerțului, din satul boieresc Torcești, ale cărui clauze sunt relevate tot cu prilejul unui proces, pornit la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu, împotriva arendatorilor săi, Manolache Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră vin la poloboc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înregistrează cu prăvălii pe teritoriul comunei Umbrărești locuitorii Constantin Țugurlan și Lascăr Rusu în satul Torcești, Manoil Cucoaneș la Salcia, Ghiță Stratulat la Umbrărești. Într-un Contract de arendare, datat august 1916, primarul comunei, Costache Hâncu, și Ion Ioniță, ca arendaș, convin a se „arenda cârcima comunală numai cu vin din satul Torcești pe un period de șase ani de la 1 octombrie 1916 până la 1 octombrie 1922 cu o arendă anuală de lei șasezeci, pe care arendașul se obligă să o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Ion Ioniță, ca arendaș, convin a se „arenda cârcima comunală numai cu vin din satul Torcești pe un period de șase ani de la 1 octombrie 1916 până la 1 octombrie 1922 cu o arendă anuală de lei șasezeci, pe care arendașul se obligă să o achite în patru rate trimestriale”. Contractul nu s-a pus în aplicare, deaoarece a început războiul, iar Ion S. Ioniță a fost mobilizat, fiind în acel timp om tânăr. Actul din care am reprodus reprezintă dovada
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avem un exemplu menționat documentar privind modul de încasare a dijmei dintr-o recoltă de păpușoi pe anul 1841, de pe moșia Torcești, cu abaterea de la obicei și comitere de abuz. Situația rezulta din reclamația locuitorilor Constantin și Toader Popa împotriva arendașului moșiei „dumisali Eni Mihail”. Țăranii se plâng că, după ce au lucrat „cu toți locuitorii zilele boierescului după ponturi, încă și mai mult numai pe ei arendașul i-a obligat și forțat să culeagă dijma în mijlocul păpușoilor noștri undi să faci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și comitere de abuz. Situația rezulta din reclamația locuitorilor Constantin și Toader Popa împotriva arendașului moșiei „dumisali Eni Mihail”. Țăranii se plâng că, după ce au lucrat „cu toți locuitorii zilele boierescului după ponturi, încă și mai mult numai pe ei arendașul i-a obligat și forțat să culeagă dijma în mijlocul păpușoilor noștri undi să faci o mulțime de stricăciune cu carul. Iară noi numai atâta am zis: ca să culegem dijma din capitili bucăților, precum esti obiceiul”, motiv pentru care au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum să li se facă dreptate. Abuzurile erau mai vechi, dar ele iau amploare și devin frecvente datorită și generalizării, aproape, a fenomenului arendășiei, datul moșiilor de către stăpâni „pe posesie”, cum erau Torceștii și Umbrăreștii în vremea din urmă. Iar arendașii aveau interesul ca, în termen cât mai scurt, să obțină maximum de câștig. În acest scop, ei recurg la încălcarea reglementărilor precizate prin ponturile boierești, ceea ce fusese înainte slujba obicinuită devenise acum caducă în concepția atât a stăpânilor, cât și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interesul ca, în termen cât mai scurt, să obțină maximum de câștig. În acest scop, ei recurg la încălcarea reglementărilor precizate prin ponturile boierești, ceea ce fusese înainte slujba obicinuită devenise acum caducă în concepția atât a stăpânilor, cât și a arendașilor, ei mărind numărul de zile și volumul muncilor pe moșie. Documente din care se vede încălcarea reglementărilor din numitele așezăminte fiind destul de numeroase. Avem un exemplu de acest fel petrecut în anul 1819. Acum, „locuitorii așezați cu șederea pe moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu au introdus mijloacele moderne de lucru și exploatare a moșiilor ce le dețineau; unii, cum erau frații Suțu, nici măcar nu știau unde se află proprietatea lor în mod practic, căci aveau informații doar din actele și prin vătafii ori arendașii de pe moșie. Ei s-au mulțumit să folosească aceeași mână de lucru ieftină a țăranului, cu uneltele și mijloacele lui de lucru rudimentare, tot pe bază de dijmă. Iar plaga mai veche, care era arendășia, a luat o și mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierești”, condițiile și obligațiile fiind unilaterale, numai pentru țărani forțați să le accepte din lipsa pământului necesar existenței lor. Acum, aceste condiții sunt specifice întregii țărănimi, clăcași și răzeși, ambele categorii resimțind nevoia de a se învoi cu proprietarul ori arendașul atotputernic prin avere și sprijin politic. Umbrăreștenii nu au rămas în afara acestei situații. Bătrânii satului vorbeau în perioada interbelică ca despre niște amintiri amare, cum ei au trăit și au muncit „înainte de război ponturile boierești” la arendașii moșiilor Umbrărești (Traian
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]