1,763 matches
-
considerabile. Într-o primă etapă, fiecare va încerca să exploateze inegalitățile existente în folos propriu. Pentru deținuți, confortul este dat de averea deținută în sacoșe. Ca și în cazul soldaților care adună în valize bunurile care le definesc statutul social, arestații înțeleg că umplerea sacoșelor personale (cu haine, alimente, țigări) reprezintă garanția pentru un trai mai bun, iar modalitățile de umplere sînt variate. "Zarurile aruncate pe cimentul spălătorului nu se odihneau nici ziua, nici noaptea. Sarsanalele se dublau, se triplau, se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bugetul instituției, ci în buzunarele proprii și ale direcției. Iar din materialele de construcții primite pentru construirea unor noi penitenciare sau unor secții noi, s-au ridicat impunătoare vile ale angajaților din conducerea penitenciarului, cu forța de muncă gratuită a arestaților (fenomenul a atins cote explozive în anii 1995-1996, fiind des prezentat în presă). Lucrările externalizate se dau (fără licitații sau prin licitații aranjate) rudelor care își înființează ad-hoc firme și care cotizează la direcția centrală pentru perpetuarea lor. Deseori pot
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de sistem, cu complicitatea conducerii de la vîrf. Procedeele de corupție a autorităților penitenciare au fost descrise mai amănunțit de Gresham M. Sykes 100, încă din 1958, ca ritualuri de exploatare a sistemului. Ele se petrec uneori chiar cu complicitatea unor arestați, care beneficiază de mici favoruri și care sînt folosiți ca paravan (care garantează în fața comisiilor venite în control că au primit alimente din belșug și că au subtilizat chiar ei materialele de construcție cu ajutorul tovarășilor din afară). Cel mai adesea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
transmit dorința lor de comunicare. Atunci cînd scopul vizitei îl reprezintă discuția cu un deținut anume, acesta este rapid făcut prezentabil (îmbrăcat într-o uniformă curată, parfumat, spălat și bărbierit), scos din celulă (ca vizitatorul să nu poată dicuta cu arestatul în mediul lui) și nelăsat niciodată singur, supraveghetorul avînd sarcina să țină situația sub control. Deși toți își dau seama imediat că li se oferă o imagine cosmetizată a pușcăriei, atît deținuții cît și vizitatorii acceptă tacit această paradă instituțională
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de liberare, pe care Ministerul de Interne refuză să-l pună în aplicare au creat climatul de nemulțumire care a aprins scînteia revoltei din 1989. Interzicerea măsurilor de intervenție, chiar și a celor de mutare disciplinară în alte instituții a arestaților rebeli, a întărit ideea că revolta a fost stimulată de conducerea DGP. Întinderea ei pe o perioadă mai lungă de o lună a permis înlăturarea acelor cadre incomode din Ministerul de Interne și a facilitat ascensiunea forțelor de securitate în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lumea din afară să ia cunoștință de ea, dacă este lăsat să acționeze). Ele nu au avut rolul de a îmbunătăți condițiile vieții din închisori, ci de a opri valul reformator: au sporit militarizarea, în ciuda iminentei demilitarizări, au înăsprit libertățile arestaților, au sporit salariile și beneficiile cadrelor, au dus la lichidarea fizică a deținuților incomozi, au înlăturat specialiștii liberali din posturile de decizie sau chiar din sistem, au menținut politizarea instituită abuziv după 1990, arătînd oricărui individ cu pretenții reformiste din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aibă o carieră ca a lui Gheorghe Florian, să scrie cărți ca el, să se bucure de o recunoaștere internațională similară, să construiască o pușcărie după mintea lui și să facă experiențe științifice de mare amploare ca el, iar orice arestat vrea să beneficieze de condiții de detenție asemănătoare cu cele obținute de Miron Cozma: celulă cu puțini colocatari, cu frigider, acvariu, telefon, acces nelimitat la terenul de sport, la vizite, la pachete, libertatea de a utiliza bani, posibilitatea de a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cîțiva cărturari interesați de domeniu. Alții și-au perpetuat imaginea prin cîntece devenite celebre, prin vorbe de duh sau prin porecle atribuite celor din jur. Dar cei mai mulți au fost trecuți în uitare, pentru că eroii sînt incompatibili cu sistemele totalitare. Lumea arestaților Orice mediu închis generează un tip de relații interpersonale care au un conținut specific, o dinamică și modalități deosebite de structurare și manifestare. Grupurile de deținuți, pe lîngă elementele comune structura formală și informală a statusurilor și rolurilor, a comunicației
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fraierilor" sau "nepoților". Aceștia sînt cei care aranjează paturile și spală lenjeria altora. Ei au ajuns în situația aceasta și din cauza slăbiciunilor de caracter, dar mai ales a relațiilor lor cu familia. Vizitele rudelor au o importanță capitală în diferențierea arestaților. În clasa "nepoților" intră cei ce nu sînt căutați de familie aproape deloc (cei orfani, cei foarte săraci, cei cu foarte mulți frați etc.). Nefiind vizitați, neprimind pachete de acasă, ei nu au ce oferi celorlalți pentru a se ridica
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în penitenciar, pe care le îmbracă într-o formă lingvistică rudimentară ce o impune și superiorilor. Petrecăreț și guraliv, creează complicități între indivizi aparținînd unor nivelurile ierarhice diferite, care-i asigură ascensiunea sau îi garantează siguranța postului. În relația cu arestații este interesat de transformarea lor într-o masă ușor de manevrat, împărțind favoruri (țigări, băutură și chiar femei) acelor deținuți care-i ușurează munca. Simte instinctiv pericolul pe care-l reprezintă anumite persoane (deținuți, colegi, superiori sau vizitatori) și încearcă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la deținuții primari și recidiviști, cît și la cadre, în ponderi semnificativ mai mari decît la alte grupuri sociale. Ea scade pe măsura anilor petrecuți în penitenciar (vechime în pedeapsă sau în muncă) și în rîndul femeilor, dar crește la arestații primari și preventivi, lupta pentru supraviețuire și satisfacere a trebuințelor primare fiind mai vizibilă în rîndul lor. Doar deținuții și angajații vîrstnici se apropie de scorurile obținute de grupurile libere testate (muncitori petroliști și funcționari publici) la valoarea economică. Orientarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
publici) la valoarea economică. Orientarea politică, a doua ca importanță carcerală, este diferit estimată, îndeosebi din perspectivă sexuală. Bărbații sînt mai preocupați decît femeile de luptele pentru putere din interiorul penitenciarelor. Cu cît închisorile sînt mai mari (cu mai mulți arestați și angajați), cu atît cresc și ponderile valorii politice fenomen diferit de cel existent în instituțiile libere, unde valoarea politică se situează pe al patrulea loc, la foarte mică distanță de cea artistică și religioasă. Luptele și competițiile sporesc pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
interiorul zidurilor cît și din afara lor. Preocuparea excesivă pentru imagine îi face să renunțe la convingerile lor personale și să se conformeze ritualurilor adaptative. Valoarea de sprijin e respinsă de mai mult de jumătate din angajați și un sfert din arestați. Condamnații par mai dornici să fie tratați cu înțelegere și toleranță decît angajații. Blîndețea și încurajarea sînt elemente de slăbiciune rapid întoarse împotriva celor care le manifestă. De aceea suportul este o valoare în general respinsă în închisori. Corelată cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nevăzută" a vieții din penitenciar, modul în care se conservă un sistem de relații interpersonale, în care sînt avantajați recidiviștii sau anumite categorii de personal. Ele explică modalitățile de constituire a structurilor de putere și a ierarhiilor pe care noul arestat le găsește o dată cu depunerea lui în penitenciar, cu o structură și funcționalitate bine determinate. Încălcarea lor atrage sancțiuni deseori violente, de aceea supunerea vine automat și în mod pasiv, nu din convingere sau interes. "Individul aflat în interiorul colectivului nu este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
modul de organizare și funcționare a vieții carcerale, căci normele presupun interacțiuni, relații sociale care au ca fundament anumite simboluri, ritualuri, eroi și valori. Consistența normelor informale depinde deci de consistența elementelor culturii instituționale. În penitenciar, ele structurează masa de arestați și angajați anonimi, oferind rămășițe de prestigiu unor indivizi privați de el datorită faptei comise sau slujbei degradante. Constituind un indicator al stării de spirit și a mentalității grupurilor dominante în sistem, normele informale spun lucruri semnificative despre filosofia de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care propăvăduia intervenția statului ca agent principal și chiar unic de administrare a pedepsei. Modelul occidental a fost vreme îndelungată bombardat cu critici ce vizau duritatea condițiilor de detenție și a celor de muncă, fiind acuzat de favorizare a exploatării arestaților. În plan teoretic, accentul criticilor a căzut pe raționalitatea minimală încorporată în sistem și pe ineficiența acțiunilor reeducative. Secolul XX nu a fost dominat, precum secolul al XIX-lea, de modelul occidental, de raționalismul și liberalismul lui. În mod evident
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de încarcerare situate între 38 și 70 de deținuți la 100.000 de locuitori, de 3-6 ori mai scăzute decît România. În general, marile state vest-europene (Franța, Germania, Italia, Marea Britanie) au rate medii de detenție situate la aproximativ 100 de arestați la suta de mii de locuitori. Deși criticat constant în rapoartele Uniunii Europene, acest model sovietic are o uimitoare rezistență, opunînd democratizării alte viturți, cum ar fi siguranța pazei aceste țări avînd printre cele mai scăzute rate ale evadării. În ciuda
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de femei arestate -, dar această cifră va reprezenta circa 7-8% din totalul persoanelor încarcerate. Vor dispărea din rîndul lor prostituatele și cele arestate pentru furturi minore și va crește numărul femeilor aparținînd minorităților sau celor de cetățenie străină. Rata minorilor arestați În ultimul an ponderea minorilor în totalul persoanelor arestate a fost de 2%. Față de anii 1991 și 1992, cînd se aflau în detenție peste 5.500 de minori, scăderea la 850 în 2005 este semnificativă, deși față de țările vest-europene procentul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ultimul an ponderea minorilor în totalul persoanelor arestate a fost de 2%. Față de anii 1991 și 1992, cînd se aflau în detenție peste 5.500 de minori, scăderea la 850 în 2005 este semnificativă, deși față de țările vest-europene procentul minorilor arestați este încă ridicat: 2% față de 0,5%. Această scădere nu se datorează doar diminuării numărului de infracțiuni comise de minori, ci, în primul rînd, modificării legislației în domeniu prin impunerea preeminenței măsurilor educative asupra pedepsei închisorii și prin aplicarea măsurilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca victime persoane cunoscute, atacate fără complici sau cu parteneri de faptă cu vîrste mai mari. În ciuda teoriilor care afirmă că cifra neagră a criminalității juvenile nu a cunoscut o scădere în aceeași măsură în care a scăzut cifra minorilor arestați, este semnificativă schimbarea tipurilor de infracțiuni comise de adolescenți în ultimii ani. A crescut rata prostituției juvenile și, în general, a infracțiunilor referitoare la viața sexuală (abuzurile sexuale, hărțuirile, exploatarea sexuală a copiilor, producerea de materiale pornografice), scăzînd, în schimb
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
recidiviști în penitenciarele pentru adulți. După începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, autoritățile române au înțeles că imperativele educaționale și clinice trebuie să prevaleze în fața celor militare și de securitate. Înțelegerea cauzelor delincvenței juvenile presupune un tratament special al minorilor arestați. Efectele acestui tratament sînt vizibile, deși doar la nivelul unei foarte mici părți din totalul minorilor arestați, în special cei internați în Centrele de Reeducare (circa 180 de minori): camere cu cîte 3-4 paturi, săli de sport, săli de spectacole
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
imperativele educaționale și clinice trebuie să prevaleze în fața celor militare și de securitate. Înțelegerea cauzelor delincvenței juvenile presupune un tratament special al minorilor arestați. Efectele acestui tratament sînt vizibile, deși doar la nivelul unei foarte mici părți din totalul minorilor arestați, în special cei internați în Centrele de Reeducare (circa 180 de minori): camere cu cîte 3-4 paturi, săli de sport, săli de spectacole, școli modernizate, programe educative, terapeutice și de reabilitare socială. Valorile pe care se fundamentează aceste așezăminte pornesc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
condamnate în primă instanță (aflate în stare de recurs). La jumătatea anului 2004, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta că România are aproximativ 3.000 de arestați preventiv și tot atîția condamnați în primă instanță, ceea ce înseamnă că 15% din totalul arestaților nu au situația juridică definitivată, fiind deci prezumptiv nevinovați. Acest procent a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la 35% în 1999, 23% în 2002 și 15% în 2004, apropiindu-se de modelul țărilor europene anglo-saxone (Austria, Danemarca, Germania, Marea Britanie) și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Comisiei Europene, nu înainte de a primi o condamnare mai mare decît perioada petrecută în arest, pentru ca statul să nu fie nevoit să-i plătească daune pentru încarcerarea îndelungată. Și sînt cunoscute, în aceeași măsură, condițiile degradante în care sînt cazați arestații preventivi și cei condamnați în primă instanță, fără hotărîre definitivă. Aceștia suportă cea mai mare rată a supraaglomerării, închiși în celule cu zeci de colocatari (spre deosebire de cei cu pedepse lungi, care stau cîte 4-6 într-o celulă). Din cauza provizoratului situației
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
celule. Ușa de la toaletă deseori lipsește sau este deschisă, iar robinetele de la chiuvetă sînt frecvent stricate, producînd o risipă inutilă de apă, în fața căreia autoritățile se arată mereu indiferente. Condițiile primitive de detenție pe care sînt obligați să le suporte arestații necondamnați se datorează unei viziuni de sorginte totalitară, care consideră că orice persoană care se confruntă cu o acuzație penală este evident vinovată și trebuie privată de libertate pînă cînd faptele sînt dovedite, ca să nu aibă posibilitatea să facă tot
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]